Art. 888 Noul cod civil Condiţii de înscriere Înscrierea drepturilor tabulare
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Înscrierea drepturilor tabulare
Înscrierea drepturilor tabulare
Art. 888
Condiţii de înscriere
Înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, a certificatului de moştenitor sau în baza unui alt act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.
| ← Art. 887 Noul cod civil Dobândirea unor drepturi reale fără... | Art. 889 Noul cod civil Renunţarea la dreptul de proprietate... → |
|---|
Mama mea a decedat, eu sunt singurul copil in viata, dar spre surprinderea mea nu am putut obtine ceriticatul de deces spunandu-mi-se ca nu pot obtine certificatul decat daca fac dovada ca sunt cetatean roman. Specific ca am si cetatenie romana si canadiana, dar domiciliez in Canada si pasaportul meu romanesc a expirat de cativa ani si nu l-am reinnoit. Am certificatul de nastere, am CNP trecut pe certificat dar mi s-a spus ca nu e suficient. Ca sa-mi reinnoiesc pasaportul romanesc ar dura cateva luni. Fiul meu, care locuieste in Norvegia si care este proprietarul apartamentului in
Citește mai mult
care mama mea a locuit si unde avea drept de uzufruct viager, nu poate obtine nici el certificatul de deces avand si el pasaportul romanesc expirat. Dupa decesul mamei a gasit un client caruia sa-i vanda apartamentul dar nu poate face radierea din CF a mamei mele, in lipsa certificatului de deces. Exista vreo alta cale de radiere din CF (nu stiu, prin notariat, prin adresa de la primarie etc.) pentru a nu se pierde precontractul de vanzare a carei valabilitate expira intr-un timp mai scurt decat ar dura reinnoirea pasapoartelor romanesti?Multumesc.
Puteți să vă adresați oficiului de evidență a populației pentru eliberarea unui buletin provizoriu, dacă sunteți cetățean român. Apoi vă adresați oficiul stării civile și solicitați certificatul de deces al defunctului în baza certificatului de naștere eliberat de autoritățile române și buletinul provizoriu (deși nu este necesar, dar mai mult să faceți pe plac unor funcționari fără studii superioare juridice) .
Am si eu o intrebare...
In speta, s-a facut partaj intre soti x si y (paratj judiciar ). X, a primit un bun imobil iar Y drept de sulta. Pe durata partajului, nu s-a notat litigiu in cartea funciara iar dupa ce a ramas hotararea definitiva si irevocabila instanta nu a trimis din oficiu hotararea la cf. Dupa 3 ani, anaful intervine ca tert pentru Y si cere paratj intre x si y, motivand ca partajul cu hotararea definitiva si inrevocabila nu le este opozabil pentru ca nu a fost actualizat in cartea funciara. Intrebarea mea este, se mai poate relua partajul ( avand in vedere ca este deja
Citește mai mult
un lucru judecat ) si daca nu actualizez eu cartea funciara ce se poate intampla ? Multumesc !Conform art. 28 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ cererea de înscriere în cartea fundară se va
Citește mai mult
depune ia birourile teritoriale aie oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului teritorial. În cazul hotărârii judecătoreşti, se va prezenta o copie legalizată, cu menţiunea că este definitivă şi irevocabilă.Potrivit art. 888 din Codul civil, înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, a certificatului de moştenitor sau în baza unui a/t act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta. Textul se coroborează cu art. 222 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare în conformitate cu care până ia intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010, referirea din cuprinsul Codului civil sau al prezentei legi ia hotărârea definitivă se va înţelege ca fiind făcută ia hotărârea irevocabilă.
În conformitate cu art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
În considerarea prevederilor legale invocate mai sus, întabularea dreptului de proprietate se face în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, în situaţia în care cererea de chemare în judecată a fost introdusă înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, respectiv 15 februarie 2013.
Prin încheiere, BCPI Drobeta-Turnu Severin a respins cererea de înscriere în cartea funciară cu motivarea că în urma solicitării de a se depune acte
Citește mai mult
transfative sau constitutive aie dreptului de proprietate care au stat la baza certificatului de moştenitor cu numărul de mai sus, s-a depus un alt certificat de moştenitor, din 1975, aa fostului Notariat de Stat Mehedinţi, care nu reprezintă act constitutiv sau translativ de proprietate.Amfăcut cerere de reexaminare care mi-a fost respinsă. În încheierea pronunţată cu privire la cererea de reexaminare se afirmă că și în condiţiile prevederii cuprinse la art. 888 din Codul civil, în conformitate cu care înscrierea în cartea fundară se efectuează printre altele în baza certificatului de moştenitor, este necesar de precizat că cele două articole trebuie interpretate în mod sistematic unele prin altele, ceea ce conduce la concluzia că prezentarea certificatului de moştenitor este suficientă numai în situaţia în care defunctul este menţionat în cartea funciară ca proprietar tabular actual, caz în care nu mai este necesară dovedirea dreptului de proprietate în patrimoniul său. Este corect?
