Decizia civilă nr. 2459/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

DOSAR NR. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 2459/R/2011

Ședința publică din data de 1 iulie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I.-R. M.

JUDECĂTORI: G.-L. T.

S.-C. B.

GREFIER: G. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. V. C. împotriva sentinței civile nr. 347 din 24 ianuarie 2011, pronunțată de

Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâtele intimate C. J. DE P.

C. și C. N. DE P. P. B., având ca obiect obligația de a face.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierile de ședință din 15 iunie 2011, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 22 iunie 2011, iar apoi pentru data de 29 iunie

2011, încheieri care fac parte din prezenta decizie.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 347 din 24 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis excepția la excepția lipsei calității procesule pasive invocate de pârâta C. N. DE P. ȘI A. D. DE A. S.

S-a respins acțiunea formulată de reclamantul B. V.-C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., având ca obiect asigurări sociale.

Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamantului prin decizia nr. 1. din (...) emisă de C. de P. a M. de I. i-a fost respinsă cererea de acordare a pensiei militare, potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 1. privind pensiile militare, întrucât reclamantul nu are efectiv lucrați 15 ani ca militar.

Data nașterii reclamantului fiind luna februarie 1950 acesta poate beneficia de pensie pentru limită de vârstă la vârsta de 65 cu un stagiu minim de cotizare de 15 ani și un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.

P. art. 49 și art. 50 din Legea nr.1. reclamantul ar putea beneficia de pensie anticipată dacă a depășit stagiul de cotizare cu 10 ani, cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani, iar pensia se stabilește distinct pentru fiecare sistem în care persoana a realizat activitate.

S.ul public de pensii nu poate acorda beneficiul reducerii de vârstă datorat activității desfășurat în condiții speciale (gr. I) în sistemul militar întrucât activitatea desfășurată în grupa de muncă se valorifică în acest sistem conform prevederilor legii pensiilor militare.

Totodată persoanele care au desfășurat sau desfășoară activitate în sistemul militar nu au contribuit la sistemul public de pensii și prin urmare activitatea în grupa de muncă din sistemul militar nu se poate utiliza pentru reducerea vârstei standard de pensionare în sistemul public.

Referitor la excepția lipsei calității procesule pasive invocate de pârâta

C., instanța a admis această excepție întrucât conform prevederilor art. 139 al 3 din Legea nr. 1., art. 2 și art. 24 lit. e din HG 13/2004 Casele teritoriale de pensii au atribuții de stabilire a cuantumului drepturilor de asigurări sociale individuale și efectuează plata acestora, iar conform art. 82 al 2 din

Legea 1., pârât în cauză este C. J. de P. C.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. V. C. solicitând modificarea sentinței, anularea deciziei de respingere și obligarea pârâtei C. J. de P. C. la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a vechimii rezultate din adeverința nr. 1398/2009 și a adeverinței nr.

135673/2002.

În motivarea recursului, s-a arătat că dispozițiile art. 21 din Legea nr.

179/2004 nu prevede limitările și condiționările susținute de pârâtă în recurs, nu există prevedere de lege care să condiționeze modul de recunoaștere a vechimii în grupe superioare de muncă. Pentru vechimea în specialitatea de polițist la fiecare an se câștigă 6 luni în plus.

Consideră că argumentul instanței în sensul că persoanele care au desfășurat sau desfășoară activitate în sistemul militar nu au contribuit la sistemul public de pensii și prin urmare activitatea în grupa de muncă din sistemul militar nu se poate utiliza pentru reducerea vârstei standard de pensionare în sistemul public nu își găsește aplicare deoarece în anul când s-a promulgat Legea 179 nu se punea problema contribuției militarilor la sistemul public de pensii.

Din calculul vechimii în muncă trecută în carnetul de muncă și în cele două adeverințe rezultă că a realizat o vechime totală în muncă de 38 ani, 2 luni și 25 zile.

Având în vedere prevederile art. 18, 19 și 21 din Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, între sistemul de pensii al polițiștilor și celelalte sisteme se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie.

Lipsa stagiului minim de 15 ani necesar deschiderii dreptului la pensie în sistemul Legii 179/2004 nu justifică în nici un fel atitudinea pârâtei care refuză să recunoască vechimea în grupa I de muncă și nu ia în calcul vechimea în serviciu realizată ca polițist, militar în termen și elev la școala de subofițeri de poliție.

În ipoteza aplicării corecte a legislației în vigoare, consideră că îndeplinește condițiile de pensionare pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei de pensionare pentru munca în gr. I deoarece în luna februarie 2011 a împlinit vârsta de 61 de ani.

Pârâta C. N. de P. P. prin întâmpinare (f.12-17) a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Pârâta C. J. de P. C., prin întâmpinare (f.18-19) a solicitat respingerearecursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală.

Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilorformulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:

Prin Decizia nr. R 59131 emisă la data de (...) de către recurenta C. J. de P. C. (fila 48 dosar fond) s-a respins cererea de pensionare anticipată parțială formulată de intimatul reclamant B. V. C., motivat de faptul că nu sunt întrunite prevederile art. 50 din Legea 1., în sensul că vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare, iar stagiul de cotizare este mai mic decât stagiul complet de cotizare.

În cuprinsul deciziei s-a reținut faptul că reclamantul a realizat un stagiu total de cotizare de 24 ani 1 lună 13 zile, din care 24 ani 5 zile în condiții normale și 1 lună 8 zile stagiu asimilat, față de stagiul complet de cotizare de 35 ani. De asemenea, s-a reținut că vârsta reclamantului la data înscrierii la pensie a fost de 60 ani și 4 luni, față de vârsta standard de pensionare de 65 ani. Pârâta a mai menționat că stagiul realizat în sisteme neintegrate de 12 ani 9 luni și 16 zile nu se are în vedere la stabilirea stagiului pentru acordarea pensiei anticipate parțiale.

Întrucât din cererea adresată C. J. de pensii C. nu rezultă cu certitudine ce fel de tip de pensie a solicitat reclamantul, deoarece a fost redactată pe un formular tipizat ce se referă la pensia pentru acordarea pensiei de limită de vârstă/pensia anticipată/pensie anticipată parțială, Curtea apreciază că se impune a se verifica în ce măsură reclamantul îndeplinea sau nu condițiile pentru deschiderea dreptului de pensie de limită de vârstă, pensie ce a fost solicitată pe întreaga perioadă a judecării prezentului litigiu.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 41 alin. 1 din Legea nr. 1., pensia pentru limită de vârsta se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

Aceste prevederi trebuie coroborate cu dispozițiile art. 1671 alin. 1 din

Legea nr. 1., potrivit cărora „într-un interval de 10 ani de la data intrării in vigoare a acestei legi, persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă, conform legislației anterioare, pot solicita pensie pentru limită de vârsta cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului nr. 4";.

Din cuprinsul alin. 4 al aceluiași articol reiese că vârstele standard de pensionare din care se face reducerea prevăzuta în tabelul nr. 4 sunt cele corespunzătoare anului, respectiv lunii in care se deschide dreptul de pensie, prevăzute în anexa nr. 3, în condițiile realizării stagiului complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii in care se deschide dreptul de pensie.

Prin Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție publicată în

Monitorul Oficial din data de (...), prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a statuat că: „Modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operațiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 și care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se realizează prin raportare la dispozițiile anexei nr. 3 la nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare care se determină în funcție de data formulării cererii de pensionare.";

Așadar, în cazul reclamantului - acesta formulând cererea de pensionare la data de (...) - potrivit anexei 3 din Legea 1., vârsta standard de pensionare este de 63 ani 10 luni, iar stagiul complet de cotizare este de 32 ani 8 luni.

Curtea constată că reclamantul și-a desfășurat activitatea în calitate de subofițer în cadrul M. de I. în perioada (...) - (...), în total 11 ani 4 luni 22 zile, care potrivit mențiunilor din adeverința nr. 135673/(...) eliberată de I. de P. J. C. a fost încadrată în grupa I de muncă, aspecte care nu pot fi contestate sau cenzurate de către C. J. de P. C.

În ceea ce privește stagiul total de cotizare realizat de către reclamant se va avea în vedere stagiul recunoscut de casa de pensii prin decizia contestată respectiv 24 ani 1 lună 13 zile, la care se va adăuga stagiul de 12 ani 9 luni 6 zile realizat în sisteme neintegrate, din care 11 ani 4 luni 22 zile în grupa I de muncă, rezultând altfel că stagiul total de cotizare realizat de către reclamant este mai mare față de stagiul complet de cotizare de 32 ani și 8 luni prevăzut de dispozițiile legale mai sus arătate, fiind îndeplinită prima condiție impusă de textul de lege.

