Decizia civilă nr. 299/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 299/R/2011
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. G.: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta L. I. împotriva sentinței civile nr. 2124 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...) privind și pe intimata C. J. DE P. M., având ca obiect ordonanță președințială.
Mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea ședinței publice din data de 25 ianuarie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2124 din 14 dec. 2010 a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta L. I. împotriva pârâtei C. J. DE P. M..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a formulat o contestație, pe fond, împotriva deciziei de recalculare a pensiei nr. 2. din (...) emisă de C. J. de P. M..
În cadrul cererii de ordonanță președințială, instanța nu poate cerceta aparența dreptului, respectiv să analizeze validitatea formală, eficacitatea deciziei de recalculare a pensiei, fără a prejudicia fondul cauzei.
În situația în care contestația a fost respinsă pe fond, cererea de suspendare a deciziei de recalculare a pensiei rămâne fără nici un suport legal iar, în situația admiterii contestației, formulate contra deciziei de recalculare a pensiei nr. 2. din (...) emisă de C. J. de P. M., plata diferențelor dintre pensia de serviciu și cea recalculată se va dispune retroactiv de către instanța de judecată, hotărârea judecătorească irevocabilă constituind titlu executoriu, iar reclamanta nu este expusă suportării vreunui prejudiciu.
Pentru aceste considerente, nefiind îndeplinite cerințele art. 581 Cod procedură civilă, cererea de ordonanță președințială a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta L. I. solicitândmodificarea sentinței de fond și pe cale de consecință, admiterea cererii de ordonanță președințială și să se dispună suspendarea executării deciziei nr.2. din 1 septembrie 2010, până la soluționarea irevocabilă a contestației prin care a solicitat anularea acestei decizii înregistrate sub nr.(...); menținerea în plată a deciziei privind pensia de serviciu nr.2./9 aprilie 2010, al cărui cuantum a fost stabilit numai prin hotărâri judecătorești irevocabile.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că diminuarea drastică a cuantumului pensiei constituie o pagubă iminentă și continuă, care nu poate fi evitată în alt mod decât prin prezenta cerere.
Caracterul succesiv al plăților lunare la facturi (energie electrică, apă, salubritate, încălzire, medicamente, credite, etc.) care nu pot fi întrerupte sau amânate justifică urgența luării măsurii solicitate.
Interesul legitim este acela de a se menține în plată cuantumul pensiei nerecalculate.
1. Cererea reclamantei este întemeiată pe dispozițiile art.151 și 155 din Tratatul de la L., art.1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art.6, 14 și 17 din C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și prevederile art.155 lit.d și f, art.159, art.87 și respectiv, art.180 alin.7 din
Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și art.581 C.pr.civ.
2. Curtea de Justiție a C. E. a decis că instanțele naționale sesizate cu un potențial conflict între norme din dreptul intern și norme din dreptul comunitar au obligația de a înlătura de la aplicare pe cele din dreptul intern și de a da sistematic prioritate celor izvorâte din dreptul comunitar. A., chiar dacă norma internă ar fi conformă prevederilor Constituționale, ea este inaplicabilă pe plan intern din punct de vedere al reglementărilor comunitare.
3. Reclamanta mai menționează că statul este obligat, potrivit art.180 alin.7 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.140 din 1 aprilie 2000, ca dacă prin schimbarea sistemului de calcul al pensiei rezultă un cuantum mai mic al acesteia, să păstreze „în plată cuantumul avantajos";.
La data de 17 ianuarie 2011, recurenta a înregistrat un script prin careinvocă situația financiară foarte grea, având un credit bancar până în anul
2014, în urma recalculării pensiei i-a fost imputată suma de 4429 lei, fiica sa în vârstă de 40 de ani este grav bolnavă și are nevoie de un tratament foarte scump, iar soțul recurentei este de asemenea bolnav.
La 21 ianuarie 2011, s-a mai înregistrat o precizare a poziției recurentei, prin care se invocă rata lunară la creditul bancar de 148 euro, achiziționarea de lemne pentru centrală pe timp de iarnă în valoare de 4000 lei, fiind în imposibilitatea achitării obligațiilor financiare contractate. s-au anexat dovezi scrise.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate,
Curtea reține următoarele:
Criticile din recurs vizează modalitatea în care, în soluționarea cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă, s-a analizat întrunirea în cauză a condițiilor de admisibilitate privitoare la această cerere.
Curtea constată că sunt întemeiate considerentele reținute de prima instanță raportat la măsura în care se verifică în speță o urgență de natură a determina admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, astfel încât, având în vedere că cele trei condiții de admisibilitate prevăzute de lege pentru acest act procedural de excepție trebuie întrunite cumulativ pentru a se admite cererea, recursul este nefondat.
Pentru rigoarea demersului, se impune precizarea că neprejudecarea fondului nu este impusă ca o condiție de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, ci ca o limită a judecății în cadrul procesual oferit de o atare cerere, cea de-a treia condiție de admisibilitate a cererii, alături de urgență și vremelnicie, fiind cea a aparenței dreptului.
Sub acest aspect, Curtea observă, cu majoritate de voturi, că urgența pe care o indică codul de procedură civilă ca o condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, prin sintagma „. grabnice";, nu este una oarecare, ci o anumită urgență, circumscrisă la situațiile enumerate limitativ în cod, anume,
„. păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";.
Fiind exclusă ultima ipoteză din textul citat, raportat la situația de fapt expusă de reclamantă prin cererea introductivă de instanță, rămân a fi analizate primele două ipoteze ale textului legal incident.
Se constată, astfel, că nu se poate invoca pierderea dreptului pe care îl protejează de către reclamantă, având în vedere că se invocă de către aceasta apărarea dreptului său de proprietate asupra pensiei de serviciu prin acțiunea de drept comun inițiată în fața T.ui M..
În opinia instanței, ordonanța președințială nu va putea fi admisă ori de câte ori este litigios și contestat un drept, atâta timp cât temporizarea pe care o presupune judecarea litigiului de drept comun asupra fondului dreptului nu ar putea atrage o pierdere definitivă a dreptului. Cu alte cuvinte, doar ca o excepție se va putea da ordonanță președințială, acolo unde este pericol ca dreptul în esența sa să se piardă (să se păgubească, după formula folosită de legiuitor) până la soluționarea pe calea acțiunii de drept comun a pretenției asupra dreptului.
Raportat la cea de-a doua ipoteză propusă de textul legal citat, sunt aplicabile aceleași considerente, anume, în speța de față, nu poate fi vorba despre o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara, dat fiind că prin tranșarea pe calea litigiului de drept comun a dreptului reclamantei asupra pensiei de serviciu, paguba pe care aceasta o suportă prin diminuarea drepturilor de pensie va putea fi reparată.
Se invocă de către recurentă faptul că o reparare târzie a pagubei reclamante ar fi iluzorie, în condițiile în care diminuarea pensiei nu îi permite să își acopere cheltuielile lunare de întreținere, medicamente, practic nu îi permite să își ducă traiul.
Curtea constată sub acest aspect că reclamanta invocă dreptul de a-i fi menținut cuantumul pensiei, astfel cum a fost aceasta acordată în baza Legii nr. 567/2004, arătând că veniturile ce îi sunt în prezent asigurate nu îi permit subzistența.
Or, aprecierea importanței economice a acestor venituri, în cântărirea argumentului privitor la urgența afirmată de reclamantă, trebuie făcută prin raportare la situația populației în general, la venitul minim pe economie în prezent, în țară, la situația în general a pensionarilor și la cuantumul mediu al pensiei acestora, astfel încât, nefiind probată o situație de excepție care să concretizeze urgența afirmată, se constată că venitul reclamantei se încadrează în media venitului din pensii de stat în țară, astfel încât nu se consideră probată condiția urgenței care să atragă admisibilitatea cererii de ordonanță președințială. Deși s-au depus facturi pentru utilități (curent și telefonie, internet și televiziune), precum și acte medicale, ca și un contract de credit ce atrage obligativitatea achitării unei rate de 148 euro pe lună, Curtea reține că o parte din acestea sunt cheltuieli obișnuite și că nu se poate reține caracterul imperios necesar decât cu privire la anumite utilități, iar probele cu privire la cuantumul plăților lunare pe care reclamanta le are de efectuat nu dovedesc insuficiența veniturilor actuale ale reclamantei. În plus, nu s-au depus probe cu privire la veniturile celorlalți membri ai familiei, pentru a se putea apreciamăsura în care cade exclusiv pe umerii reclamantei recurente întreținerea financiară a acestora.
Curtea, cu majoritate de opinii, apreciază că nu se poate considera situația creată prin „. pensiei de serviciu"; (practic, prin anularea ei și înlocuirea cu una pentru limită de vârstă suis generis) ca implicând o atare urgență, întrucât, după cum s-a arătat mai sus, situația ipotetic nelegală la a cărei corectare vremelnică se tinde prin inițierea unei cereri de ordonanță președințială trebuie să se circumscrie unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. Altfel spus, gravitatea consecințelor situației create să facă a nu putea fi reparate, or chiar deosebit de drastică fiind reducerea veniturilor pe care reclamanta le considera stabile, nu se poate considera că ar pune-o într-o situație atât de precară încât să se considere că îi provoacă, raportat la probațiunea produsă, o pagubă ireparabilă.
Raportat la aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 312 alin.1 raportat la art. 304 pct. 9, art. 304 ind. 1 și art. 582 Cod proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta L. I. împotriva ordonanței președințiale nr. 2124 din 14 dec. 2010 a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 26 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, I. T. D. C. G. C. M.cu opinie separată
G., N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond.M.C.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider, în primul rând, că în mod greșit prima instanță a calificat prezenta cerere de suspendare a executării ca fiind o cerere obișnuită formulată pe calea procedurii ordonanței președințiale, întemeiată doar pe disp.art.581 din Codul de procedură civilă, fără a pune în discuția părților, potrivit disp.art.129 din același cod, natura reală a acestei cereri și cauza acesteia.
A., prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamanta L. I. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M., fără citarea părților, să dispună suspendarea executării deciziei nr. 2. din 0(...) privind recalcularea pensiei de serviciu, până la soluționarea irevocabilă a contestației având ca obiect anularea acestei decizii.
Decizia nr. 2. din 0(...), emisă de către intimată, ce reduce substanțial pensia recurentei, față de cuantumul stabilit prin ultima decizie de pensie de care acesta beneficiase începând cu data de (...), constituie un titlu executoriu a cărui legalitate și temeinicie a fost contestată, invocându-se că, prin suprimarea pensiei de serviciu, recurentul a fost lipsit de un „..
Practic, reținerea în baza acestei decizii, a unei sume însemnate din pensia recurentei stabilite prin decizia nr. 2. din (...), constituie o măsură de executare silită, dispusă în temeiul acestui titlu executoriu, nefiind verosimil că reclamanta ar fi renunțat de bunăvoie la pensia de serviciu, în privința căreia avea speranța legitimă, în temeiul disp.art.90 din Legea nr.19/2000, că îi va fi plătită lunar, în cuantumul stabilit potrivit Legii nr.567/2004, astfel cum îi fusese achitată începând cu data de (...).
Din acest motiv, consider că, analizând cauza acțiunii, respectiv scopul spre care se îndreaptă voința reclamantei prin promovarea acestei cereri, respectiv suspendarea reținerii unei sume însemnate din pensia de care beneficia până la verificarea motivelor de nelegalitate și netemeinicie a titlului executoriu de către instanța specializată în litigii de asigurări sociale, sau cel puțin până la soluționarea de către aceasta a unei cereri de suspendare a executării, și având în vedere faptul că ne găsim în situația unei decizii de recalculare a pensiei sui generis, față de toate celelalte cazuri în care legiuitorul a prevăzut că, în urma procesului recalculării, se păstrează în plată cuantumul cel mai avantajos, cererea se impunea a fi calificată juridic de către instanță ca fiind întemeiată pe disp.art.403 alin.1 și 3 din Codul de procedură civilă și soluționată, în consecință.
În acest sens, judecătorul nu era ținut de temeiul juridic invocat de către reclamant, dar, desigur, pentru respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, schimbarea temeiului juridic trebuia pusă în discuția părților.
Consider că, în sprijinul acestei opinii, este și argumentul că împrejurările și motivele speciale care au determinat reclamanta să acționeze în prezenta cerere, de suspendare provizorie a executării, îl constituie desigur perioada de câteva luni în care aceasta urma să fie lipsită de pensia de care beneficia, până la momentul când avea posibilitatea de a solicita completului investit cu soluționarea cauzei suspendarea propriu-zisă a titlului executoriu pe perioada soluționării contestației.
Însă, consider că și în situația în care am analiza cererea formulată de către recurentă doar în temeiul disp.art.581 din Codul de procedură civilă, în mod greșit prima instanță a constatat că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Măsura care se solicită a fi dispusă, respectiv suspendarea provizorie a executării titlului executoriu, are caracter vremelnic.
De asemenea, consider că cererea formulată de către reclamantă nu prejudecă fondul cauzei, are caracter urgent și cuprinde motive bine justificate pentru suspendarea executării pentru următoarele considerente:
Pensia de serviciu de care recurenta beneficia în baza deciziei nr. 2. din
(...) era un drep t men it s ă as igure secur itate a soc ial ă a acesteia.
Deși Legea nr.19/2000 era în vigoare la data la care reclamanta a solicitat înscrierea la pensie de serviciu, aceasta nu a solicitat pensie în baza
acestei legi, ce prevede, la art.82, că pensia se acordă la cerere, ci singuracerere formulată a fost cea pentru obținerea pensiei de serviciu.
Opțiunea sa pentru pensia de serviciu a fost cu certitudine determinată de condițiile prevăzute de legislația în vigoare încă din anul 2005, respectiv art.68 alin.3 din Legea nr.567/2004, care recunoștea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, la cerere,dreptul la pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, dacă avea o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții.
Această drept a fost calificat de către Curtea Constituțională prin decizia nr. 20/(...), "o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale";.
Practic, deși noua decizie emisă, care constituie titlul executoriu a cărei suspendare a executării se cere, poartă titulatura de decizie de recalculare a pensiei de serviciu, acesta apare ca fiind o decizie de stabilire a pensiei reclamantei în temeiul Legii nr.19/2000, fără opțiunea acesteia în acest sens și de sistare a plății pensiei de serviciu.
Această opțiune a recurente i formulată la data înscrierii la pensie, faptul
că începând din anul 2006 acestuia i-au fost plătite drepturile de pensie de serviciu în cuantumul stabilit potrivit art.68 din Legea nr.567/2004,
așteptările sale firești fiind în sensul menținerii acestora, face ca, în opinia
mea, aparența dreptului să fie de partea acesteia.
A., având în vedere aceste implicații ale aplicării Legii nr. 119/2010, asupra cuantumului pensiei recurentului, precum și faptul că dreptul recurentei la pensie de serviciu prezintă aparența unui drept câștigat, consider că măsura de sistare a plății acesteia și de acordare a unui alt tip de pensie, ce de altfel nu a fost niciodată solicitat de către aceasta, pare a fi o atingere a dreptului acestuia la respectarea unui „. în sensul art.1 din Protocolul 1 la C. pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Având în vedere că „bunul"; de care aparent ar trebui să se bucure recurenta este un drept de securitate socială, că măsura luată pare să fi afectat chiar substanța bunului, aducând atingere mijloacelor de trai pe care pensionarul avea speranța să le obțină în continuare, consider că este justificată urgența suspendării executării deciziei, până la verificarea de către instanță a legalității și temeiniciei deciziei contestate.
De altfel, chiar Curtea Constituțională a statuat că, potrivit art.581 din Codul de procedură civilă, ordonanța președințială constituie o procedură specială, potrivit căreia instanța de judecată poate dispune luarea unor măsuricu caracter vremelnic, a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime.
Judecător ,
C. M.
Red./Tehnored.: C.M.;
| ← Decizia civilă nr. 2116/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2413/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
