Decizia civilă nr. 35/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
D. CIVILĂ NR. 35/RR/2011
Ședința n 10 octombrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D.
GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuenta G. L. A. M. împotriva deciziei civile nr. 2. din 23 iunie 2011, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimații C. J. DE P. C., I. I. "N. S." C. N., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul revizuentei G. L. A. M., avocat Dan S., lipsă fiind revizuenta și reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea pune în discuția reprezentantului revizuentei disjungerea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.pr.civ.
Reprezentantul revizuentei arată că este de acord cu disjungerea cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C.pr.civ.
Față de împrejurarea că revizuientul a solicitat prin aceeași cerere revizuirea întemeiată atât pe prevederile art. 322 pct. 1, 2 C.pr.civ. cât și pe art. 322 pct. 7
C.pr.civ., Curtea apreciază că se impune disjungerea cererii de revizuire, astfel că în ceea ce privește revizuirea întemeiată pe art. 322 pct. 7 C.pr.civ., urmează să se formeze un nou dosar care va fi repartizat în conformitate cu prevederile art. 99 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor.
Referitor la prezentul dosar având ca obiect cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C.pr.civ, reprezentantul revizuentei arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea cererii de revizuire.
Reprezentantul revizuentei solicită admiterea cererii de revizuire cu consecința rejudecării recursului intimatei C. J. de P. C., în sensul respingerii acestuia. Susține pe larg motivele expuse în scris prin memoriul cererii de revizuire. Nu solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, reține că prin decizia civilă nr. 2./(...) a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), s-a admis recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 506 din 3 februarie 2011 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost modificată în parte în sensul admiterii în parte a acțiunii formulate de reclamanta G. L. A. M., în contradictoriu cu pârâta
C. J. de P. C., care a fost obligată să pună în plată decizia nr. 2. din (...) începând cu data de (...), fiind respinse restul petitelor.
Hotărârea menționată se fundamentează pe următoarele considerente:
„Drepturile de pensie ale reclamantei au fost stabilite de către recurentă în temeiul Legii nr.3/1977, prin decizia nr.2. din (...) în urma cererii formulate de către aceasta la data de (...), cuantumul pensiei fiind în sumă de 2444930 lei, această decizie urmând a fi pusă în plată la data la care intimata făcea dovada încetării raporturilor de muncă.
Această decizie nu a fost contestată de către intimată în termenul prevăzut de art.52 din Legea nr.3/1977, rămânând astfel definitivă.
La data de (...), prin decizia cu același număr, C. J. de P. C. a recalculat practic pensia stabilită prin decizia din 2001, astfel cum rezultă chiar din mențiunile efectuate pe această decizie, adăugând stagiile de cotizare pe care reclamanta le-a realizat în perioada 2001-2004, stabilind un cuantum al pensiei de 3620102 lei și punând în plată aceste drepturi începând cu data de (...).
Se reține că în mod greșit prima instanță a stabilit că, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, pensia reclamantei trebuia să fie, începând cu data de (...), în cuantum de 3873493 R.
Astfel, nu pot fi reținute în cauză concluziile raportului de expertiză efectuat de către doamna expert P. C. L. întrucât aceasta, conform anexei nr.1 la raportul de expertiză, a recalculat în primul rând drepturile de pensie cuvenite reclamantei la data de (...), stabilite prin decizia nr. 2. din (...), ajungând la concluzia că pensia cuvenită la acea dată era de 2677567 lei, față de 2444930 lei, cât stabilise C. J. de P. C.
Aceste aspecte nu mai puteau fi însă repuse în discuție întrucât decizia nr.
2. din (...) a rămas definitivă prin necontestarea acesteia de către reclamantă în temeiul disp. art.52 din Legea nr.3/1977.
De asemenea, diferența de pensie de 2. lei calculată de către aceeași expertă în anexa nr.2 la raportul de expertiză, începând cu data de (...), este derivată, astfel cum a precizat experta în cuprinsul raportului de expertiză întocmit, din baza de calcul inițială stabilită în mod eronat de către C. J. de P. C.
Prin urmare, având în vedere faptul că nu mai putea fi cenzurat de către instanță, deci nici de către expert, cuantumul pensiei cuvenit reclamantei la data de (...), în privința căruia se susține că ar fi determinat perpetuarea erorii privind pensia cuvenită reclamantei prin adăugarea stagiilor de cotizare realizate după luna aprilie a anului 2001, Curtea constată că pensia cuvenită intimatei a fost corect stabilită prin decizia nr.2./2004.
Având în vedere însă faptul că, potrivit dispoziției nr.28 din (...) a I.ui I.
