Decizia civilă nr. 300/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr.300/R/2011
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta B. S. împotriva sentinței civile nr. 280 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...) privind și pe intimata C. J. DE P. C., având ca obiect ordonanță președințială.
Mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea ședinței publice din data de 25 ianuarie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin ordonanța președințială nr. 4171 din 02 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins cererea privind ordonanța președințială formulată de către reclamanta B. S., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C.
Pentru a pronunța această ordonanță tribunalul a reținut că prin decizia nr. 1. din (...) emisă de pârâtă, s-a stabilit în favoarea reclamantei o pensie de serviciu în cuantum de 3196 lei.
Prin decizia nr. 1. din (...), s-a procedat la recalcularea pensiei de serviciu a reclamantei, în baza art. 3 din Legea nr. 119/2010, stabilindu-se o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 1137 lei.
Potrivit art.581 din Codul de procedură civilă, prin ordonanța președințială pot fi dispuse măsuri numai în cazul în care sunt întrunite următoarele condiții: există urgență, condiție care este îndeplinită în cazul în care este necesară păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, sau, după caz, este necesară înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări; măsura este vremelnică; măsura luată nu prejudecă fondul, fapt care presupune stabilirea aparenței dreptului în favoarea unei dintre părți.
În speță nu este întrunită condiția urgenței măsurii, nefiind necesară păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, ori înlăturarea piedicilor care s- ar ivi cu prilejul unei executări.
Dreptul la pensie al reclamantei, în cuantumul care va fi stabilit prin hotărârea judecătorească care se va pronunța asupra fondului litigiului, nu este păgubit prin executarea deciziei de recalculare întrucât executarea acesteia nu influențează procedura judiciară care privește fondul cauzei, iar drepturile cu caracter bănesc sunt susceptibile de reparare retroactivă, în ipoteza soluționării în favoarea reclamantei a litigiului de fond.
Nu există în speță nici necesitatea prevenirii unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, nefiind dovedită existența vreunei pagube cu acest caracter. Reducerea venitului lunar la suma de 1137 lei, sumă care depășește salariul minim pe economie, nu constituie, în sine, dovada unei pagube care nu suportă reparare.
Împotriva ordonanței a declarat recurs reclamanta B. S. solicitând desființarea sentinței cu admiterea cererii de ordonanță președințială și suspendarea deciziei de recalculare a pensiei până la soluționarea contestației aflate pe rolul T. C.
În motivare arată că se consideră discriminată deoarece în calitate de fost grefier s-a pensionat în baza Legii 567/2004, lege care este încă în vigoare.
Arată că și grefierii ca și magistrații au avut interdicția de a efectua alte activități, au avut salarii mici, volum mare de muncă, astfel că se consideră umiliți prin diminuarea pensiei.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Criticile din recurs vizează modalitatea în care, în soluționarea cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă, s-a analizat întrunirea în cauză a condițiilor de admisibilitate privitoare la această cerere.
Curtea constată că sunt întemeiate considerentele reținute de prima instanță raportat la măsura în care se verifică în speță o urgență de natură a determina admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, astfel încât, având în vedere că cele trei condiții de admisibilitate prevăzute de lege pentru acest act procedural de excepție trebuie întrunite cumulativ pentru a se admite cererea, recursul este nefondat.
Pentru rigoarea demersului, se impune precizarea că neprejudecarea fondului nu este impusă ca o condiție de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, ci ca o limită a judecății în cadrul procesual oferit de o atare cerere, cea de-a treia condiție de admisibilitate a cererii, alături de urgență și vremelnicie, fiind cea a aparenței dreptului.
Sub acest aspect, Curtea observă, cu majoritate de voturi, că urgența pe care o indică codul de procedură civilă ca o condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, prin sintagma „. grabnice";, nu este una oarecare, ci o anumită urgență, circumscrisă la situațiile enumerate limitativ în cod, anume,
„. păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";.
Fiind exclusă ultima ipoteză din textul citat, raportat la situația de fapt expusă de reclamantă prin cererea introductivă de instanță, rămân a fi analizate primele două ipoteze ale textului legal incident.
Se constată, astfel, că nu se poate invoca pierderea dreptului pe care îl protejează de către reclamantă, având în vedere că se invocă de către aceasta apărarea dreptului său de proprietate asupra pensiei de serviciu prin acțiunea de drept comun inițiată în fața T. Maramureș.
În opinia instanței, ordonanța președințială nu va putea fi admisă ori de câte ori este litigios și contestat un drept, atâta timp cât temporizarea pe care o presupune judecarea litigiului de drept comun asupra fondului dreptului nu ar putea atrage o pierdere definitivă a dreptului. Cu alte cuvinte, doar ca o excepție se va putea da ordonanță președințială, acolo unde este pericol ca dreptul în esența sa să se piardă (să se păgubească, după formula folosită delegiuitor) până la soluționarea pe calea acțiunii de drept comun a pretenției asupra dreptului.
Raportat la cea de-a doua ipoteză propusă de textul legal citat, sunt aplicabile aceleași considerente, anume, în speța de față, nu poate fi vorba despre o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara, dat fiind că prin tranșarea pe calea litigiului de drept comun a dreptului reclamantei asupra pensiei de serviciu, paguba pe care aceasta o suportă prin diminuarea drepturilor de pensie va putea fi reparată.
Se invocă de către recurentă faptul că o reparare târzie a pagubei reclamante ar fi iluzorie, în condițiile în care diminuarea pensiei nu îi permite să își acopere cheltuielile lunare de întreținere, medicamente, practic nu îi permite să își ducă traiul.
Curtea constată sub acest aspect că reclamanta invocă dreptul de a-i fi menținut cuantumul pensiei, astfel cum a fost aceasta acordată în baza Legii nr. 567/2004, arătând că veniturile ce îi sunt în prezent asigurate nu îi permit subzistența.
Or, aprecierea importanței economice a acestor venituri, în cântărirea argumentului privitor la urgența afirmată de reclamantă, trebuie făcută prin raportare la situația populației în general, la venitul minim pe economie în prezent, în țară, la situația în general a pensionarilor și la cuantumul mediu al pensiei acestora, astfel încât, nefiind probată o situație de excepție care să concretizeze urgența afirmată, se constată că venitul reclamantei se încadrează în media venitului din pensii de stat în țară, astfel încât nu se consideră probată condiția urgenței care să atragă admisibilitatea cererii de ordonanță președințială. Reclamanta nu a depus probe din care să rezulte o astfel de urgență.
Curtea, cu majoritate de opinii, apreciază că nu se poate considera situația creată prin „. pensiei de serviciu"; (practic, prin anularea ei și înlocuirea cu una pentru limită de vârstă suis generis) ca implicând o atare urgență, întrucât, după cum s-a arătat mai sus, situația ipotetic nelegală la a cărei corectare vremelnică se tinde prin inițierea unei cereri de ordonanță președințială trebuie să se circumscrie unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. Altfel spus, gravitatea consecințelor situației create să facă a nu putea fi reparate, or chiar deosebit de drastică fiind reducerea veniturilor pe care reclamanta le considera stabile, nu se poate considera că ar pune-o într-o situație atât de precară încât să se considere că îi provoacă, raportat la probațiunea produsă, o pagubă ireparabilă.
Raportat la aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 312 alin.1 raportat la art. 304 pct. 9, art. 304 ind. 1 și art. 582 Cod proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamanta B. S. împotriva ordonanței președințiale nr. 4171 din 2 dec. 2010 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 26 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. C. M.cu opinie separată
GREFIER N. N.
Red.DCG/ Dact.SzM/2ex.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider, în primul rând, că în mod greșit prima instanță a calificat prezenta cerere de suspendare a executării ca fiind o cerere obișnuită formulată pe calea procedurii ordonanței președințiale, întemeiată doar pe disp.art.581 din Codul de procedură civilă, fără a pune în discuția părților, potrivit disp.art.129 din același cod, natura reală a acestei cereri și cauza acesteia.
Astfel, prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamanta B. S. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., fără citarea părților, să dispună suspendarea executării deciziei nr. 1. din (...) privind recalcularea pensiei de serviciu, până la soluționarea irevocabilă a contestației care face obiectul dosarului nr. (...) aflat pe rolul T. C., având ca obiect anularea acestei decizii.
Decizia nr. 1. din (...), emisă de către intimată, ce reduce substanțial pensia recurentei, față de cuantumul stabilit prin ultima decizie de pensie de care acesta beneficiase începând cu data de (...), constituie un titlu executoriu a cărui legalitate și temeinicie a fost contestată, invocându-se că, prin suprimarea pensiei de serviciu, recurenta a fost lipsit de un „..
Practic, reținerea în baza acestei decizii, a unei sume însemnate din pensia recurentei stabilite prin decizia nr. 1. din (...), constituie o măsură de executare silită, dispusă în temeiul acestui titlu executoriu, nefiind verosimil că reclamanta ar fi renunțat de bunăvoie la pensia de serviciu, în privința căreia avea speranța legitimă, în temeiul disp.art.90 din Legea nr.19/2000, că îi va fi plătită lunar, în cuantumul stabilit potrivit Legii nr.567/2004, astfel cum îi fusese achitată începând cu data de (...).
Din acest motiv, consider că, analizând cauza acțiunii, respectiv scopul spre care se îndreaptă voința reclamantei prin promovarea acestei cereri, respectiv suspendarea reținerii unei sume însemnate din pensia de care beneficia până la verificarea motivelor de nelegalitate și netemeinicie a titlului executoriu de către instanța specializată în litigii de asigurări sociale, sau cel puțin până la soluționarea de către aceasta a unei cereri de suspendare a executării, și având în vedere faptul că ne găsim în situația unei decizii derecalculare a pensiei sui generis, față de toate celelalte cazuri în care legiuitorul a prevăzut că, în urma procesului recalculării, se păstrează în plată cuantumul cel mai avantajos, cererea se impunea a fi calificată juridic de către instanță ca fiind întemeiată pe disp.art.403 alin.1 și 3 din Codul de procedură civilă și soluționată, în consecință.
În acest sens, judecătorul nu era ținut de temeiul juridic invocat de către reclamant, dar, desigur, pentru respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, schimbarea temeiului juridic trebuia pusă în discuția părților.
Consider că, în sprijinul acestei opinii, este și argumentul că împrejurările și motivele speciale care au determinat reclamanta să acționeze în prezenta cerere, de suspendare provizorie a executării, îl constituie desigur perioada de câteva luni în care aceasta urma să fie lipsită de pensia de care beneficia, până la momentul când avea posibilitatea de a solicita completului investit cu soluționarea cauzei suspendarea propriu-zisă a titlului executoriu pe perioada soluționării contestației.
Însă, consider că și în situația în care am analiza cererea formulată de către recurentă doar în temeiul disp.art.581 din Codul de procedură civilă, în mod greșit prima instanță a constatat că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Măsura care se solicită a fi dispusă, respectiv suspendarea provizorie a executării titlului executoriu, are caracter vremelnic.
De asemenea, consider că cererea formulată de către reclamantă nu prejudecă fondul cauzei, are caracter urgent și cuprinde motive bine justificate pentru suspendarea executării pentru următoarele considerente:
Pensia de serviciu de care recurenta beneficia în baza deciziei nr. 1. din
(...) era un drep t men it s ă as igure secur itate a soc ial ă a aces tu ia .
Deși Legea nr.19/2000 era în vig oare la data la care reclamanta a solicitat înscrierea la pensie de serviciu, aceasta nu a solicitat pensie în baza
acestei legi, ce prevede, la art.82, că pensia se acordă la cerere, ci singuracerere formulată a fost cea pentru obținerea pensiei de serviciu.
Opțiunea sa pentru pensia de serviciu a fost cu certitudine determinată de condițiile prevăzute de legislația în vigoare încă din anul 2005, respectiv art.68 alin.3 din Legea nr.567/2004, car e recunoștea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, la cerere,dreptul la pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, dacă avea o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții.
Această drept a fost calificat de către Curtea Constituțională prin decizia nr. 20/(...), "o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale";.
Practic, deși noua decizie emisă, care constituie titlul executoriu a cărei suspendare a executării se cere, poartă titulatura de decizie de recalculare a pensiei de serviciu, acesta apare ca fiind o decizie de stabilire a pensiei reclamantei în temeiul Legii nr.19/2000, fără opțiunea acesteia în acest sens și de sistare a plății pensiei de serviciu.
Această opțiune a re curente i formulată l a data înscrierii la p ensie, faptul
că începând din an ul 2008 aceste ia i-au fost plătite drepturile de pensie de serviciu în cuantumul stabilit potrivit art.68 din Legea nr.567/2004,
așteptările sale firești fiind în sensul menținerii acestora, face ca, în opinia
mea, aparența dreptului să fie de partea acesteia.
Astfel, având în vedere aceste implicații ale aplicării Legii nr. 119/2010, asupra cuantumului pensiei recurentei, precum și faptul că dreptul recurentei la pensie de serviciu prezintă aparența unui drept câștigat, consider că măsura de sistare a plății acesteia și de acordare a unui alt tip de pensie, ce de altfel nu a fost niciodată solicitat de către acesta, pare a fi o atingere a dreptului acestuia la respectarea unui „. în sensul art.1 din Protocolul 1 la C. pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Având în vedere că „bunul"; de care aparent ar trebui să se bucure recurenta este un drept de securitate socială, că măsura luată pare să fi afectat chiar substanța bunului, aducând atingere mijloacelor de trai pe care pensionarul avea speranța să le obțină în continuare, consider că este justificată urgența suspendării executării deciziei, până la verificarea de către instanță a legalității și temeiniciei deciziei contestate.
De altfel, chiar Curtea Constituțională a statuat că, potrivit art.581 din Codul de procedură civilă, ordonanța președințială constituie o procedură specială, potrivit căreia instanța de judecată poate dispune luarea unor măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime.
Judecător ,
C. M.
Red./Tehnored.: C.M..
| ← Decizia civilă nr. 599/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 322/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