Perioadele în care recurentul a realizat stagii de cotizare în sisteme neintegrate, chiar și în grupa I de muncă, trebuie avute în vedere la acordarea pensiei pentru limită de vârstă, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 194 alin. 1 din Legea nr. 1., potrivit cărora „Între sistemul public si celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate pana la data intrării in vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea in munca sau vechimea in serviciu, in vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârstă, de invaliditate si de urmaș, precum si a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege";.

În același sens sunt și dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 1., potrivit cărora „Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale";.

Pe cale de consecință, pentru cei 11 ani împliniți în care reclamantul a desfășurat activitatea în grupa I de muncă, acesta beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 ani conform tabelului 4 din Legea nr. 1., acesta urmând a fi redusă de la 63 ani 10 luni la 58 ani 10 luni, iar cum la data formulării cererii de pensionare reclamantul avea împlinită vârsta de

60 ani și 4 luni, se constată ca fiind îndeplinită și această condiție la momentul la care a fost formulată cererea de pensionare.

Întrucât la data emiterii deciziei de respingere a cererii de pensionare, reclamantul îndeplinea condițiile prevăzute mai sus de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, Curtea apreciază că decizia contestată este nelegală, iar hotărârea prin care a fost menținută această decizie a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.

Ținând seama de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 și 3

C.proc.civ., Curtea va admite cu opinie majoritară, recursul declarat împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul că va admite acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C., și în consecință va dispune anularea Deciziei de respingere a cererii de pensionare și o va obligă pârâta să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de începând cu data de (...), cu luarea în considerare aperioadei (...) - (...) desfășurată în grupa I de muncă, urmând a fi menținute restul dispozițiilor din sentință.

În temeiul art. 274 C.proc.civ., față de culpa procesuală a pârâtei C. J. de P. C., o va obliga pe acesta să plătească recalamantului recurent suma de

2.000 lei, cheltuieli de judecată în fond și recurs, reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanțele depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite, cu opinie majoritară, recursul declarat de reclamantul B. V. C. împotriva sentinței civile nr. 347 din 24 ianuarie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că admite acțiunea civilă formulată de reclamantul B. V. C. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., și în consecință:

Dispune anularea Deciziei de respingere a cererii de pensionare nr. R

59131/(...) emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului începând cu data de (...), cu luarea în considerare a perioadei (...) - (...) desfășurată în grupa I de muncă.

Menține restul dispozițiilor din sentință.

Obligă pe intimata C. J. de P. C. să plătească recurentului suma de

2.000 lei cheltuieli de judecată în fond și recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 1 iulie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I. R. M. G. L. T. S. C. B.

Cu opinie separată

Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)

Jud.fond: Codrea M.

G. C.

GREFIER

Motivarea opiniei separate a judecătorului G. - L. T.

Consider că în cauză se impunea respingerea recursului formulat de reclamant, având în vedere următoarele considerente:

Prin Decizia nr. R 59131/(...) emisă de către intimata C. J. de P. C. s-a respins cererea de înscriere la pensia anticipată parțială formulată de reclamantul B. V. C., cu motivarea că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 50 din Legea 1., în sensul că reclamantul nu îndeplinea condiția devârstă, cu cel mult 5 ani mai mică decât vârsta standard, iar stagiul de cotizare este mai mic decât stagiul complet.

În cuprinsul deciziei s-a menționat faptul că reclamantul a realizat un stagiu total de cotizare de 24 ani 1 lună 13 zile, din care 24 ani 5 zile în condiții normale și 1 lună 8 zile stagiu asimilat, față de stagiul complet de cotizare de 35 ani. De asemenea, s-a reținut că vârsta reclamantului la data înscrierii la pensie a fost de 60 ani și 4 luni, față de vârsta standard de pensionare de 65 ani.

În aceeași decizie este consemnat faptul că reclamantul a realizat un stagiu de 12 ani 9 luni și 16 zile în sisteme neintegrate, care nu a fost avut în vedere la stabilirea stagiului total de cotizare realizat.

P. dispozițiilor art. 194 alin. 1 din Legea nr. 1., „Între sistemul public si celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate pana la data intrării in vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea in munca sau vechimea in serviciu, in vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârstă, de invaliditate si de urmaș, precum si a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege";.

Art. 194 alin. 2 prevede că „În situația prevăzută la alin. (1) prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.";

Având în vedere că potrivit acestor dispoziții legale stagiul de cotizare realizat de reclamant în sistemul pensiilor militare poate fi recunoscut doar în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârstă, consider că în mod legal a fost respinsă cererea de pensionare anticipată parțială formulată de reclamantul B. V. C., întrucât la data formulării cererii de pensionare - (...) - acesta nu îndeplinea condiția privind realizarea stagiului complet de cotizare de 35 de ani.

