Art. 1256 Noul cod civil Nulitatea contractului plurilateral Nulitatea contractului Contractul
Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 4-a
Nulitatea contractului
Contractul
SECŢIUNEA a 4-a
Nulitatea contractului
Art. 1256
Nulitatea contractului plurilateral
În cazul contractelor cu mai multe părţi în care prestaţia fiecărei părţi este făcută în considerarea unui scop comun, nulitatea contractului în privinţa uneia dintre părţi nu atrage desfiinţarea în întregime a contractului, afară de cazul în care participarea acesteia este esenţială pentru existenţa contractului.
← Art. 1255 Noul cod civil Nulitatea parţială Nulitatea... | Art. 1257 Noul cod civil Daunele-interese. Reducerea... → |
---|
Caracteristica se exprimă în aceea că mai multor persoane le aparține calitatea sau de creditor sau de debitor.
Într-un contract de vânzare, obligația de a plăti prețul este conjunctă între codebitori, fiecare pentru partea sa. Este posibil însă ca toți codebitorii prețului să accepte solidaritatea în locul divizibilității, adică al obligațiilor conjuncte.
Aplicarea regulii nulităţii parţiale este circumstanţiată de aspectul participării esenţiale în contract a părţii faţă de care operează cauza de nulitate, în sensul că
Citește mai mult
în absenţa acesteia, contractul nu poate fiinţa. Legea nu prevede în ce constă caracterul esenţial al participării părţii respective.Prin analogie cu art. 1255, putem distinge între o nulitate parţială obiectivă şi o nulitate parţială subiectivă. Astfel, un contract plurilateral va fi desfiinţat total în următoarele variante:
a) participarea părţii faţă de care contractul este nul este esenţială potrivit naturii contractului. De exemplu, partea respectivă are de executat prestaţia caracteristică a contractului;
b) participarea părţii faţă de care contractul este nul este esenţială potrivit voinţei concordante a tuturor părţilor contractante, exprimată expres în acest sens în contract.
Regula nulităţii parţiale inclusiv în ipoteza contractului plurilateral păstrează fundamentarea nulităţii parţiale de drept comun, menţionată în art. 1255, la care se poate adăuga ideea de affectio contractus, prezentă cu precădere în situaţia contractelor multilaterale şi evidenţiată de lege prin sintagma „în considerarea unui scop comun”.