Verliere contra Elveţiei - Accident circulaţie Consecinţe în planul vieţii private Obligaţiile statului
Comentarii |
|
Accident de circulaţie. Consecinţe în planul vieţii private. Obligaţiile statului.
CEDO, secţia II, decizia Verliere versus Elveţia, 28 iunie 2001, 41953/98
Orice persoană care se a considerat victimă a unei atingeri a personalităţii sale trebuie să dispună de căi de recurs măcar de natură civilă.
În 1979, reclamanta a fost victima unui accident de circulaţie, fiind pasager al unui vehicul asigurat de răspundere civilă de către o companie de asigurări. În urma accidentului, victima a suferit importante leziuni corporale. Companie de asigurări a acoperit plata serviciilor medicale până în 1985, dată de la care a refuzat să mai plătească plata serviciilor medicale. În 1989, în urma eşecului negocierilor cu societatea, reclamanta a introdus o acţiune în despăgubiri. În cadrul procedurii, reclamanta a aflat că, începând cu 1982, societatea de asigurări a mandatat un detectiv particular să o verifice, întrucât avea dubii cu privire la realitatea consecinţelor accidentului. Astfel, reclamanta a făcut obiect al unei supravegheri cu diverse ocazii, în special cu ocazia deplasării pentru o întâlnire la birourile asigurătorului şi la un picnic. Supravegherea a constat în redactarea unor rapoarte, în realizarea unor fotografii şi a unor filme. În 1990, reclamanta a introdus o acţiune în protejarea personalităţii, prin care cerea interzicerea supravegherii, distrugerea datelor adunate şi constatarea existenţei unei atingeri ilicite la personalitatea sa, prin redactarea acelor rapoarte. Acţiunea sa fost respinsă. În 2001, societatea de asigurări a fost obligată la plata unor despăgubiri pentru refuzul de a asigura plata serviciilor medicale ale reclamantei.
Art. 8. Viaţă privată. Legiuitorul elveţian asigură o protecţie eficace dreptului la respectul vieţii private în raporturile între persoane de drept privat, întrucât orice persoană care se a considerat victimă a unei atingeri a personalităţii sale dispune de căi de recurs atât de natură penală, cât şi de natură civilă. În speţă, instanţele civile sesizate au realizat o analiză aprofundată a intereselor concurente ale asigurătorului şi ale reclamantei. Ele au recunoscut un interes prevalent al asigurătorului, bazându-se pe faptul că acesta avea obligaţia de a verifica justificarea despăgubirilor solicitate, acţionând în interesul comun al persoanelor asigurate. În plus, investigaţiile pe care le-a ordonat au fost realizate pe domeniul public şi au vizat strict mobilitatea reclamantei vizând astfel doar protejarea intereselor patrimoniale ale asigurătorului. În consecinţă, Curtea a considerat că instanţele elveţiene au asigurat o protecţie suficientă dreptului la viaţă privată al reclamantei.
← SCC contra Suediei - Expulzare bolnav Tratament medical in... | Clunis contra Marea Britanie - Persoana internata psihiatric... → |
---|