Decizia civilă nr. 2049/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă , de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

DECIZIA CIVILĂ NR. 2049/R/2011

Ședința din 06 iunie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D. GREFIER: A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta de C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 635 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. G., având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal se prezintă reclamantul intimat P. G. asistat de avocat C. I., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente C. J. de P. C.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatului reclamant și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 23 mai

2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat P. G. a depus la dosar întâmpinare, la care a fost anexată împuternicirea avocațială a reprezentantului acestuia, av. C. I..

Reprezentantul reclamantului intimat arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.

Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea în totalitate a hotărârii atacate, susținând pe larg motivele expuse în întâmpinare. Solicită obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 6., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis acțiunea formulată de către reclamantul P. G., împotriva pârâtei C. J. de P. C. și în consecință, a fost obligată pârâta la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului cu luarea în calcul a tuturor sporurilor si veniturilor suplimentare menționate în Adeverința nr. (...) emisă de S. R. 16 F. S. C.-N. începând cu data de (...).

A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța soluția menționată, tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:

Reclamantul a depus la dosarul cauzei Adeverința nr.(...) eliberată de către S.C R. 16 F. S., din care rezultă că acesta a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând acord global, prime si compensații în perioada 1971-1998.

Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din Legea nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.

Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și V.

Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu. Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii.

Vor fi luate în considerare indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de l.04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct.2 si 3 din O.U.G. nr. 4/2005. Prevederi asemănătoare sunt cuprinse si in O. nr. 680/(...) pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, punctul 7, care modifică punctul 19 de la secțiunea I „. generale";.

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul a dovedit pretențiile sale prin adeverința anterior menționată, instanța, în temeiul art. 87 coroborat cu prev. art. 155 și urm. din Legea nr. 19/2000, a admis acțiunea acestuia și a obligat pârâta să ia în calcul sporurile si indemnizațiile cuprinse în adeverința emisă de S. R. 16 F., respectiv a veniturilor suplimentare reprezentate din acordul global si compensații, aceste sporuri fiind luate in considerare începând cu data de (...) care este data înregistrării cererii de recalculare la C. J. de P. C., conform Legii nr. 250/2007.

Față de dispozițiile art. 274 C.proc.civ., pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. de P. C., solicitândadmiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii.

Învederează că potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au/acut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare si care sunt înregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației in vigoare.

Conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 49/1992, sporurile cu caracter permanent sunt: sporul de vechime în muncă; sporul pentru lucrul în subteran și pentru lucrul pe platformele marine de furaj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unor funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.

Astfel, nu au constituit sporuri permanente: sumele pentru ore suplimentare (deoarece orele suplimentare nu sunt o permanență), orele de noapte (nu s-a lucrat în fiecare noapte), care sunt diferite de sporul de noapte, sumele pentru munca sâmbăta și duminica - oficial zile libere, salariul de merit

(nu este o permanentă), premiile (art. 26 lit. e al Legii nr. 19/2000).

Art.78 alin.4 din Legea nr.19/2000 are incidenta pentru sumele care au devenit contributive de la (...) prin O. nr. 6., care stabilește ca baza contributiva la pensie poate fi venitul brut - fara a limita la sporurile permanente.

Prin modalitatea de a lua in calcul o suma globala bruta se creează posibilitatea includerii in calculul pensiei a unor sume care fiind contopite cu salariul nu pot fi controlate ca fiind sporuri permanente.

A. învederează că în adeverința depusă de către reclamanta intimată la dosar sunt menționate sume de bani atât cu titlu de acord, cât și cu titlu de regie, deși cele două moduri de salarizare se exclud.

În privința sporului de vechime trebuia aplicat art. 164 din legea nr.

19/2000.

Pentru sporul specific nu este menționat temeiul legal de acordare, așadar, nu poate fi luat în considerare.

Compensațiile acordate in baza Decretului nr. 46/1982 nu se iau în calcul

1a stabilirea drepturilor si obligațiilor care se determina in funcție de nivelul pensiei potrivit art.6.

Ca urmare a faptului că nu intra în calculul pensiei stimulentele, premiile, salariile de merit sau orice alte venituri ocazionale, nu exista niciun temei legal pentru luarea in calcul a sumelor din adeverința mai sus menționata.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de (...), reclamantul intimat P. G.

(f. 7-9) a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.

Nu au fost administrate probe noi. Recursul este nefondat.

