Art. 426 Noul Cod de Procedură Civilă Redactarea şi semnarea hotărârii Dispoziţii generale Hotărârile judecătoreşti
| Comentarii |
|
Hotărârile judecătoreşti
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 426
Redactarea şi semnarea hotărârii
(1) Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluţionat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea.
(2) În cazul în care unul dintre judecători sau asistenţi judiciari a rămas în minoritate la deliberare, el îşi va redacta opinia separată, care va cuprinde expunerea considerentelor, soluţia pe care a propus-o şi semnătura acestuia. De asemenea, judecătorul care este de acord cu soluţia, dar pentru considerente diferite, va redacta separat opinia concurentă.
(3) Hotărârea va fi semnată de membrii completului de judecată şi de către grefier.
(4) Dacă vreunul dintre judecători este împiedicat să semneze hotărârea, ea va fi semnată în locul său de preşedintele completului, iar dacă şi acesta ori judecătorul unic se află într-o astfel de situaţie, hotărârea se va semna de către preşedintele instanţei. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.
(5) Hotărârea se va redacta şi se va semna în cel mult 30 de zile de la pronunţare. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum şi, când este cazul, opinia concurentă se redactează şi se semnează în acelaşi termen.
(6) Hotărârea se va întocmi în două exemplare originale, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se va depune spre conservare la dosarul de hotărâri al instanţei.
| ← Art. 425 Noul Cod de Procedură Civilă Conţinutul hotărârii... | Art. 427 Noul Cod de Procedură Civilă Comunicarea hotărârii... → |
|---|
Citește mai mult
pentru soluționarea conflictului negativ de competenta fără cale de atac. Întrebarea mea este:pot sa depun o noua cerere pe același subiect, cât timp durează? Va mulțumesc!Ce trebuie sa fac.
Cu stima
Administrator al S.C. MARCO POL S.R L.
Filohi
Deşi noua reglementare nu mai prevede că preşedintele completului de judecată are atribuţia desemnării redactorului şi în cadrul cauzelor soluţionate în complet colegial, apreciem că această atribuţie trebuie subînţeleasă, chiar dacă art.
Citește mai mult
426 alin. (1) teza a ll-a stabileşte această posibilitate a preşedintelui de a proceda la desemnarea în calitate de redactor al hotărârii doar a unuia dintre asistenţii judiciari, iar nu şi a celorlalţi membri judecători care compun completul de judecată pentru soluţionarea căilor de atac.Norma are în vedere în mod explicit doar ipoteza compunerii completului dintr-un singur judecător pentru soluţionarea cauzelor în primă instanţă şi ipoteza litigiilor de muncă în care completul este constituit prin includerea asistenţilor judiciari, dat fiind că art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabileşte că în privinţa cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale completul se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari; textul din cod îşi găseşte reflectarea şi în dispoziţiile art. 35 din Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea nr. 637/2012.
Dispoziţia legală analizată este incidentă în materia litigiilor şi conflictelor de muncă, a căror soluţionare revine în primă instanţă tribunalului, situaţie în care preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre membrii completului să redacteze hotărârea, asistenţii judiciari având, în această privinţă, obligaţiile legale ale judecătorilor [art. 111 alin. (2) din Legea nr. 304/2004].
Cu referire la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, art. 71 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că magistraţii-asistenţi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
2. Opinia separată. Dacă vreunul dintre judecători sau asistenţii judiciari a rămas în minoritate la deliberare, va redacta opinia separată ce va cuprinde expunerea considerentelor, soluţia pe care a propus-o şi semnătura sa.
Potrivit regulilor de adoptare a soluţiilor în primă instanţă în cazul litigiilor de muncă, judecătorul nu va putea formula o astfel de opinie, ci numai asistenţii judiciari, întrucât art. 55 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 prevede că „asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate; opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează/'
întrucât art. 71 din Legea nr. 303/2004 dispune că magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de asemenea, participa cu vot consultativ la deliberări, rezultă că şi aceştia pot formula opinie separată care se va motiva ulterior.
Deşi art. 425 alin. (1) lit. b) NCPC include în cuprinsul considerentelor şi obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, precum şi expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, apreciem că în conţinutul opiniei separate cel rămas în minoritate (judecător, asistent judiciar ori magistrat-asistent) va trebui să prezinte argumentele de fapt şi de drept pe care se bazează soluţia sa, întrucât celelalte elemente se vor regăsi, în mod necesar, în redactarea hotărârii adoptate în opinie majoritară, astfel încât nu ar trebui reluate.
3. Opinia concurentă. Codul aduce ca element de noutate opinia concurentă. Ca şi în cazul opiniei separate, norma are aplicabilitate în ce priveşte completele colegiale, deci în compunerea prevăzută de lege pentru soluţionarea căilor de atac, dar şi în cazul litigiilor şi conflictelor de muncă în primă instanţă, astfel încât şi asistenţii judiciari vor putea formula opinie concurentă; pentru identitate de raţiune, magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au aceeaşi vocaţie.
Opinia concurentă, spre deosebire de opinia separată, devine posibilă şi pentru judecătorul care intră în compunerea completului pentru soluţionarea conflictelor de muncă în primă instanţă, având în vedere faptul că redactarea hotărârii poate fi repartizată unuia dintre asistenţii judiciari, astfel încât judecătorul ar putea să nu îşi însuşească argumentele redate în cuprinsul considerentelor hotărârii redactate de acesta.
în căile de atac, va putea alege această formă de exprimare a convingerii intime cu privire la justeţea argumentelor sale oricare dintre judecătorii care intră în compunerea completului de apel, în compunerea legală obişnuită sau în complet de divergenţă, iar în recurs (şi în celelalte căi extraordinare de atac ce se soluţionează în complet colegial) oricare dintre judecătorii membri ai completului; pe de altă parte, această posibilitate există şi în cazul în care soluţia s-a adoptat în majoritate sau în unanimitate şi funcţionează pentru oricare dintre cei ale căror păreri au constituit majoritatea.
Ca atare, deşi s-a întrunit majoritatea legală pentru adoptarea soluţiei, dacă unul dintre membrii completului este de acord cu soluţia, dar pentru considerente diferite, poate opta pentru redactarea separată a opiniei concurente; se constată însă că, spre deosebire de opinia separată, care trebuie arătată în cuprinsul minutei potrivit art. 401 alin. (1) NCPC, opinia concurentă nu va fi menţionata în minuta, dar ca şi opinia separată va trebui redactata şi semnata în acelaşi termen în care se redactează hotărârea luată în unanimitate sau în majoritate, astfel cum prevede art. 426 alin. (5), iar nu după redactarea hotărârii de către cel căruia i-a fost atribuită această responsabilitate.
4. Semnarea hotărârii. Sancţiuni procedurale. Hotărârea va fi semnată de către membrii completului de judecată şi de către grefier (sau magistratul-asistent pentru cazul înaltei Curţi), semnarea hotărârii fiind o chestiune distinctă de cea a semnării minutei; precizarea este importantă întrucât regimul juridic al nulităţii este diferit în cele două situaţii.
Nesemnarea minutei de către judecători şi după caz, de către magistratul-asistent este prevăzută de art. 401 alin. (2) NCPC sub sancţiunea nulităţii hotărârii, pe când nesemnarea hotărârii redactate de către judecători şi grefier (dar şi de către magistratul-asistent, deşi textul nu îl menţionează expres) este o neregularitate procedurală ce poate fi acoperita în condiţiile art. 426 alin. (4) NCPC.
Deşi grefierul nu semnează minuta, totuşi el va semna hotărârea, în timp ce magistratul-asistent va semna atât minuta, cât şi hotărârea, cea din urmă ipoteză fiind aplicabilă pentru hotărârile înaltei Curţi.
Vor fi semnate cele două exemplare originale ale hotărârii la care se referă art. 426 alin. (6) NCPC, nu şi exemplarele ce se comunică părţilor, sens în care dispune art. 110 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Semnarea hotărârii de către membrii completului de judecată (judecători, grefieri, asistenţi judiciari sau magistraţi-asistenţi, după caz) este o cerinţă reglementată printr-o normă imperativă, iar neîndeplinirea ei generează nulitatea hotărârii, în cazul în care lipsa semnăturii nu a fost suplinită potrivit dispoziţiilor legii.
Astfel, pentru cauzele soluţionate de judecătorul unic, în ipoteza în care acesta se află în imposibilitate de a semna, preşedintele instanţei are abilitarea legală în acest sens, făcându-se menţiune despre cauza împiedicării semnării hotărârii de către judecător; în pricinile soluţionate în complete colegiale, preşedintele completului este cel care poate semna în locul judecătorului care este împiedicat să semneze hotărârea, iar dacă preşedintele completului se află într-o astfel de situaţie, preşedintele instanţei va semna în locul său, cu arătarea cauzei împiedicării.
în aplicarea dispoziţiilor art. 426 alin. (4) NCPC va fi posibilă, aşadar, existenţa unor hotărâri judecătoreşti care poartă numai semnătura preşedintelui de complet-în cazul completelor colegiale în care celălalt sau ceilalţi judecători se află în imposibilitate de a semna - ori numai a preşedintelui instanţei (sau a celui care îl înlocuieşte) - pentru situaţia în care judecătorul unic ori preşedintele completului colegial este împiedicat a semna
hotărârea pentru sine şi pentru oricare dintre judecătorii completului pe care l-a prezidat ori atunci când preşedintele instanţei este şi preşedintele unui complet colegial, iar celălalt sau ceilalţi membri ai completului sunt în imposibilitate de a semna.
în cazul în care hotărârea nu este semnată potrivit celor arătate, va interveni nulitatea atât în situaţia în care semnătura lipseşte, cât şi în cea în care hotărârea poartă semnătura altor judecători decât cel sau cei care au pronunţat hotărârea, chiar dacă are numărul legal de semnături.
Semnătura grefierului de şedinţă poate fi suplinită de grefierul-şef, astfel cum dispune în mod expres acelaşi text, iar a magistratului-asistent care a participat la şedinţa de judecată a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de magistratul-asistent şef, pentru identitate de raţiune, chiar dacă norma nu prevede explicit în acest sens.
5. Termenul de redactare a hotărârii judecătoreşti. Termenul de redactare şi semnare a hotărârii este de 30 de zile de la pronunţare.
Norma de la art. 426 alin. (5) are o redactare formal imperativă, întrucât nerespectarea termenului nu poate afecta valabilitatea hotărârii pronunţate, ci, atunci când se constată motive imputabile judecătorului, încălcarea acesteia poate constitui abatere disciplinară în condiţiile art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor.
Acelaşi text mai prevede că atât opinia separată, cât şi opinia concurentă se redactează şi se semnează în acelaşi termen în care se redactează hotărârea.
Citește mai mult
urgentare am achitat si taxa de 5 lei la trezorerie si tot degeaba...ce as putea sa mai fac? mai exista vreo solutie? astept un raspuns multumesc anticipat!