Art. 1376 Noul cod civil Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri Răspunderea civilă
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Răspunderea civilă
SECŢIUNEA a 5-a
Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri
Răspunderea civilă
SECŢIUNEA a 5-a
Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri
Art. 1376
Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri
(1) Oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.
(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul coliziunii unor vehicule sau în alte cazuri similare. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, sarcina reparării tuturor prejudiciilor va reveni numai celui a cărui faptă culpabilă întruneşte, faţă de ceilalţi, condiţiile forţei majore.
| ← Art. 1375 Noul cod civil Răspunderea pentru prejudiciile... | Art. 1377 Noul cod civil Noţiunea de pază Răspunderea pentru... → |
|---|
1. Indiferent de natura lucrului, proprietarul sau posesorul acestuia trebuie să suporte consecinţele daunelor provocate de acel lucru. Astfel, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, având calitatea de administrator al drumurilor din localitate, va răspunde pentru prejudiciile cauzate prin avarierea autoturismelor dacă s-a făcut dovada prejudiciului şi a raportului de cauzalitate între „fapta" lucrului şi prejudiciu (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., dec. nr. 2680/2001, în P.J.C. 2001-2002, p. 273-274).
2. Cazul fortuit din pricina căruia s-a produs coliziunea între două
Citește mai mult
autovehicule exonerează de răspundere pe conducătorul autovehiculului a cărui defecţiune a condus la producerea accidentului de circulaţie. Aceeaşi împrejurare nu poate fi invocată şi de proprietarul acestui autovehicul şi, deci, nu este şi pentru el exonerare de răspundere, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri fiind o răspundere obiectivă (Trib. Maramureş, dec. civ. nr. 198/1976, în R.R.D. nr. 5/1977, p. 68).3. Proprietarul unui atelier dotat cu o instalaţie de electricitate defectă, din cauza căreia i-au fost provocate prejudicii altei persoane, răspunde faţă de aceasta. Răspunderea are caracter obiectiv, iar persoana păgubită nu este obligată să facă dovada culpei proprietarului şi nici a celui care a executat-o, această răspundere neputând fi înlăturată decât dacă se dovedeşte forţa majoră, fapta terţului sau a victimei (Trib. Suceava, dec. civ. nr. 1740/1978, în R.R.D. nr. 7/1979, p. 60).
2. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri revine persoanei care are paza lucrului, proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispoziţii legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul şi supravegherea asupra lucrului şi se serveşte de acesta în interes propriu.
3. Şi
Citește mai mult
această formă de răspundere are ca fundament paza exercitată asupra lucrului care produce paguba, noţiunea de pază fiind reglementată de art. 1377. Această fundamentare porneşte de la ideea că cel care exercită paza asupra unui lucru trebuie să-şi asume riscul producerii unor prejudicii de către acesta, dar, totodată, proprietarul sau cel care se foloseşte de lucru trebuie să ofere garanţia că va despăgubi victima în ipoteza producerii unei daune. Vorbim, aşadar, de o formă de răspundere obiectivă, independentă de orice culpă, care nu poate fi fundamentată decât pe ideea de garanţie.4. Răspunderea pe acest temei este antrenată dacă prejudiciul este produs de lucruri neînsufleţite, atât mobile, cât şi imobile, fără distincţie dacă acestea, prin natura lor, sunt sau nu potenţial periculoase, fără distincţie dacă au sau nu un dinamism propriu ori dacă au produs prejudiciul fiind în mişcare sau aflându-se în staţionare (M. Eliescu, op. cit., p. 346-350; I.M. Anghel, Fr. Deak, M.F. Popa, op. cit., p. 190).
5. Teza care folosea, pentru determinarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, distincţia între lucrurile periculoase şi cele care nu sunt periculoase s-a dovedit a fi inexactă, neriguroasă, atâta vreme cât pot exista anumite lucruri care, in abstracto (prin natura şi prin destinaţia lor), să nu prezinte niciun pericol, dar care, in concreto (prin utilizarea lor), să fie susceptibile de a genera un anumit pericol pentru cei care vin în contact cu ele (I. Dogaru, P. Drâghici, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Ed. AII Beck, Bucureşti, 2002, p. 316-317).
6. Răspunderea pe acest temei nu se va aplica, de regulă, în acele situaţii în care lucrul a fost doar un simplu instrument al omului în cauzarea prejudiciului. Astfel se întâmplă în cazul în care omul se foloseşte de un lucru pentru a săvârşi o faptă ilicită cu intenţie (L. Pop, Drept civil român, p. 287).
7. Alineatul (2) al art. 1376 subliniază că prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul coliziunii unor vehicule sau în alte situaţii similare. în legătură cu aceasta, cel care are un lucru sub pază poate fi prejudiciat de acest lucru în condiţiile în care a contribuit la realizarea prejudiciului şi alt lucru aflat în paza altei persoane. Exemplu în acest sens sunt coliziunile vehiculelor. în mod uzual, tamponările în lanţ au la origine o greşeală a unuia dintre participanţii la trafic şi, pentru celelalte victime ale coliziunii, fapta păzitorului primului lucru apare ca având trăsăturile forţei majore, imprevizibilitatea şi irezistibilitatea (I. Turcu, Noul Cod civil, p. 493).
8. Nu se poate deroga de la principiul potrivit cu care răspunderea pentru lucruri este una obiectivă, principiu statuat în alin. (1) al acestui articol numai pentru motivul reciprocităţii de pagubă. De aceea, în cazul în care culpa celui de-al doilea paznic juridic are trăsăturile unui caz de forţă majoră (de exemplu, în cazul intenţiei sau al unei culpe grave), numai acest din urmă paznic juridic va răspunde pentru că cel dintâi este exonerat potrivit dreptului comun (Proiect 2004).
Citește mai mult
efectivă a funcţiei reparatorii a răspunderii, legea impune tuturor obligaţia de a garanta celorlalţi repararea prejudiciilor cauzate de lucrurile ce le avem sub pază. Motivul pentru care art. 1376 alin. (1) prevede implicit această obligaţie de garanţie este riscul de activitate pe care păzitorul juridic al oricărui lucru trebuie să-l suporte, fiindcă prejudiciul a fost cauzat de extinderea propriei sale activităţi, prin întrebuinţarea de lucruri în interesul său. Este vorba de o garanţie obiectivă care explică etiologia şi mecanismul punerii în mişcare a răspunderii directe a celui care are paza juridică a lucrului ce a cauzat un prejudiciu injust victimei.Caracterul obiectiv al acestei răspunderi rezultă şi din textul art. 1380 care prevede că în cazul prevăzut de art. 1376, alături de răspunderea pentru animale şi ruina edificiului, obligaţia de reparare a prejudiciului nu există doar atunci când este cauzat exclusiv de fapta victimei ori a unui terţ sau este urmarea unui caz de forţă majoră. In alţi termeni, răspunderea păzitorului juridic al lucrului este exclusă numai dacă se face dovada inexistenţei raportului de cauzalitate dintre lucru şi prejudiciu suferit de reclamant; proba se face prin dovada că, dimpotrivă, prejudiciul este cauzat exclusiv de un caz de forţa majoră, de fapta victimei sau fapta unei terţe persoane.
Condiţiile răspunderii.
Pentru existenţa şi angajarea răspunderii prevăzute de art. 1376 alin. (1) noul Cod Civil trebuie să fie prezente cumulativ trei condiţii, două generale şi una specială. Condiţiile generale sunt: un prejudiciu şi raportul de cauzalitate dintre lucru şi prejudiciu. Condiţia specială constă în faptul că lucrul care a cauzat prejudiciul este necesar să se afle în paza juridică a unei persoane.
Referitor la raportul de cauzalitate, menţionăm că el trebuie să existe între lucru sau aşa-zisul „comportament” al lucrului şi prejudiciu suferit de victimă. în doctrina juridică se susţine că imediat ce participarea lucrului la producerea prejudiciului a fost dovedită, art. 1376 alin. (1) prezumă caracterul ei cauzal, mai ales atunci când participarea se obiectivează într-un contact material între lucru şi valoarea vătămată (o fiinţă sau un bun neînsufleţit)'. Soluţia trebuie să fie aceeaşi şi în cazurile în care lucrul a participat la producerea prejudiciului, cu toate că nu a existat un contact material cu fiinţa sau bunul prin atingerea sau vătămarea căruia s-a obiectivat acel prejudiciu; aşa de pildă, căderea şi rănirea unui pieton care încerca să se ferească de un autoturism în viteză ori când un autovehicul în mişcare proiectează o piatră asupra unui trecător etc. reprezintă cazuri de participare a lucrului la producerea prejudiciului, cu toate că nu există un contact material. Aşadar, dacă victima dovedeşte participarea activă directă a lucrului la producerea prejudiciului se prezumă existenţa raportului de cauzalitate; aşa se explică faptul că exonerarea de răspundere a păzitorului juridic va avea loc numai prin dovada forţei majore, faptei victimei sau faptei unui terţ. Dacă lucrul a cauzat prejudiciul ca urmare a unui caz fortuit, răspunderea pe temeiul art. 1376 alin. (1) noul Cod Civil, nu poate fi înlăturată.
Atunci când prejudiciul este consecinţa faptei omului, lucrul fiind doar instrumentul utilizat de acesta pentru săvârşirea unei fapte ilicite, între lucru şi prejudiciu nu există raport de cauzalitate; el se stabileşte între fapta omului şi prejudiciu, ceea ce face ca răspunderea în temeiul art. 1376 alin. (1) să nu se angajeze.
Calitatea de păzitor juridic, condiţie specială a acestei răspunderi, nu trebuie să fie dovedită de victimă. Până la proba contrară, această calitate se prezumă că aparţine proprietarului acelui lucru, titularului unui alt drept real sau posesorului.