Pârâta consideră că plata în acord și plata în regie se exclud. Este adevărat că în adeverința depusă de reclamantă se identifică perioade în care aceasta a beneficiat de venituri atât sub forma salarizării în acord, cât și în regie, însă cele două forme de plată a salariului se pot cumula.

Salarizarea în acord, cunoscută și sub denumirea de salarizare în funcție de rezultatele muncii, are ca particularitate fundamentală stabilirea salariului în funcție de natura rezultatului luat în considerare. În concret, de cele mai multe ori, rezultatul constă în randamentul salariatului în funcție de cantitatea de produse(numărul de piese fabricate, greutatea sau volumul producției), iar salariul este calculat pe baza unui preț pe unitatea de produs.

Salarizarea în regie se fundamentează pe ideea de timp, respectiv stabilirea salariului se face exclusiv în funcție de timpul lucrat.

Așadar, pornind de la specificul fiecăreia dintre formele de salarizare menționată, se conturează reprezentarea că acestea pot să coexiste în același interval de timp, identificându-se posibilitatea ca o persoană să fie remunerată și în funcție de realizări cu privire la un anumit proiect desfășurat pe o anumită perioadă individualizată, cât și în funcție de timpul lucrat pentru alte activități derulate în cadrul aceleiași unități în aceeași perioadă.

Curtea notează că recurenta critică reținerile instanței de fond privitoare lasporul de vechime, critici care, de asemenea, nu pot fi primite.

Astfel, reține că în conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă, iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă, inclusiv sporul de vechime. A. nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care auintrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.

În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, iar veniturile la care s- a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.

Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume, iar la stabilirea pensiei, ca prestație de asigurări sociale, să nu se ia în considerare, deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate.

În concretizarea acestui principiu, art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.

În aplicarea acestui text legal art. I pct. 7 din O. nr. 680 din 1 august 2007pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 prevede că pct. 19 de la secțiunea I "D. generale (capitolul I din lege)" a cap. A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins: „Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit,indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază; b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul defidelitate și altele asemănătoare; … l) alte sume acordate potrivit legii";.

Potrivit raționamentului menționat, Curtea apreciază că este evidentă intenția legiuitorului ca sporul de vechime să fie avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual și, implicit, la stabilirea pensiei, prin raportare la cuantumul evidențiat în adeverința nr. (...) (f. 10 dosar fond).

Sporul specific s-a acordat in baza prevederilor Contractului colectiv demunca încheiat între patronat si sindicatul din societate, începând cu data de (...), persoanelor care au lucrat efectiv în activitățile si locurile de munca de demontare, reparare si montare la diferitele tipuri si modele de locomotive. Or, conform carnetului de munca, reclamantul a lucrat în meseria de electrician montator instalații electrice la mijloacele de transport. În acest context, nu se poate reține că acordarea sporului specific s-a făcut fără un temei legal.

Referitor la compensațiile acordate in baza Decretului nr.46/1982, Curtea notează că acestea reprezintă în fapt majorări de retribuție tarifară cuvenite potrivit art. 1 din decretul menționat și pentru care angajatorii au achitat CAS potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Nu prezintă relevanță în cauză dispozițiile art. 6 din Decretul nr.46/1982, în condițiile în care aceste norme se referă exclusiv la modul de calcul privind retributia in acord, sporurile, indemnizatiile, premiile, celelalte drepturi de retribuire, precum si orice alte drepturi si obligatii care se determina, potrivit legii, in functie de nivelul retributiei.

Adeverința depusă în probațiune de reclamantul intimat nu cuprinde sume globale, ci evidențiază sume distincte și individualizate pentru fiecare din drepturile salariale de care acesta a beneficiat.

În ceea ce privește celelalte critici, Curtea observă că acestea au un caracter generic, pârâta CJP omițând să indice punctual, în raport de obiectul cauzei, aspectele de nelegalitate sau de netemeinicie, limitându-se la a enumera diverse norme legale, fără a indica în concret în ce măsură acestea își găsesc aplicare în cauză.

Potrivit considerentelor expuse, în baza art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei.

Ca parte căzută în pretenții, conform art. 274 cod de procedură civilă, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 250 lei, cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu avocațial potrivit chitanței depuse la dosar(f.12).

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile numărul 635 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o menține.

Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului P. G. suma de 250 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

S. D. D. G. L. D. A. B.

Plecat in CO semnează

Presedintele instaței

V. M.

Red. /dact./ DG

2 ex./(...)

Jud.fond: A.G.C.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2049/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale