Decizia civilă nr. 1952/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1952/R/2011
Ședința publică din data de 31 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 217 din 17 ianuarie 2011 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta I. V., având ca obiect asigurări sociale - contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta intimată personal și asistată de avocat R. R. din cadrul Baroului C., lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta reclamantei intimate depune la dosar întâmpinare arătând că înțelege să o susțină cu titlu de concluzii scrise.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar, reprezentând onorariu avocațial.
Reclamanta personal declară că în perioada 1990 -1995 a desfășurat activitate în cadrul SC T. SA.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 217 din 17 ianuarie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea înaintată de reclamanta I. V. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. și în consecință s-a anulat decizia de pensionare nr.267437/(...) emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei în favoarea reclamantei cu luarea în calcul a perioadei (...) - (...) cât a lucrat în grupa a II-a de muncă, în procent de 1., conform adeverinței nr.1574/(...) emisă de SC T. SA C. N., și înscrisurilor din carnetul de muncă poziția 84 începând cu data de (...).
A fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a avut calitatea de salariat al SC T. SA C. și a desfășurat activitatea în condiții deosebite, așa cum rezultă din înscrierea în carnetul de muncă.
De asemenea, adeverințele eliberate de către SC T. SA C. arată că în perioadele menționate reclamanta a lucrat în grupa a II-a conform Ordinului nr. 50/1990, și a Ordinului 125/1990 anexa 2 pct.3, 4 și 6 cu 1. din timp, iar unitatea a reținut și vărsat contribuția pentru pensie suplimentară și CAS corespunzător, conform adeverințelor eliberate.
Punctul 6 din Ordinul nr. 50/1990 prevede că "Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).";
Iar la punctul 15 se arată că "Dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de munca și activitățile ce se încadrează în grupa a II-a de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de M. M. și O. S.
Față de toate aceste aspecte, pentru motivele anterior enunțate, instanța a admis acțiunea conform dispozitivului.
Întrucât pârâta s-a aflat în culpă procesuală, în temeiul art. 274
C.proc.civ. a fost obligată să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 800 lei reprezentând onorariu avocațial conform chitanței depuse.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtă, solicitând modificareasentinței în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că la punctele 3 și 7 se prevede că beneficiarii prevederilor sale categoriile de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr.1 și 2, în ordin proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
În aceste puncte ale Ordinului nr.50/1990 nu se regăsește nici un temei pentru încadrarea în aceste prevederi a profesiei respective, care prin natura ei nu implica propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin condiții nefavorabile de microclimat, prin expunerea fizică la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție, prezența noxelor, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare. Nu se poate asimila atribuțiile funcției avute de către reclamantă, cu cele ale muncitorului care lucrează efectiv în descrise conform art.3 alin.1 din ordinul nr.50/1990.
Reclamanta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
În motivare susține că instanța fondului a reținut că toate actele de la dosar au arătat că aceasta și-a desfășurat activitatea în condiții deosebite de muncă așa cum rezultă din înscrierea în carnetul de muncă și adeverințele eliberate de S. T. S. C. P. intimatei este de muncitor indirect productiv care și-a desfășurat activitatea în condiții grele, vătămătoare și periculoase. Toate acestea au fost analizate pertinent de instanța fondului.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Așa cum reiese din înscrisurile depuse la fond și din cererea de recurs, pârâta recurentă refuză luarea în considerare a adeverinței nr. 1574/(...) emisă de SC T. SA C. N. și a înscrisurilor din carnetul de muncă poziția 84 privind încadrarea în grupa a II-a de muncă a activității reclamantei pentru perioada
(...)-(...), având funcția de operator mașini multiplicat, apreciind că în mod greșit unitatea i-a acordat grupa superioară de muncă întrucât la punctul 3 din Ordin nu se regăsește profesia reclamantei, care prin natura ei nu presupune acele condițiile grele, nocive sau periculoase ce să justifice acordarea grupei.
Refuzul pârâtei nu este legitim.
Potrivit prevederilor art. 3 din Ordinul nr. 50/1990, „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2."; Prin urmare, selecția făcută de pârâtă pe motiv că operatorii de mașini de multiplicat nu au lucrat în condiții similare muncitorilor este neîntemeiată și în contra stipulațiilor actului normativ în discuție.
Pe de altă parte, potrivit art. 5 și 6 din Ordin, „Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M.ui Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. (…)
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.
Se constată că actul normativ incident prescrie o metodologie clară de nominalizare a persoanelor care au desfășurat activitate în grupele de muncă, astfel încât actul emis de angajator în urma aplicării acestui procedeu legal nu poate fi ignorat de către pârâtă decât în măsura în care ar obține anularea acestuia. Or, dat fiind că recurenta nu a făcut dovada că ar fi dobândit constatarea prin instanță a nulității adeverinței 1574/(...) emisă de SC T. SA C. N. cu privire la grupa de muncă în care reclamanta și-a desfășurat activitatea și nici în prezentul cadru procesual nu a investit instanța cu o astfel de cerere, atitudinea acesteia de a ignora încadrarea în grupa de muncă a activității reclamantei apare ca abuzivă și contrarie dispozițiilor legale, situație în care sentința pronunțată, prin care se sancționează comportamentul abuziv al pârâtei, este temeinică și legală.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 217 din 17 ianuarie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr.
(...) pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească reclamantei I. V. suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 31 mai 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, C. M. I. T. D. C. G.
GREFIER, N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond. M.F.B.
← Decizia civilă nr. 484/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3690/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|