Decizia civilă nr. 1004/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1004/R/2011
Ședința publică din data de 16 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G. L. T.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î. P. C. împotriva sentinței civile nr. 3153 din 30 septembrie 2010, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați Ș. CU C. I-V. I. și
C. LOCAL AL C. I., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, av. G. P., lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 martie
2011, prin serviciul de registratură al instanței s-a depus la dosarul cauzei răspunsul solicitat de instanță din partea pârâtei intimate Ș. cu C. I-V. I.
Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive, precizată, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării, în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3153 din 1 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. AL Î. P. C. în numele membrilor de sindicat împotriva pârâtelor Ș. CU C. I- V. I. și C. LOCAL AL C. I..
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că potrivit prevederilor art. 48 alin. 2 din Legea nr. 128 din 12 iulie 1997, drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Din aceste prevederi legale reiese cu claritate faptul că drepturile stabilite prin lege pot fi negociate prin contractele colective doar între limitele minime și cele maxime prevăzute de lege. A. act normativ nu stipulează nici un drept cu privire la plata primei de concediu, în favoarea personalului didactic si personalului didactic auxiliar ce lucrează în unitățile de învățământ preuniversitar.
Dispozițiile art. 12 din Legea nr. 130/16 octombrie 1996 actualizată - privind contractele colective de muncă - permit și pentru salariații instituțiilor bugetare să încheie astfel de contracte dar prin acestea nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
În al doilea rând, prin dispozițiile art.37 lit. g din C. C. de M. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008 se prevede în mod expres că salariații sunt îndreptățiți la o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, ce se acordă odată cu indemnizația de concediu. Așa fiind, aceste drepturi salariale ar trebui să fie achitate în totalitate și exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.
Mai mult chiar, C. C. de M. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-
2008 prevede în mod expres, la art. 33 alin. 2 ,că în scopul salarizării și acordării celorlalte drepturi bănești prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul contract colectiv de muncă, părțile contractante vor stabili fondurile și vor identifica sursele de finanțare, înainte de adoptarea legii bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acesteia. De asemenea se prevede că, părțile contractante vor putea negocia în vederea includerii drepturilor respective în actele normative care reglementează aceste drepturi.
Analizând aceste dispoziții legale instanța a reținut că, pentru acordarea unor drepturi prevăzute de contractele colective de muncă, părțile contractante trebuiau să parcurgă mai multe etape și anume: identificarea surselor de finanțare, înainte de adoptarea legii bugetului de stat, negocierea în vederea includerii drepturilor respective în actele normative care reglementează aceste drepturi și achitarea acestora în totalitate și exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.
Astfel, din documente existente la dosarul cauzei, nu rezultă că organizația sindicală reclamantă a urmat etapele obligatorii premergătoare pentru a identifica sursele de finanțare și nici faptul că ar fi avut la dispoziție venituri proprii realizate de către unitățile de învățământ din care s-ar fi putut plăti această primă de concediu.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S. L. AL I. P. C. solicitândadmiterea recursului, modificarea sentinței în sensul de a obliga pârâta la plata primei de vacanță în cuantum de un salariu de bază pentru 3 ani anteriori introducerii acțiunii în instanță, actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plății.
În motivarea recursului a arătat că salarizarea personalului didactic, a cadrelor didactice de predare și a personalului didactic auxiliar se face în principal conform prevederilor Legii nr. 128/1997, care prevede în art.50 alin.12 că personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Potrivit art.146 din aceeași lege, în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă.
Conform art.145 din Legea nr.53/2003, pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
Prima de vacanță este prevăzută în contractele de muncă unice la nivel național, în contractele colective de muncă încheiate la nivel de ramură învățământ și în C. colectiv de muncă unic județean la nivel ramura învățământ C..
De asemenea, în C. colectiv de muncă unic la nivel ramura învățământ
2007-2008, înregistrat la M. M., F. și E. de Ș. cu nr. 596/(...) se prevede în art.29 alin.4 că indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihnă, iar în art.37 lit.g se prevede că se acordă o primă de vacanță din venituri proprii în condițiile legii, odată cu indemnizația de concediu.
A.e prevederi se regăsesc și în C. colectiv de muncă unic la nivel ramura învățământ pe anii 2005-2006 precum și pe anii 2003-2004, înregistrat la M.
M. cu nr. 5521/01/(...).
C. colectiv de muncă unic județean la nivel ramura învățământ C. anul
2008.2009 prelungit până la (...), prevede în art.6 lit.g, o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform OUG nr. 146/2007, astfel că apreciază că personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic din învățământ beneficiază și de o primă de vacanță, care trebuie acordată odată cu indemnizația de concediu și care să fie egală cu un salariu de bază angajatului.
În consecință, prin aplicabilitatea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, apreciază că art.50 alin.2 din Legea nr. 128/1997 impune o regulă: cadrele didactice beneficiază de drepturile prevăzute în Legea nr. 128/1997 și de drepturile prevăzute în contractele colective de muncă.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și adispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat în parte,având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Conform dispozițiilor art. 48 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învățământul constituie o prioritate națională, ținând seama de responsabilitatea și complexitatea muncii, de pregătirea și experiența profesională, de rolul și importanta activității prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, și o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Curtea reține că, întrucât dispozițiile art. 50 alin. 12 din Legea nr.
128/1997, în vigoare în perioada pentru care se solicită în cauză drepturi bănești, prevăd că personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, art. 157 alin. 2 din Codul muncii, referitor la stabilirea prin lege a sistemului de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice, nu poate exclude stabilirea prin contractele colective de muncă a unor prime de vacanță în favoarea personalului didactic.
Potrivit art. 146 din aceeași lege, „în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii";.
Se reține astfel că în mod greșit prima instanță nu a luat în considerare că Legea nr. 128/1997, reglementând sistemul de salarizare a personalului didactic, a prevăzut posibilitatea stabilirii unor premii și altor drepturi bănești prin contracte colective de muncă. Ignorând practic dispozițiile art. 50 alin. 12 și art. 146 din Legea nr. 128/1997, prima instanță nu a mai analizat îndreptățirea personalului didactic la plata primelor de vacanță, pentruperioadele indicate în acțiune, în temeiul prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
Prin dispozițiile art. 59 alin. 3 din C. colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și 2007-2010 s-a statuat că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
Așadar, contractele colective de muncă la nivel național aplicabile în perioada de referință prevăd posibilitatea acordării prin contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior a unei prime de vacanță, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
C. C. de M. la N. de R. Î. pentru anii 2005-2006 stabilește că prima de vacanță se acordă din veniturile proprii ale unității de învățământ.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din C. colectiv unic la nivel de ramură învățământ, acesta produce efecte față de toți salariații din învățământ.
Potrivit art. 287 din Codul M., sarcina probei privind veniturile proprii revine unității de învățământ, aceasta depunând la dosarul de recurs adresa nr. 341/(...) din care rezultă că în perioada de referință a avut venituri proprii, este real că într-un cuantum redus, astfel că pentru și anul școlar 2006-2007 reclamanții pot beneficia de plata primei de vacanță în temeiul art. 37 lit. g din C. C. de M. la nivel de R. Î.
La data de (...) a fost înregistrat la D. de M. și P. S. a J. C. C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2008-2009, prelungit până la (...), care la art. 36 lit. g prevede că personalul din învățământ beneficiază de o „o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.
146/2007";.
Potrivit art. 25 alin.3 Legea 130/1996, contractele colective de munca se aplică de la data înregistrării la D., sau la o dată ulterioară în măsura în care părțile își manifestă voința în acest sens.
Prin urmare, Curtea apreciază că și pentru anii școlari 2007-2008 și
2008-2009 membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt îndreptățiți la plata primei de concediu, în temeiul dispozițiilor art. 36 lit. g din C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2008-2009, care nu mai condiționează plata acesteia de existența veniturilor proprii ale unităților școlare.
Se reține ca fiind fondată și cererea de obligare a C. Local al municipiului
C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor
școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 2 lit. d din legea nr. 215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare, iar primarul, conform dispozițiilor art. 63 alin. 4 lit. a din aceeași lege, exercită funcția de ordonator principal de credite.
Conform prevederilor art. 16 din HG nr. 2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 33 din HG nr. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui Educației și Cercetării și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
Conform lit. c a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, iar pe baza propunerilor acesteia, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.
Așa fiind, având în vedere considerente expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., urmează a fi admis recursul declarat cu consecința admiterii acțiunii reclamantului potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU A.E MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de S. L. AL Î. P. C. împotriva Sentinței civile nr.
3153 din 1 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) a T.ui C., pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite acțiunea formulată de S. L. AL Î. P. C. în contradictoriu cu pârâții
Ș. I. și C. LOCAL AL C. I. și, în consecință:
Obligă pârâta Ș. I. să calculeze și să plătească prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, membrilor de sindicat, salariați ai unității de învățământ pârâte, astfel:
- pentru anul școlar 2006 - 2007 pentru membrii de sindicat : A. A., A. P., C. L., D. T., D. V., D. T., L. V., M. O., M. P., M. M., M. S., M. V., P. F., P. M., T. M., P. (VITCA) D., B. L., P. F. D., M. O., V. I., G. M.
- pentru anul școlar 2007 - 2008 pentru membrii de sindicat: A. A., A. P., C. L., D. T., D. T., L. V., M. O., M. P., M. M., M. S., M. V., P. D., P. F., P. M., T. M., B. L., P. F. D., M. O., V. I., G. M.
- pentru anul școlar 2008 - 2009 pentru membrii de sindicat: D. T., V. T., D. T., T. Ș., M. S., A. A., V. I., C. L., P. D., R. L., C. L., A. P., G. M., D. V., P. M., I. A., P. E., ROMAN L., T. M., N. N., M. O., M. V., P. D., P. F., L. A., B. L., M. O., L. V., S. A., M. C., M. P., M. M., B. I., P. M., O. F., G. C.
Obligă pârâtul C. Local al comunei I. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant, menționați anterior.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I.-R. M. G. L. T. S.-C. B.
G. C.
GREFIER
Red.SCB Dact.SzM/3ex. (...)
Jud.fond: B. E; P. I.
← Decizia civilă nr. 85/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 362/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|