Art. 642 Noul cod civil Sancţiunile Coproprietatea obişnuită Proprietatea comună
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Proprietatea comună
SECŢIUNEA a 2-a
Coproprietatea obişnuită
Proprietatea comună
SECŢIUNEA a 2-a
Coproprietatea obişnuită
Art. 642
Sancţiunile
(1) Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimţit, expres ori tacit, la încheierea actului.
(2) Coproprietarului vătămat i se recunoaşte dreptul ca, înainte de partaj, să exercite acţiunile posesorii împotriva terţului care ar fi intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului. În acest caz, restituirea posesiei bunului se va face în folosul tuturor coproprietarilor, cu daune-interese, dacă este cazul, în sarcina celor care au participat la încheierea actului.
| ← Art. 641 Noul cod civil Actele de administrare şi de... | Art. 643 Noul cod civil Acţiunile în justiţie Coproprietatea... → |
|---|
1. încheierea contractelor de închiriere beneficiază coindivizarului, acestea fiind acte juridice de conservare şi administrare a bunurilor comune, nepartajate la momentul încheierii lor. La data desfacerii căsătoriei, proprietatea comună în devălmăşie a soţilor s-a transformat în indiviziune de drept comun, codevălmăşia soţilor fiind în fiinţă numai până la momentul împărţirii bunurilor comune. Aşadar, prezumţia legală de mandat tacit reciproc nu mai poate funcţiona şi după desfacerea căsătoriei. Administrarea, folosirea şi actele de dispoziţie ale coproprietarilor între data
Citește mai mult
desfacerii căsătoriei şi până la finalizarea partajului bunurilor comune se realizează numai cu consimţământul celuilalt coproprietar. închirierea spaţiilor, proprietate comună a foştilor soţi, a fost realizată numai de pârâtă, în calitatea sa de administrator al societăţii chiriaşe, care a semnat atât ca proprietar, cât şi în calitate de chiriaş, în condiţiile în care prezumţia legală de mandat tacit reciproc nu mai era operantă. Ca atare, recursul reclamantului s-a admis, precum şi apelul reclamantului, iar sentinţa instanţei de fond s-a schimbat, admiţându-se acţiunea, cu consecinţa constatării nulităţii contractelor de închiriere, cu evacuarea societăţii comerciale pârâte din spaţiile închiriate (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 102S/2006, nepublicatâ). Notă. Referitor la concepţia noului Cod civil privind încheierea actelor juridice având ca obiect bunurile comune ale soţilor, a se vedea supra, nota de la pct. 8 de la art. 641.Citește mai mult
inopozabilitatea faţă de coproprietarul care nu a consimţit la încheierea actului.2. Noul Cod civil nu a preluat soluţia creată pe cale doctrinară şi jurisprudenţială sub imperiul Codului civil din 1864, care adoptase teoria nulităţii relative a actului de vânzare-cumpărare încheiat de un singur coproprietar cu privire la întregul bun comun, în materialitatea sa. Astfel, s-a spus că validitatea actului de vânzare-cumpărare depindea de rezultatul partajului, în sensul că, dacă bunul comun era atribuit copărtaşului înstrăinător, contractul rămânea valabil, iar dacă bunul înstrăinat era atribuit la partaj în lotul altui copărtaş, actul de înstrăinare era desfiinţat retroactiv pentru lipsa calităţii de proprietar a vânzătorului, prin aplicarea regulilor de la vânzarea lucrului altuia (Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, voi. I, ed. a 4-a actualizată de L. Mihai şi R. Popescu, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2006, p. 80-82). Prin urmare, în timpul stării de coproprietate, ceilalţi coproprietari nu aveau la dispoziţie nici acţiunea în constatarea nulităţii absolute sau în anularea actului de vânzare-cumpărare încheiat de unul dintre coproprietari fără acordul acestora şi nici acţiunea în revendicare, dacă terţul dobânditor intrase în posesia bunului. Singura posibilitate pentru ca coproprietarii vătămaţi să îşi protejeze drepturile proprii asupra bunului comun era aceea de a solicita partajul bunului comun.
3. Soluţia adoptată prin art. 642 NCC oferă o protecţie superioară coproprietarului care nu şi-a dat acordul la încheierea actului în condiţiile art. 641 NCC, recunoscându-i în mod expres dreptul ca, înainte de partaj, să exercite acţiunile posesorii împotriva terţului care a intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului (situaţie în care restituirea posesiei se face în folosul tuturor coproprietarilor), precum şi dreptul de a solicita daune-interese de la cei care au participat la încheierea actului, pentru vătămarea produsă prin lipsirea sa de folosinţa bunului ca urmare a încheierii actului cu încălcarea regulilor prevăzute la art. 641 NCC.
4. Prin inopozabilitatea actului juridic încheiat de un coproprietar cu încălcarea dreptului celorlalţi coproprietari de a-şi exprima consimţământul se înţelege atât faptul că acesta nu va naşte drepturi şi obligaţii în favoarea sau în sarcina coproprietarului care nu şi-a exprimat acordul la încheierea actului, potrivit principiului general al relativităţii actului juridic, cât şi faptul că va putea fi ignorat de coproprietarul care nu a consimţit, ca fapt juridic în sens restrâns (V. Stoica, Drepturile reale 2006, p. 78).
5. De la prevederile art. 642 alin. (1) se poate deroga, prin încheierea unui contract de administrare a proprietăţii (potrivit art. 644 NCC).