Art. 96 Noul Cod de Procedură Civilă Curtea de apel Competenţa după materie şi valoare Competenţa materială

1. Competenţa în primă instanţă. în primă instanţă, curţile de apel judeca cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii speciale. Aşadar, curţile de apel judecă în această materie cererile anume atribuite prin lege specială, tribunalele fiind instanţe de drept comun.

Potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 76/2012, începând cu data de 15 februarie 2013, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel soluţionează:

- litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de

Citește mai mult

autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel;

- toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare.

2. Competenţa ca instanţă de apel. Ca instanţe de apel, curţile de apel judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă.

în condiţiile în care tribunalele au devenit instanţe de drept comun în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă, curţile de apel redevin instanţe de drept comun în ceea ce priveşte judecata apelurilor.

în anumite materii, prin norme speciale se prevede în mod expres competenţa curţilor de a judeca în apel, spre exemplu:

- apelurile declarate împotriva încheierilor date de preşedintele tribunalului sau curţii de apel în procedura necontencioasă judiciară, conform art. 537 alin. (3) NCPC;

- apelurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11 din Legea nr. 85/2006, potrivit art. 8 din acelaşi act normativ.

3. Competenţa ca instanţă de recurs. Ca instanţe de recurs, curţile de apel judecă recursurile în cazurile anume prevăzute de lege. Aşadar, curţile de apel pot soluţiona recursuri împotriva hotărârilor date în apel, a celor date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

De exemplu, în baza Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, curţile de apel judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în fond de tribunale în această materie.

Legea privind sistemul unitar de pensii publice nr. 263/2010 prevede că hotărârile pronunţate de către tribunale în această materie, în primă instanţă, sunt supuse recursului, care se soluţionează de către curţile de apel.

4. Alte cereri date prin lege în competenţa curţilor de apel. în baza unor norme speciale, fie din noul Cod de procedură civilă, fie din alte acte normative, curţile de apel mai judecă orice alte cereri date prin lege în competenţa lor(în primă instanţă, în primă şi ultimă instanţă sau, după caz, într-o cale de atac):

- conflictele de competenţa între două tribunale sau între un tribunal şi o judecătorie din raza sa teritorială, ori între două judecătorii care nu sunt în circumscripţia aceluiaşi tribunal, dar care se află în raza teritorială a aceleiaşi curţi de apel, precum şi conflictele de competenţă între un tribunal din circumscripţia curţii respective şi un alt organ de jurisdicţie sau un tribunal arbitrai, conform art. 135 NCPC;

- cererile de strămutare pentru bănuiala legitimă, de la o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia sa teritorială, conform art. 142 NCPC;

- cererea de recuzare dacă la tribunal nu se poate constitui completul, conform art. 50 NCPC;

- cererile referitoare la îndreptarea greşelilor materiale, lămurirea sau completarea propriilor hotărâri;

- contestaţiile în anulare şi revizuirile introduse împotriva propriilor hotărâri;

- acţiunea în anularea unei hotărâri arbitrate, conform art. 610 NCPC;

- contestaţiile la titlu îndreptate împotriva propriilor hotărâri, deci atunci când titlul executoriu îl constituie hotărârea curţii de apel, conform art. 713 alin. (3) NCPC;

- contestaţia împotriva hotărârilor comisiei ce privesc soluţionarea întâmpinărilor referitoare la propunerile de expropriere, conform art. 20 din Legea nr. 33/1994;

- plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în materia atribuirii contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, conform art. 283 din O.U.G. nr. 34/2006;

- procedura de control a averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, conform Legii nr. 115/1996.

Unele norme juridice stabilesc o competenţa materiala speciala în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, care poate soluţiona:

- cererile prevăzute de Legea concurenţei nr. 21/1996;

- apelul împotriva hotărârii arbitrale privind forma definitivă a metodologiilor negociate de organismele de gestiune colectivă, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite titularilor de drepturi de autor ori de drepturi conexe, conform art. 1312 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;

- apelul împotriva deciziei pronunţate de Tribunalul Bucureşti cu privire la cererea de înregistrare a unui partid politic sau la cererea prin care Ministerul Public solicită încetarea activităţii partidului şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice, conform art. 21 alin. (2) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, republicată;

- cererile persoanelor fizice sau juridice care se consideră vătămate în drepturile lor recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al C.N.V.M. de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital;

- plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor privind procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional, conform art. 283 din O.U.G. nr. 34/2006.