Art. 528 Noul Cod de Procedură Civilă Competenţa Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Comentarii |
|
Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Art. 528
Competenţa
(1) Cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluţionare sau soluţionată deja de o instanţă ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanţe se vor îndrepta la acea instanţă.
(2) În celelalte cazuri, competenţa instanţei şi soluţionarea incidentelor privind competenţa sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase.
(3) În cazul în care competenţa teritorială nu poate fi stabilită potrivit dispoziţiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor îndrepta la instanţa în a cărei circumscripţie petentul îşi are, după caz, domiciliul, reşedinţa, sediul ori reprezentanţa, iar dacă niciuna dintre acestea nu se află pe teritoriul României, cererile se vor îndrepta, urmând regulile de competenţă materială, la Judecătoria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti sau, după caz, la Tribunalul Bucureşti.
← Art. 527 Noul Cod de Procedură Civilă Domeniu de aplicare... | Art. 529 Noul Cod de Procedură Civilă Verificarea competenţei... → |
---|
Competentă să soluţioneze cererea necontencioasă este instanţa care soluţionează sau a soluţionat cauza în legătură cu care se formuleazâ cererea. Dacă se solicită eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanţe, aceasta din urma este competenta să soluţioneze cererea.
2. Stabilirea competenţei potrivit dreptului comun. Sintagma „în celelalte cazuri" cu care debutează alin. (2) al art. 528 trebuie înţeleasă în sensul că, atunci
Citește mai mult
când nu sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1), regula este aceea a stabilirii competenţei după normele de procedură contencioasâ. Aşadar, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1), competenţa instanţei care soluţionează cererea necontencioasă se va stabili după regulile prevăzute la cererile contencioase.Incidentele privind competenţa, şi anume excepţia de necompetenţă, conflictele pozitive de competenţă, litispendenţa, conexitatea, strămutarea proceselor şi delegarea instanţei, se vor tranşa [inclusiv în cazul prevăzut la alin. (1), dacă apar astfel de incidente] după regulile prevăzute în materie contencioasă.
întrucât, spre deosebire de procedura contencioasă, cele mai multe cereri necontencioase nu presupun chemarea unor persoane înaintea instanţei, legiuitorul a prevăzut în alin. (3) al art. 528 că, în cazul acestora din urmă, competenţa teritoriala se va stabili după domiciliul, reşedinţa, sediul ori reprezentanţa petentului. Dacă niciuna dintre acestea nu se află pe teritoriul României, cererile se vor îndrepta la Judecătoria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti sau, după caz, la Tribunalul Bucureşti. în această situaţie, competenţa materială între judecătorie şi tribunal se stabileşte conform art. 94 NCPC.
Regula arătată mai sus nu este aplicabila când legiuitorul stabileşte expres competenţa teritorială a soluţionării unei anumite cereri cu caracter necontencios judiciar. De exemplu, alin. (1) al art. 114 NCPC stabileşte că cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită. Alineatul (2) al aceluiaşi articol stabileşte că, în cazul cererilor privind autorizarea de către instanţa de tutelă şi de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită priveşte un imobil, este, de asemenea, competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie teritorială este situat imobilul. în acest caz, instanţa de tutelă şi de familie care a pronunţat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanţei de tutelă şi de familie în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cel ocrotit.