În cazul
Citește mai mult
d-vs soluţia registratorului de carte funciară este corectă, nu doar raportat la vechea reglementare ci şi potrivit noilor dispoziţii introduse prin nou! Cod civil, atâta timp cât petentui este primul proprietar care solicită întabuilrea dreptului său de proprietate. Câtă vreme nu s-a realizat verificarea titlului autorului său nu se poate proceda ia întabulare numai în temeiul certificatului de moştenitor, pentru că în caz contrar ar fi sub semnul întrebării chiar eficienţa sistemului de publicitate imobiliară.Conform prevederilor art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare, moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a codului civil sunt supuse legii în vigoare ia data deschiderii moştenirii.
În ceea ce priveşte certificatul de moştenitor eliberat după intrarea în vigoare a Codului civil (la data de 01 octombrie 2011) sunt incidente prevederile art. 1133 alin. (1) din acest act normativ, în conformitate cu care certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală în cota ce se cuvine fiecăruia.
Dispoziţii similare se regăsesc şi în art. 114 alin. (3) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, republicată.
Referitor la diferenţele dintre suprafaţa menţionată în actele juridice şi cea înregistrată la rolul fiscal, sunt incidente prevederile art. 258 alin. (8) din Codul fiscal, în conformitate cu care atât în căzui clădirilor cât şi ai terenurilor, dacă se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrările tehnice de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrui agricol, precum şi în cartea funciară,
Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară republicată, cu modificările şi completările în vigoare la data depunerii cererilor, referitor la actele în baza cărora se poate dispune prima înscriere a unui imobil în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, prima înregistrare a imobilelor se poate realiza şi în baza certificatului de moştenitor şi a documentaţiei cadastrale.
Se poate observa că textul legal permite deschiderea cărţii funciare, pentru imobilele neînregistrate, în baza certificatului de moştenitor, fără a distinge cu privire la data eliberării acestuia sau la data deschiderii succesiunii, element ce determină legea aplicabilă dezbaterii moştenirii.
Având în vedere prevederile legale invocate, solicitarea BCPI Drobeta -Turnu Severin de a se depune, în vederea deschiderii cărţii funciare a imobilului, alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate, pe lângă certificatul de moştenitor eliberat după intrarea în vigoare a Codului civil, care conferă certificatului de moştenitor forţa probantă a dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, nu se justifică.
Cererea respinsă poate fi redepusă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
1. La soluţionarea cererii de înscriere, registratorul va cerceta dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, respectiv dacă actul a fost încheiat cu respectarea formelor prevăzute de lege, dacă indică numele sau denumirea părţilor, individualizează imobilul cu un număr cadastral unic, este însoţit de o traducere legalizată dacă nu este întocmit în limba română şi de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini care a stat la baza întocmirii actului. Aceste condiţii nu pot aduce atingere fondului dreptului care se cere a fi
Citește mai mult
înscris şi nici nu permit registratorului să se subroge în drepturile persoanelor care ar putea fi lezate prin aceste acte care stau la baza înscrierii, persoane care au la îndemână calea acţiunilor în justiţie pentru realizarea drepturilor lor (C.A. Timişoara, s. civ., dec. nr. 859/2009, în Legalis).2. Regula potrivit căreia dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se înscriu în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil se află în strânsă legătură cu principiul legalităţii formale, potrivit căruia registratorul nu poate încuviinţa decât înscrierea actelor şi faptelor anume prevăzute de lege sau, după caz, permise şi nu se poate sprijini decât pe cererea şi pe actele care o însoţesc. Incidenţa acestei reguli face inadmisibilă înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară pe baza unor simple fapte materiale, irelevante sub aspectul dovedirii dreptului de proprietate (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., dec. nr. 1681/2001, în A. Rusu p. 25).
3. La înscrierea dreptului provenit din moştenire asupra unui imobil neînscris în cartea funciară, s-a procedat iniţial la deschiderea cărţii funciare, înscrierea dreptului de proprietate a defunctului şi, ulterior, înscrierea dreptului de proprietate a moştenitorilor (O.C.P.I. Braşov, înch. nr. 1433/2005, nepublicată).
