Art. 1571 Noul cod civil Cesiunea parţială Cesiunea de creanţă în general Cesiunea de creanţă

1. Cesiunea unei creanţe nu trebuie să agraveze situaţia debitorului. O cesiune parţială va obliga pe debitor să efectueze două sau mai multe plăţi, ceea ce impune costuri suplimentare. în cazul obligaţiilor băneşti, această sarcină suplimentare nu este considerată, de regulă, exorbitantă. în cazul celorlalte obligaţii, cesiunea parţială este posibilă numai dacă obligaţia este divizibilă şi dacă, în mod obiectiv, nu face ca obligaţia să fie substanţial mai oneroasă. în toate cazurile, costurile suplimentare provocate de cesiune sunt în sarcina cedentului şi a cesionarului (Proiect 2004).

2.

Citește mai mult

Textul reglementează un caz particular al corelaţiei dintre obligaţia ce are ca obiect un bun divizibil şi obligaţia divizibilă (art. 545 şi art. 1422), corelaţie ce poate fi exprimată astfel: toate obligaţiile divizibile au ca obiect un bun divizibil, dar nu toate obligaţiile cu un astfel de obiect sunt divizibile (legea permiţând ca, prin voinţa părţilor, un bun divizibil prin natura lui să fie considerat obiect indivizibil al obligaţiei - art. 545 alin. (2)].

3. Astfel, creanţa privitoare la o sumă de bani are ca obiect un bun divizibil, deci este la rândul său divizibilă. Prin excepţie, părţile pot conveni indivizibilitatea sumei, deci vor deroga de la art. 1571 în temeiul art. 545 alin. (2) NCC. Creanţa ce are ca obiect o altă prestaţie trebuie să privească o obligaţie divizibilă, iar legea impune şi o condiţie suplimentară: cesiunea să nu îngreuneze situaţia debitorului cedat (în sensul pecuniar). în ambele aceste cazuri, legea permite cedarea parţială a creanţei.

4. Ca urmare a cesiunii parţiale, cedentul şi cesionarul vor fi deopotrivă creditori ai debitorului cedat. Ei au drepturi egale şi se află în concurs, fără ca vreunul dintre ei să se bucure de prioritate în obţinerea plăţii de la debitor (L. Pop, Contribuţii, p. 203).

5. Efectele practice ale cesiunii parţiale sunt reglementate de art. 1584.