Art. 960 Noul cod civil Efectele nedemnităţii Condiţiile generale ale dreptului de a moşteni
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Condiţiile generale ale dreptului de a moşteni
Condiţiile generale ale dreptului de a moşteni
Art. 960
Efectele nedemnităţii
(1) Nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.
(2) Posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moştenirii este considerată posesie de rea-credinţă.
(3) Actele de conservare, precum şi actele de administrare, în măsura în care profită moştenitorilor, încheiate între nedemn şi terţi, sunt valabile. De asemenea, se menţin şi actele de dispoziţie cu titlu oneros încheiate între nedemn şi terţii dobânditori de bună-credinţă, regulile din materia cărţii funciare fiind însă aplicabile.
| ← Art. 959 Noul cod civil Nedemnitatea judiciară Condiţiile... | Art. 961 Noul cod civil Înlăturarea efectelor nedemnităţii... → |
|---|
2. Spre deosebire de vechea reglementare, în care nedemnitatea se aplica doar în cazul moştenirii legale, în prezent se aplică şi în cazul moştenirii testamentare (îndrumar notarial, voi. I, p. 330).
3. în ceea ce priveşte efectele nedemnitaţii faţă de nedemn, acesta nu va putea reclama partea sa de moştenire (nici măcar rezerva), întrucât titlul său de moştenitor este desfiinţat
Citește mai mult
de la data deschiderii succesiunii. înlăturarea de la moştenire a nedemnului va fi profitabilă pentru comoştenitorii legali sau pentru moştenitorii legali subsecvenţi. De această situaţie pot profita şi legatarii sau donatarii (6. Boroi, L Stănciulescu, Instituţii, p. 529).4. Dacă nedemnul a intrat în posesia bunurilor moştenirii înainte de constatarea nedem-nităţii, va fi obligat să le restituie persoanelor îndreptăţite. Restituirea se face, în principiu, în natură (iar dacă aceasta nu mai este posibilă, întrucât bunul a pierit - din diferite motive -, nedemnul va fi obligat să plătească despăgubiri) (G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 529).
5. Posesia exercitată de către nedemn asupra bunurilor succesorale este apreciată ca fiind o posesie de rea-credinţă.
6. Astfel, nedemnul va restitui fructele - naturale, industriale sau civile de la data deschiderii succesiunii (îndrumar notarial, voi. I, p. 331), iar dacă restituirea în natură nu este posibilă, va restitui valoarea lor (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 529).
7. Nedemnului i se vor înapoia sumele pe care le-a plătit pentru achitarea datoriilor succesiunii (îndrumar notarial, voi. I, p. 331), precum şi cheltuielile necesare şi utile (G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 529).
8. Drepturile şi obligaţiile nedemnului faţă de moştenire - care au fost considerate, până la constatarea nedemnităţii stinse prin consolidare sau confuziune - vor putea produce efecte (renasc), nedemnul fiind străin faţă de moştenire cu efect retroactiv (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 65-66).
9. Nedemnitatea produce efecte numai în privinţa drepturilor succesorale, iar nu şi în privinţa altor drepturi ale nedemnului care nu-şi au temei de dobândire moştenirea (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 65-66).
10. în condiţiile noului Cod civil, „nedemnul, chiar aflat în viaţă la data deschiderii moştenirii" poate fi reprezentat (art. 967 alin. (1) NCC). Cu alte cuvinte, fiii şi fiicele nedemnului pot veni la moştenirea defunctului şi prin reprezentarea tatălui lor nedemn. Astfel, sancţiunea nedemnităţii nu produce efecte şi faţă de ei (nefiind vinovaţi de fapta părintelui lor). Aceste soluţii, referitoare la efectele nedemnităţii faţă de descendenţii nedemnului, sunt valabile şi în privinţa copiilor fraţilor sau ai surorilor defunctului. De precizat că dispoziţiile art. 965 NCC, în materia reprezentării succesorale, vizează toţi reprezentanţii - moştenitorii legali „de un grad mai îndepărtat", nu numai descendenţii nedemnului. Astfel, sunt incluşi în această categorie şi „descendenţii subsecvenţi ai nedemnului" (pe linie colaterală). De exemplu, strănepotul de frate al nedemnului (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 529-530).
11. Se menţin, valabile fiind, actele de conservare şi de administrare încheiate între nedemn şi terţi, dacă acestea le profită moştenitorilor.
12. Se menţin şi actele de dispoziţie încheiate cu titlu oneros între nedemn şi terţi, dobânditori de bună-credinţă.
13. Sunt aplicabile regulile cărţii funciare, cu precădere ale art. 901 NCC, în ceea ce priveşte actele de dispoziţie încheiate cu titlu oneros de către nedemn şi dobânditori de bună-credinţă, având ca obiect bunuri imobile.
14. Spre deosebire de vechea reglementare, alin. (3) al textului analizat menţine ca valabile actele de dispoziţie cu titlu oneros privind bunuri imobile succesorale, încheiate de nedemn cu terţii dobânditori de bună-credinţă, cu aplicarea regulilor din materia cărţii funciare. Per a contrario, actele de dispoziţie cu titlu gratuit făcute de cel care a fost ulterior declarat nedemn, precum şi actele de dispoziţie încheiate cu terţii de rea-credinţă vor fi întotdeauna desfiinţate (îndrumar notarial, voi. I, p. 331).
15. în cazul în care actul juridic este menţinut, nedemnul va fi obligat să plătească despăgubiri moştenitorilor adevăraţi, ca posesor de rea-credinţă, iar dacă actul va fi desfiinţat cu efect retroactiv, nedemnul va putea fi acţionat de către terţ pentru evicţiune (art. 1018, art. 1748, art. 1695 şi urm. NCC) (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 530).
Altfel spus, concepţia existentă sub imperiul codului de la 1864 în dreptul nostru succesoral este similară celei
Citește mai mult
a fostului cod civil al Quebec-ului, ambele inspirate de modelul-mamă francez: nedemnitatea vizează exclusiv moştenirea legală, echivalentul ei în materie de liberalităţi fiind revocarea pentru ingratitudine. Or, noul Cod civil a intenţionat să părăsească această concepţie, preluând aproape integral textele canadiene din 1994. Termenul de decădere de un an pentru nedemnitatea judiciară (inclus în art. 959 alin. 2 noul Cod Civil), specific în vechiul cod civil revocării pentru ingratitudine (art. 833 alin. 1 şi art. 931 C. civ.), este o dovadă în plus în acest sens. Se observă însă păstrarea concomitentă a dispoziţiilor referitoare la revocarea testamentelor pentru ingratitudine în cuprinsul 1069 alin. 2 noul Cod Civil28, în timp ce capitolul 5 „Despre revocarea testamentului sau a unui legat" al Titlului IV „Despre testamente" din codul civil al Quebec-ului nu o menţionează. Singura explicaţie pe care o găsim ar fi că ultimele texte au o aplicare limitată la testamente (deşi cazul de la litera a art. 1069 alin. 2 se suprapune parţial cu cel de la litera a alin. 1 art. 958), pe când cele referitoare la nedemnitate vor avea o aplicabilitate generală.La nivel de fundamentare, decizia legislativă mai sus expusă izvorăşte dintr-o discuţie mai veche. Şi în Codul lui Cuza nedemnitatea era reglementată ca o condiţie generală negativă pentru a moşteni (Titlul I, Capitolul II Despre calităţile cerute pentru a succede), iar nu în cadrul devoluţiunii legale a moştenirii (Titlul I, capitolul III Despre deosebite ordine de succesiune). Nu exista vreun argument de text care să împiedice considerarea cauzelor de nedemnitate de la art. 655 C. civ. ca aplicabile oricărui tip de devo-luţiune, cele de revocare pentru ingratitudine de la art. 831-835 şi 930-931 C. civ. venind pur şi simplu să le completeze în materie de liberalităţi. Receptarea tradiţională a textelor franceze făcea totuşi ca majoritatea părerilor autorizate să meargă în direcţia unui câmp de aplicare diferit.
Nedemnul va restitui fructele – naturale, industriale sau civile de la data deschiderii succesiunii.
Nedemnului i se vor înapoia sumele ce a plătit pentru achitarea datoriilor succesiunii.
Spre deosebire de vechea reglementare, alin. (3) menţine valabile actele de dispoziţie cu titlu oneros privind bunuri imobile succesorale, încheiate de nedemn cu terţii dobânditori de bunăcredinţă, cu aplicarea regulilor din materia cărţii funciare.
Citește mai mult
Per a contrario, actele de dispoziţie cu titlu gratuit făcute de cel care a fost ulterior declarat nedemn, precum şi actele de dispoziţie încheiate cu terţii de rea-credinţă vor fi întotdeauna desfiinţate.