4. Registratorul de carte funciară va trebui să confrunte obiectul hotărârii judecătoreşti, mai ales atunci când în litigiu s-au aflat mai multe certificate de moştenitor, procedând la înscriere numai în legătură cu acele certificate care au format obiectul judecăţii (B.C.P.I. Piatra Neamţ, înch. de respingere nr. 3602/2006, nepublicată). Notă. Soluţia s-a întemeiat pe faptul că din examinarea sentinţei civile anexate la cererea de intabulare rezulta că unele certificate de moştenitor nu au fost prezentate instanţei de judecată.
5. Cel care solicită, în calitate de pretins titular al drepturilor tabulare, efectuarea unei înscrieri în cartea funciară trebuie să anexeze la cerere înscrisul original sau copia legalizată prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se solicită. în situaţia în care se solicită intabularea dreptului de proprietate dobândit prin construire, petentul trebuie să prezinte dovada din care să rezulte că este constructorul edificatelor. Documentele privind achitarea impozitelor pentru clădiri pe ultimii doi ani anteriori solicitării de înscriere nu pot face dovada că petentul ar fi fost constructorul acestora. Dacă autorizaţia de construire a fost emisă în favoarea altei persoane, petentul trebuie să facă dovada că este continuatorul persoanei care a edificat construcţia (C.A. Timişoara, s. civ., dec. nr. 8/2003, în A. Rusu p. 242).
6. Hotărârea judecătorească de partaj imobiliar, declarativă de drepturi, constituie titlu valabil în baza căruia se înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate imobiliară (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 1211/2005, înJ.S.C. 2005, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2006, p. 294).
1. Deşi denumirea marginală dată art. 888 NCC de legiuitor este condiţii de înscriere, în fapt reglementarea se referă la înscrisurile pe baza cărora se poate efectua înscrierea
Citește mai mult
în cartea funciară. Cu toate acestea, titlul articolului vădeşte importanţa acordată cererii de înscriere, la care se ataşează înscrisurile necesare de la caz la caz, care trebuie să întrunească anumite condiţii.2. în afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară (I. Turcu p. 301).
3. Dovada actelor şi faptelor juridice translative, constitutive sau extinctive de drepturi în legătură cu imobilele se va face numai prin înscrisuri întocmite în condiţiile dreptului comun (M. Nicolae, Publicitatea imobiliară, p. 430).
4. Actul autentic notarial figurează în categoria primelor acte apte a conduce la înscrierea în cartea funciară, noul Cod civil realizând distincţia dintre actele autentice întocmite de notarul public şi alte acte cărora legea le conferă caracter de înscris autentic. Caracterul autentic al actului este cerut ca o condiţie ad validitatem în cazul înstrăinărilor sau schimburilor de terenuri, donaţiilor imobiliare, aportului de bunuri imobile la capitalul social, constituirii de ipoteci etc.
5. Pe lângă cerinţa referitoare la aspectul formal, actul autentic notarial este supus şi unor condiţii de caracterizare a aspectului material. Din perspectiva acestei analize, actul autentic notarial trebuie să întrunească cerinţele generale de validitate, anume: capacitatea părţilor din cuprinsul actului; consimţământul, care rezultă din acordul liber exprimat al părţilor; obiectul determinat, care se constată prin individualizarea imobilului cu număr cadastral; cauza actului juridic.
6. în sfera de înţeles a actului autentic notarial intră nu doar actul juridic bilateral, ci şi actul unilateral, cum ar fi declaraţia de renunţare a proprietarului la dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în cartea funciară.
7. Actele juridice referitoare la transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil, încheiate în străinătate şi autentificate de autoritatea competentă a statului emitent, trebuie să îndeplinească cerinţa de formalitate impusă de existenţa apostilei, prevăzută de Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961.
8. Dacă se constată anumite impedimente în soluţionarea cererii, a căror cauză poate deriva din neîndeplinirea vreunei condiţii de fond sau de formă, registratorul este îndreptăţit să convoace părţile, dacă apreciază că în acest mod poate înlătura neajunsurile. Constituie exemple de astfel de impedimente: lipsa unui element al încheierii de autentificare a înscrisului, cum ar fi numărul încheierii sau semnătura notarului public; indicarea greşită a numelui părţilor; descrierea eronată a imobilului sau arătarea greşită a numărului cadastral; absenţa extrasului de carte funciară pentru autentificare şi alte asemenea situaţii.
9. Poate constitui temei de înscriere în cartea funciară nu doar actul autentic notarial, prezentat în original de persoana interesată, ci şi copia legalizată a acestui înscris.
10. Hotărârea judecătorească referitoare la un drept real imobiliar se va înscrie în cartea funciară la momentul rămânerii ei definitive, în accepţiunea recunoscută acestei hotărâri prin dispoziţiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Până la intrarea în vigoare a acestei legi, potrivit dispoziţiilor art. 222 din Legea nr. 71/2011, referirea la hotărârea definitivă se va înţelege ca fiind făcută la hotărârea irevocabilă.
11. Certificatul de moştenitor eliberat de notarul public trebuie să conţină menţiunea expresă despre solicitarea de înscriere a actului în cartea funciară.
12. Doar în temeiul certificatului de moştenitor se poate dispune înscrierea drepturilor reale în cartea funciară, nu şi a certificatului de calitate de moştenitor emis de notarul public potrivit Legii nr. 36/1995.
13. Cum certificatul de moştenitor este actul autentic notarial apt a conduce la înscrierea dreptului real imobiliar în cartea funciară, acesta nu poate sta la baza întocmirii unui act juridic de dispoziţie, întrucât s-ar crea posibilitatea înstrăinării unor drepturi extratabulare, fapt ce ar contraveni principiului publicităţii. Notă. Pentru un punct de vedere contrar, a se vedea Gh. Dobrican, Intabularea dreptului de proprietate dobândit printr-un act notarial întocmit în baza unui certificat de moştenitor, în Buletinul Notarilor Publici nr. 5/2000, p. 33-34.
14. Atunci când moştenitorii nu ajung la un acord de voinţă cu privire la calitatea lor de moştenitori, la cotele de moştenire sau componenţa masei succesorale, drepturile decurgând din succesiune se vor stabili în cadrul procedurii contencioase. Temeiul înscrierii în cartea funciară în acest caz nu îl va constitui hotărârea judecătorească, ci tot certificatul de moştenitor, eliberat de data aceasta pe baza şi în conformitate cu hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanţei. în cazul anulării certificatului de moştenitor, notarul public va elibera un certificat pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. în acest scop, instanţelor judecătoreşti le revine obligaţia de a trimite la biroul notarului public, competent în soluţionarea cauzei, o copie de pe hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecării. Aşadar, calitatea de moştenitor o stabileşte notarul public, iar dacă certificatul de moştenitor a fost anulat, tot notarul public este în drept să elibereze un nou certificat de moştenitor pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
15. Solicitarea notarului de înscriere în cartea funciară a certificatului de moştenitor trebuie să existe nu numai în cazul în care bunurile din masa succesorală au deschisă carte funciară, ci şi când există doar documentaţie cadastrală, întrucât notarul public are sarcina de a stărui la efectuarea lucrărilor de către birourile teritoriale, în condiţiile Legii nr. 7/1996 (D.M. Cosma p. 358).
16. Actele emise de autorităţile administrative care pot sta la baza înscrierilor de carte funciară trebuie să îndeplinească condiţia actelor autentice conferită prin lege. Este cazul, cu titlu de exemplu, al actelor translative de proprietate încheiate sub imperiul Decretului-lege nr. 61/1990, al titlurilor eliberate în baza Legii nr. 18/1991, al deciziilor/dispoziţiilor prin care s-au restituit imobilele preluate abuziv în perioada de referinţă reglementată de Legea nr. 10/2001.
17. Dacă înscrierea în cartea funciară se face în temeiul unei decizii administrative, se va prezenta înscrisul original (de exemplu, un exemplar al procesului-verbal de sechestru pentru luarea inscripţiei ipotecare pentru garantarea unei creanţe fiscale, decizia de restituire în natură a imobilului preluat de stat în mod abuziv emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 etc.) sau copia legalizată a acestuia (I. Popa p. 108).
18. Cererea de înscriere înregistrată la biroul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară, la care se ataşează actele de mai sus, după caz, trebuie să cuprindă următoarele elemente: numele, prenumele/denumirea, domiciliul/sediul solicitantului, actul de identitate şi codul numeric personal; obiectul cererii; arătarea actului sau a actelor în măsură să justifice cererea; localitatea în care este situat imobilul, numărul cadastral şi numărul de carte funciară. Pentru cererile referitoare la prima înscriere a unui imobil, neexistând carte funciară, aceasta se va deschide după emiterea încheierii de către registratorul de la biroul teritorial.
– actul autentic notarial (acte de dispoziţie, recognitive, confirmative, tranzacţii sau orice alt act autentic notarial regle mentat de lege);
– hotărârea judecătorească definitivă;
– certificatul de moştenitor; sau
– un alt act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.