Art. 121 Noul Cod de Procedură Civilă Cererile împotriva unui consumator Competenţa teritorială

CAPITOLUL II
Competenţa teritorială

Art. 121

Cererile împotriva unui consumator

Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 121 Noul Cod de Procedură Civilă Cererile împotriva unui consumator Competenţa teritorială




Avocat Aurina Apostol 23.11.2014
Cu titlu de noutate, art. 121 NCPC prevede, pentru cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator, competenţa teritorială exclusivă a instanţei în a cărei circumscripţie se află domiciliul consumatorului.

Norma nu distinge în funcţie de natura contractuală sau extracontractuală a raportului juridic substanţial dedus judecăţii.

Această ipoteză diferă faţă de situaţia reglementată de art. 113 pct. 8 NCPC, care prevede dreptul de alegere a instanţei competente teritorial de către consumatorul reclamant pentru acţiunile decurgând din contractul încheiat cu un profesionist sau
Citește mai mult cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

Art. 121 teza a ll-a NCPC face trimitere la dispoziţiile art. 126 alin. (2) NCPC, permiţând alegerea de competenţă prin convenţia părţilor, ceea ce reprezintă o derogare de la dispoziţiile art. 126 alin. (1) NCPC, care prevăd că o asemenea alegere nu se poate face în cazurile de competenţă teritorială exclusivă. Astfel, după naşterea dreptului la despăgubire, consumatorul poate să renunţe la competenţa exclusivă, prorogând competenţa în favoarea altei instanţe, inclusiv pentru cererile formulate de profesionist. Orice convenţie contrară în acest sens este considerată nescrisă, fiind nulă absolut.

În doctrină, s-a apreciat că prevederile referitoare la stabilirea competenţei teritoriale în cazul cererilor având ca parte un consumator sunt aplicabile chiar şi atunci când aceste cereri sunt formulate potrivit dispoziţiilor de drept comun în materie contractuală, nefiind necesar a se invoca aplicarea unei norme speciale referitoare la protecţia consumatorilor; calitatea părţilor este cea care determină aplicabilitatea normei de competenţă.
Răspunde
c.r. 8.12.2013
Pentru cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator se prevede competenţa teritoriala exclusivă a instanţei în a cărei circumscripţie se află domiciliul consumatorului. Reclamantul este, în toate cazurile, un profesionist, iar obiectul cererilor trebuie să fie în legătură cu raporturile juridice născute între consumator şi profesionist fie dintr-un contract, fie dintr-un fapt licit ori ilicit.

Teza a ll-a a art. 121 permite alegerea de competenţă prin convenţia părţilor, derogând de la dispoziţiile art. 126 alin. (1) NCPC, care prevede că o asemenea alegere este posibilă
Citește mai mult doar în cazurile de competenţă teritorială alternativă. Convenţia părţilor este valabilă doar dacă a fost făcută după naşterea dreptului la despăgubire, în caz contrar aceasta va fi considerată ca nescrisă.

în ceea ce priveşte viabilitatea normelor de competenţă din legile speciale în materia protecţiei consumatorului, sunt incidente prevederile art. 83 lit. k) din legea de punere în aplicare a codului, respectiv Legea nr. 76/2012, potrivit cărora: „La data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă se abrogă: (...) orice alte dispoziţii contrare, chiar dacă sunt cuprinse în legi speciale".

în aplicarea art. 67 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în situaţiile de abrogare implicită, Consiliul Legislativ are obligaţia să identifice toate dispoziţiile legale care au suferit evenimentele legislative implicite şi să propună Parlamentului şi, respectiv, Guvernului măsurile necesare de modificare, completare sau abrogare expresă a acestora.
Răspunde