Art. 97 Noul Cod de Procedură Civilă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Competenţa după materie şi valoare Competenţa materială

INTREBARE= IN CE CONSTA,DETERMINAREA COMPETENTEI DUPA VALOAREA OBIECTULUI CERERII INTRODUCTIVE DE INSTANTA .COMPETENTA MATERIALA,,,?????

Este vorba de Curtea de Apel Bucuresti care a trimis dosarul la ICCJ

1. Organizarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prevede organizarea înaltei Curţi în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a ll-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal - şi Secţiile Unite.

în cadrul secţiilor, pot fi înfiinţate complete specializate, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.

De asemenea, în cadrul înaltei Curţi funcţionează Completul pentru

Citește mai mult

soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (care soluţionează sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), precum şi 4 complete de 5 judecători.

în acelaşi act normativ, este stabilită competenţa fiecărei secţii, a completelor de 5 judecători, precum şi a Secţiilor Unite.

2. Secţiile înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit art. 97 pct. 1 NCPC şi art. 21 din Legea nr. 304/2004, Secţia I civilă, Secţia a ll-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

Conform art. 23 din Legea nr. 304/2004, secţiile înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:

a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură. Potrivit art. 142 NCPC, înalta Curte soluţionează cererile de strămutare pentru bănuială legitimă a cauzelor aflate pe rolul curţilor de apel şi toate cererile fundamentate pe motiv de siguranţă publică, indiferent de instanţa pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se solicită;

b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege. Astfel, potrivit art. 135

NCPC, înalta Curte va soluţiona: conflictele de competenţă între două curţi de apel, precum şi cele între două tribunale sau un tribunal şi o judecătorie, ori două judecătorii, care nu se află în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel; conflictele de competenţă între o curte de apel şi o judecătorie sau tribunal, precum şi conflictele de competenţă între o curte de apel şi un alt organ cu activitate jurisdicţională;

c) orice alte cereri prevăzute de lege.

în baza unor norme speciale, instanţa supremă este competentă să mai soluţioneze:

- cererile de delegare a instanţei, conform art. 147 NCPC;

- cererile referitoare la îndreptarea erorilor materiale, lămurirea sau completarea propriilor hotărâri şi încheieri;

- contestaţiile la titlu, contestaţiile în anulare şi revizuirile îndreptate împotriva propriilor hotărâri;

- contestaţiile împotriva deciziilor Biroului Electoral Central cu privire la protocolul de constituire a unei alianţe electorale, conform art. 9! din Legea nr. 35/2008;

- contestaţiile privind modul de formare şi componenţa Biroului Electoral Central, conform art. 21 din Legea nr. 35/2008 şi art. 39 din Legea nr. 67/2004;

- contestaţia împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012;

- recursul exercitat împotriva sentinţei curţii de apel sesizate de către comisia de cercetare a averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, conform art. 20 din Legea nr. 115/1996.

3. Completele de 5 judecători soluţionează, în materie civilă, cauzele care sunt date în competenţa sa prin lege. Spre exemplu, potrivit art. 136 alin. (3) NCPC, conflictul dintre două secţii ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se soluţionează de Completul de 5 judecători.

Potrivit art. 410 NCPC, în cazul renunţării la însuşi dreptul pretins, când renunţarea are loc în faţa unei secţii a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători.

De asemenea, potrivit art. 421 alin. (2) NCPC, când perimarea se constată de o secţie a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători.

în materie penală, Completul de 5 soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

în conformitate cu art. 24 din Legea nr. 304/2004, Completul de 5 are competenţă şi în materie disciplinară, soluţionând recursul împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară împotriva judecătorului sau procurorului (art. 49 din Legea nr. 317/2004).

4. Secţiile Unite. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru soluţionarea, în condiţiile legii, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, dacă o secţie a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.