Art. 13 Noul Cod de Procedură Civilă Dreptul la apărare Principiile fundamentale ale procesului civil
| Comentarii |
|
Principiile fundamentale ale procesului civil
Art. 13
Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.
(3) Părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului. Ele pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(4) Instanţa poate dispune înfăţişarea în persoană a părţilor, chiar atunci când acestea sunt reprezentate.
| ← Art. 12 Noul Cod de Procedură Civilă Buna-credinţă... | Art. 14 Noul Cod de Procedură Civilă Contradictorialitatea... → |
|---|
Noul Cod de procedură civilă reia dispoziţiile constituţionale în art. 13 alin. (1) şi (2) teza I, oricare parte din proces, independent de poziţia sa procesuală, având garantat dreptul la apărare.
în toate etapele
Citește mai mult
procesuale, inclusiv în faza de executare silita, părţile au dreptul să fie asistate sau reprezentate de un avocat, regula fiind aceea că părţile sunt libere să se prevaleze sau nu de acest drept, apreciind în concret dacă este necesar să apeleze la cunoştinţele unui specialist în domeniul juridic sau dacă pot înţelege, fără un atare sprijin, procedurile judiciare.2. Reprezentarea în etapa recursului. Prin excepţie, dreptul părţii la apărare se converteşte în obligaţia acesteia de a apela la serviciile unui avocat sau, după caz, consilier juridic, în ipoteza formulării cererilor şi a susţinerii concluziilor în etapa procesuală a recursului, dispoziţie cu caracter de noutate legislativă.
în expunerea de motive a proiectului noului Cod de procedură civilă este explicată raţiunea instituirii obligaţiei în discuţie, aceasta constând în impunerea unei rigori şi discipline procesuale şi în evitarea introducerii unor recursuri în mod abuziv, în scop de şicană, sau informale, care nu seîncadrează riguros în motivele de recurs.în continuare, se precizează că regula corespunde, în acelaşi timp, şi noii viziuni propuse asupra recursului, având în vedere specificul acestei căi extraordinare de atac, reflectat în condiţiile de exercitare, în procedura, precum şi în motivele de recurs, limitativ circumscrise respectării legalităţii.
Este de menţionat că textul legal nu face vreo precizare în privinţa cererilor formulate, de unde decurge concluzia că orice cereri formulate în cadrul caii de atac a recursului trebuie redactate de către avocat sau consilier juridic, iar nu numai cererea de declarare a recursului sau motivele de recurs (spre exemplu, cererile de preschimbare a termenului, cererile de probatorii etc.). Totodată, întrucât textul nu introduce vreo distincţie, nu numai concluziile asupra fondului recursului trebuie susţinute prin avocat sau consilier juridic, ci şi concluziile asupra oricărui aspect pus în discuţia contradictorie a părţilor în cursul judecării recursului.
Se impune corelarea textului în discuţie cu restul dispoziţiilor relevante sub acest aspect din cuprinsul codului. Astfel, potrivit art. 83 alin. (3) NCPC, la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2). în conformitate cu art. 484 alin. (6) NCPC, la judecata cererii de suspendare a executării hotărârii atacate cu recurs părţile trebuie să fie reprezentate de avocat sau, când este cazul, de consilierul juridic. Totodată, cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic, iar la această cerere se vor ataşa împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic [art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) NCPC]. în continuare, art. 490 alin. (2) teza a ll-a NCPC prescrie obligaţia redactării şi semnării întâmpinării la cererea de recurs de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar a răspunsului la întâmpinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului.
De la această excepţie analizată, legea admite o derogare în situaţia în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv (părinţi, copii, fraţi, surori), este licenţiata în drept, întrucât o atare persoană are pregătirea de specialitate necesară înţelegerii procedurii judiciare.
în ipoteza în care cererile în etapa procesuală a recursului nu sunt formulate de către avocat sau consilier juridic, acestea sunt lovite de nulitate. De asemenea, instanţa de recurs nu va permite părţii să-şi susţină personal concluziile în faţa acesteia.
3. Conţinutul dreptului la apărare. Alineatul (3) al articolului analizat dezvoltă conţinutul dreptului părţii la apărare în cadrul procesului civil, aceasta având posibilitatea să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, consultându-l în cadrul arhivei sau în sala de şedinţă, să propună probe, sâ îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
O garanţie a acestui principiu este reprezentată de ajutorul public judiciar acordat persoanelor fizice sub forma onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, prevăzut de art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 51/2008.
Deşi partea are dreptul să nu se prezinte personal în sala de judecată, ci prin reprezentant, instanţa poate dispune înfăţişarea în persoană a părţilor, chiar şi atunci când acestea sunt reprezentate (spre exemplu, în încercarea de împăcare a părţilor).
Nu au fost decât o simpla tentativa de escrocare a Cetățenilor in dreptul lor fundamental la directa si libera apărare in orice faza procesuala, pus in opera de avocații veroși "pseudo -creatori"ai noilor Coduri din Justitite.
In fapt o simpla sifonare de fonduri publice cu scopul constituirii unei justiții "DE CONCLAV".
I-am afirmat direct si personal încă din anul 2013 Dl. prof. BOROI Gabriel (membru al Comisiei Noilor Coduri) ca cele 2 articole sunt anti CARTA DFUE , Anti CONVENTIE EDO si Neconstituționale, aducând atingere extrem de grava
Citește mai mult
dreptului sacrosant la apărare al Consumatorului de servicii de Justiție națională, prin instituirea unor obligații de plata unor servicii avocațiale mai mult decât consistente, in fapt un atentat la siguranța judiciara a Cetățeanului onest.De asemenea i-am "prezis" ca aceste doua art. (13 si 83) vor fi pulverizate din NCPC la CCR.
SI ASA A SI FOST.
Chiar procedura in fata Curții Constituționale, cu susținerile anti-Cetățenești ale Baroului Avocaților (unicul Barou) si ale altor Agenți ai Statului Roman, dovedesc intenția instituirii prin NOILE CODURI a unei justiții de conclav de tip INCHIZITORIAL, in care principalul vinovat este Dl. av. Predoiu si Comisia noilor Coduri, pentru sifonarea de fonduri publice ciu scopuri oculte anti -Cetățenești.
Nesimțirea sociala in RO este IMENSA.
Dispozițiile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3), precum și în art. 486 alin. (3) cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstituționale. Deci nu se mai aplica.
A se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 462/2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014.