Prin Decizia nr. 116 din 24 februarie 2005 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4), art. 50 alin. (1^1) și art. 194 din Legea nr. 1. Curtea Constituțională, respingând această excepție, a reținut că „Art. 194 prevede recunoașterea reciprocă între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate, inclusiv sistemul pensiilor militare, a stagiilor de cotizare ori a vechimii în munca sau în funcție, dar numai în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârsta, de invaliditate și de urmaș, precum și a altor drepturi prevăzute în aceasta lege, iar drepturile se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în sistemul public. Aceasta reglementare permite ca asiguratul sa beneficieze și de drepturile prevăzute în celelalte sisteme de asigurări sociale. Nu pot fi cumulate stagiile de cotizare realizate în sisteme diferite, în vederea acordării pensiei anticipate ori a pensiei anticipate parțiale. Acordarea acestor tipuri de pensie este prevăzută și în nr. 1. privind pensiile militare de stat, în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute în acea lege.

Pentru eliminarea decontărilor anevoioase între diferite sisteme de asigurări sociale, s-a eliminat posibilitatea plății din sistemul public a drepturilor cuvenite și în alte sisteme. Libertatea de opțiune a legiuitorului pentru reglementări speciale, derogatorii, se justifica prin situația diferita a persoanelor la care se referă, reglementări care se aplica, fără privilegii sau discriminări, tuturor persoanelor aflate în acele situații speciale.";

Pe de altă parte, în raport de prevederile art. 194 alin. 1 și 2 din Legea nr. 1., consider că în mod corect a stabilit instanța de fond că în sistemulpublic de pensii nu se poate acorda reclamantului beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare ca urmare a activității desfășurate în grupa I de muncă în sistemul militar, întrucât activitatea desfășurată în grupa I de muncă se valorifică în acest din urmă sistem, conform prevederilor legilor pensiilor militare.

În același sens consider că dispozițiile art. 1671 din Legea nr. 1. se aplică în situația persoanelor care au desfășurat activități încadrate în grupa

I de muncă, conform legislației anterioare, în sistemul public, astfel că nu au incidență în cazul reclamantului, care a desfășurat activitate încadrată în grupa I de muncă, în sistemul militar.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și a Legii nr. 1. privind pensiile militare de stat pensia se stabilește distinct pentru fiecare sistem în care o persoană a desfășurat activitate.

Este de menționat că prin nr. 355 din 10 decembrie 2002, Curtea Constituțională, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41, art. 167^1 și art. 194 din Legea nr. 1., în raport de prevederile art. 16 alin. 1 din Constituție, a reținut următoarele: „Art. 41 din Legea nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, stabilește condițiile care trebuie îndeplinite, cumulativ, în vederea acordării pensiei pentru limita de vârsta asiguraților în sistemul public, și anume vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare, iar art. 167^1 din aceeași lege se referă la reducerea vârstelor standard de pensionare, în cadrul aceluiași sistem de pensii. P. art. 194 din lege, între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, în vederea deschiderii drepturilor la pensie, însă prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.

Rezulta așadar ca asigurații în sistemul public de pensii, care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de textele criticate, beneficiază de tratament juridic egal în ceea ce privește dreptul la pensie pentru limita de vârsta. A. care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu, în alte sisteme de pensii și asigurări sociale, cum este sistemul pensiilor militare de stat reglementat de nr. 1., sunt într-o situație diferita și, în consecința, și tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta sa se instituie vreo discriminare. Astfel, deși cele doua sisteme de pensii își recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în munca sau vechimea în serviciu, pensia pentru limita de vârsta, inclusiv alte drepturi de asigurări sociale în sistemul public, se acorda numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem, pe când dispozițiile Legii nr. 1. privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, se aplica în mod egal tuturor asiguraților care se afla în situațiile prevăzute de acestea.

Totodată faptul ca 194 alin. (2) din Legea nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, prevede ca prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem reprezintă voința legiuitorului, care a înțeles ca persoanele care nu se afla în asemenea situații sa beneficieze de alte reglementări legale, în speță, de cele cuprinse în nr. 1.. Or, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, (…) principiul egalității în drepturi acetățenilor nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite.";

Pentru toate aceste considerente apreciez că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, iar recursul formulat de reclamant împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Cluj se impunea a fi respins ca nefondat.

G. L. T.

JUDECĂTOR

Red./Tehnored. GLT

2(...)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2459/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale