Decizia civilă nr. 3131/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3131/R/2011
Ședința publică din data de 21 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 1955 din 21 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată C. T., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1955 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă cererea reclamantei C. T. și în consecință a fost obligată pârâta la valorificarea perioadei (...) - (...) ca fiind desfășurată în grupa I de muncă în proporție de 50%, respectiv (...) - (...) și (...) - (...) ca fiind desfășurate în grupa II de muncă în proporție de 70%.
S-a anulat decizia nr. 93234/(...) emisă de pârâta C. județeană de P. S., și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionarea cu luarea în calcul a perioadei (...) - (...) ca fiind desfășurată în grupa I de muncă în proporție de 50%, respectiv (...) - (...) și (...) - (...) ca fiind desfășurate în grupa II de muncă în proporție de 70%.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 93234 din (...) contestatoarea beneficiază de pensie pentru limită de vârstă (f.4).
La stabilirea acestei pensii pârâta nu a luat în calcul perioadele (...)-(...), (...)-(...) și (...)-(...), considerând că funcția de calculator economic și funcționar economic, ocupată de reclamantă în aceste perioade, nu se încadrează în nomenclatorul de meserii cuprinse în O. 5..
Potrivit prevederilor art.1 aliniatul I din decretul nr. 92/1976 "; Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta";.
Potrivit art.3 din O. nr.5. beneficiază de grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului, personalului care este în activitate: ingineri, muncitori, subingineri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr.1 și 2.
Încadrarea în grupele I și II de muncă se face în situația în care, cu toate masurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecția muncii.
În conformitate cu dispozițiile pct.6 din același Ordin nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele din cadrul acestora ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
Toate aceste prevederi legale învederează că încadrarea locurilor de muncă din diferite unități în grupele I și II, trecerea de la o grupa la alta și scoaterea lor dintr-o anumită grupă, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa de muncă au caracterul unor acte de organizarea internă a unităților, intimata nefiind competentă să facă ea încadrarea sau scoaterea unei persoane din grupele de muncă.
Atâta vreme cât în carnetul de muncă al contestatoarei este făcută înscrierea referitoare la încadrarea într-o grupă de muncă, într-o anumită perioadă pârâta era obligată a lua în considerare la calculul pensiei această mențiune atâta timp cât nu a fost anulată sau dovedită ca fiind făcută ca înscriere în fals.
Având în vedere aceste aspecte instanța a admis cererea contestatoarei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. S. solicitând casarea parțială a sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a contestației..
În motivarea recursului, pârâta a arătat că reclamanta beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, prin decizia nr. 93234/(...), începând cu data de (...), având un stagiu de cotizare de 39 de ani și 27 de zile, conform Legii nr.19/2000, modificată și completată.
În perioada (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), reclamanta a fost încadrată în funcția de calculator și funcționar economic, în cadrul S. Elcond S., funcție care nu se încadrează în grupa I de muncă, conform O.ui nr.5., cu modificările și completările ulterioare.
Din examinarea dispozițiilor legale care au reglementat încadrarea locurilor de muncă din diferite unități, trecerea de la o grupă la alta, scoaterea lor dintr-o anumită grupă, stabilirea personalului care s-a încadrat în aceste grupe de muncă, precum și perioadele de timp efectiv lucrate la locurile de muncă incluse în aceste grupe, rezultă faptul că acestea sunt măsuri ce au avut caracterul unor acte de organizare internă a unităților, care au implicat o apreciere a organelor competente din unitate. Fiind vorba de un drept subiectiv, orice angajat care îndeplinea prevederile legale în vigoare până la data de (...), de a fi încadrat în grupa superioară de muncă, în scopul valorificării acestui interes personal, trebuia să solicite acest fapt societății angajatoare.
Actele normative care reglementează încadrarea în fostele grupe I și II de muncă au fost abrogate la data intrării în vigoare până la data de (...), privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, respectiv (...).
După această dată nu mai există baza legală pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite în grupesuperioare de muncă, iar eliberarea adeverințelor privind atestarea faptului că, în anumite perioade anterioare datei de (...), o persoană și-a desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și II de muncă, se va face numai pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate în evidența angajatorilor sau deținătorilor de arhive.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilorlegale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedereconsiderentele ce vor fi expuse în continuare:
Legea nr. 19/2000 acordă o serie de facilități pentru pensionarii care au desfășurat activitate salariată în grupele de muncă, în condiții deosebite de muncă sau în condiții speciale, fiind așadar legitim a se solicita recunoașterea grupei de muncă la stabilirea pensiei.
Reclamanta a depus la dosarul de pensie adeverința nr. 340/(...) eliberată de către S. F. de B. S. Z., din care rezultă că în perioada (...)-(...) și, respectiv, în perioada (...)-(...), a lucrat în grupa II-a de muncă, în procent de 70%, potrivit O.ui nr. 5. și O.ui 125/1990.
De asemenea potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantei, aceasta a fost încadrată în perioada (...)-(...) în gr. I de muncă, în procent de 50%, conform anexei nr. I pct. 3 din O. 125/1990.
Așa cum reiese din înscrisurile probatorii de la dosar, pârâta recurentă refuză luarea în considerare a perioadelor în care reclamanta a desfășurat activitate în grupe de muncă, apreciind că în mod greșit unitatea i-a acordat grupa superioară de muncă întrucât în anexa la O. 5. nu se regăsește profesia reclamantei, care prin natura ei nu presupune acelei condițiile grele, nocive sau periculoase care să justifice acordarea grupei.
Potrivit prevederilor art. 3 din O. nr. 5. „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.";
Pe de altă parte, potrivit art. 5 și 6 din Ordin, „Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M.ui Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. (…)
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.
Se constată că actul normativ incident prescrie o metodologie clară de nominalizare a persoanelor care au desfășurat activitate în grupele de muncă, astfel încât actul emis de angajator în urma aplicării acestui procedeu legal nu poate fi ignorat de către pârâtă decât în măsura în care ar obține anularea acestuia. Or, dat fiind că recurenta nu a făcut dovada că ar fi dobândit constatarea prin instanță a nulității adeverinței nr. 340/1998 și nici rectificarea înscrierilor din carnetul de mună, cu privire la grupa de muncă în care reclamanta și-a desfășurat activitatea și nici în prezentul cadru procesual nu a investit instanța cu o astfel de cerere, atitudinea acesteia de a ignora încadrareaîn grupele I și II de muncă a activității reclamantei apare ca abuzivă și contrarie dispozițiilor legale, situație în care sentința pronunțată, prin care se sancționează comportamentul abuziv al pârâtei, este temeinică și legală.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva Sentinței civile nr. 1955 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 21 septembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
GREFIER G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:P. R.a M.lena
| ← Decizia civilă nr. 3930/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2332/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