„Niculae S."; C.-N., contractul de muncă al reclamantei a încetat la data de (...), intimata solicitând punerea în plată a deciziei nr.2. începând cu această dată, când au fost desfăcute raporturile sale de muncă, cu adăugarea stagiilor de cotizare realizate, se reține că în mod eronat recurenta a stabilit că drepturile de pensie recalculate se cuvin începând cu luna mai 2004.
În ceea ce privește perioadele lucrate în grupele de muncă, respectiv în condiții deosebite de muncă, se reține că, pe lângă faptul că acestea au fost în mod corect stabilite de către recurentă, oricum acestea nu puteau avea nicio influență în anul 2004 asupra cuantumului pensiei cuvenite reclamantei.
Având în vedere că nu pot fi reținute în cauză concluziile raportului de expertiză întocmit de expert P. C. L., se reține ca fiind nefondată și cererea de obligare a recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de expert.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod.proc. civilă, a fost admis recursul potrivit dispozitivului.";
La data de (...), în termen legal, reclamanta G. L. A. M. a formulat o cerere de revizuire a deciziei civile nr. 2./(...), pronunțate de Curtea de A. C. în dosar nr. (...).
Revizuienta consideră că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 322 pct. 1,
2 și 7 Cod de procedură civilă,
Referitor la dispozițiile art. 322 pct. 1 Cod de procedură civilă, revizuienta menționează că dispozitivul deciziei contestate cuprinde dispoziții potrivnice ce nu pot fi aduse la îndeplinire, respectiv instanța de recurs a dispus "admiterea în parte a acțiunii contestatoarei revizuiente" dar, în același timp, a admis recursul CJP în sensul "obligării acesteia de a pune în plată decizia nr. 2./(...), începând cu data de (...)".
D. nr. 2./(...) emisă de CJP, face referire la drepturi inițiale de pensie din (...), adică la decizia nr.2./2001 (care nu a fost comunicată niciodată reclamantei, care nu a fost aplicată niciodată timp de peste 3 ani de zile) și a cărei eficacitate juridică s-a anulat prin neaplicare. Mai mult, prin sentința civilă 5. pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (...), s-a dispus radierea din Carnetul de muncă a mențiunilor cu nr.72 („. de pensionare (...)";) și nr. 74 („pensionată prin D.
2./(...) cu pensia de 2.444.930 lei vechi, începând cu data de (...)";)
Așadar, în carnetul de muncă apar ca fiind valabile mențiunile de la poziția nr.84 („(...) solicita pensionarea) și nr.85 (prin care se consemnează data încetării raportului de muncă (...)).
In aceste condiții, apreciază revizuienta că este inadmisibil a se menține o decizie de pensionare care pretinde că drepturile inițiale de pensionare au fost stabilite începând cu (...), când în conformitate cu mențiunile din carnetul de muncă, singura cerere validă de pensionare este doar cea de la data de (...), cerere prin care se solicită pensionarea doar de la (...). De altfel, prin dispoziția nr.
28/(...), angajatorul, intimatul de rd.2, I. inimii "N. S.", a dispus desfacerea contractului individual de munca
Menționează că a solicitat pensionarea începând cu data de (...), devenind astfel incidente prevederile art. 78 al.8 L.19/2000. Prin instituirea în sarcina recurentei a obligației de „a pune în plată pensia începând cu (...)";, instanța de recurs a acordat ceea ce nu s-a cerut. Mai mult, instanța a înlăturat beneficiul recunoscut reclamantei prin dispozițiile art. 78 al. 8 din legea nr. 19/2000, respectiv, aceasta este lipsită de dreptul dobândit prin munca suplimentară depusă de 3 ani, după îndeplinirea condițiilor de pensionare și, deci, de majorarea punctajului cu 3,6%/an suplimentar (art. 78 al.8 L.19/2000).
Contestatoarea revizuientă a îndeplinit condițiile de pensionare pentru limită de vârstă, începând cu 31 martie 2001 și a fost pensionată doar la (...), deci a prestat o muncă suplimentară de 3 ani.
Apreciază că pârâta intimată CJP C. nu a fost de bună credință, ca urmare a faptului că nu i-a comunicat niciodată decizia de pensionare din anul 2001, respectiv nu a comunicat-o nici angajatorului. În perioada 2001-2004, revizuienta nu a încasat drepturi bănești cu titlu de pensie.
Din perspectiva dispozițiilor art. 322 pct.2 Cod de procedură civilă, arată că instanța de recurs a omis să se pronunțe cu privire la capătul de cerere privitor la anularea deciziei de pensionare emise în anul 2001.
Dacă ar fi fost cercetat și soluționat acest petit, nu s-ar fi ajuns în situația în care să se rețină că pensionarea revizuientei a intervenit în anul 2001, ci ar fi rezultat concluzia firească și justificată că aceasta a fost pensionată începând cu data (...), respectiv după 3 ani de la data de la care a îndeplinit condițiile de pensionare.
De asemenea, instanța a dat ceea ce nu s-a cerut, reclamanta nesolicitând niciodată admiterea în parte a acțiunii. Nu s-a cerut punerea in plata a deciziei depensionare din anul 2001, decizie invalidă, ci s-a solicitat pensionarea începând cu data de (...).
În ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 322 pct. 7 Cod de procedură civilă, Curtea notează că, prin încheierea de ședință din data de (...), cererea revizuientei a fost disjunsă sub acest aspect, fiind format un nou dosar, înregistrat sub nr. (...).
Intimatele nu și-au exprimat poziția procesuală.
Nu au fost administrate probe noi.
Trecând la soluționarea cererii de revizuire prin prisma motivelor invocate, Curtea a reținut următoarele:
Revizuirea a fost instituită de către legiuitor ca o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia se pot reforma hotărârile judecătorești prin care s-a rezolvat fondul pretenției ce a fost dedusă judecății, exercitarea acestei căi de atac fiind justificată exclusiv în limitele motivelor prevăzute de art. 322 pct. 1-8 Cod de procedură civilă.
În prezentul dosar, demersul juridic al revizuientei se întemeiază pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 Cod de procedură civilă.
Potrivit art. 322 pct. 1 Cod de procedură civilă, revizuirea este fondată înmăsura în care „dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire";.
Pornind de la dispozițiile art. 322 pct. 1 C.proc.civ., Curtea notează că legiuitorul, prin instituirea motivului de revizuire menționat, a urmărit să dea valență principiului potrivit căruia hotărârile judecătorești trebuie să poată fi puse în executare.
Pronunțarea unei hotărâri care nu poate fi urmată de executare, ar conferi un caracter iluzoriu dreptului stabilit pe cale judecătorească, ajungându-se astfel la încălcarea dispozițiilor art. 6 din CEDO.
Nu se subsumează acestei ipoteze, situațiile în care există contrarietate în considerente, respectiv între acestea și dispozitiv, precum și atunci când este necesară lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului, pentru ultima dintre situații legiuitorul instituind o procedură specială, conform art. 2811 cod de procedură civilă.
Referitor la alegațiile revizuientei, Curtea observă că prin dispozitivul deciziei a cărei revizuire se solicită, instanța a dispus admiterea recursului formulat de pârâta C. J. de P. C. și a modificat în parte sentința atacată, în sensul că a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta G. L. A. M., în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C. pe care a obligat-o să pună în plată decizia nr. 2. din (...), începând cu data de (...). Au fost respinse restul petitelor.
Pornind de la conținutul dispozitivului, așa cum acesta a fost menționat,
Curtea reține că nu pot fi primite susținerile recurentei privitor la existența unei contradicții, decizia putând fi pusă în executare sub toate aspectele.
Practic, prin decizia pronunțată, instanța de recurs a validat doar parțial pretențiile formulate de către reclamantă, aspect care nu este de natură să nască vreo contradicție.
De altfel, în susținerea pretinsei contradicții din dispozitiv, revizuienta formulează apărări care privesc exclusiv fondul cauzei. Astfel, aceasta face trimiteri la analizarea probațiunii de către instanța de recurs, în raport de care susține că în mod greșit s-a dispus punerea în plată a deciziei emise de CJP în anul 2004, începând cu data de (...), aceasta în contextul în care reclamanta revizuientă întrunise anterior, respectiv în anul 2001, condițiile pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă. Mai susține revizuienta că, în ciuda faptului că nu a formulat nici o cerere de pensionare în anul 2001, intimata a emis în mod nelegal decizia din anul 2001, decizie pe care însă nu i-a fost comunicatăniciodată, nici ei și nici angajatorului. De altfel, mențiunea din carnetul de muncă privitoarea la pretinsa „. de pensionare"; din 0(...)(poziția 74) a fost radiată în baza sentinței civile nr. 5., pronunțată de J. C. N. în dosarul nr. (...).
Singura „contradicție"; care se identifică este cea care subzistă între pretențiile cu care revizuienta a învestit instanța și soluția efectivă cu privire la pretențiile acesteia, în sensul că instanța a admis în doar în parte acțiunea, aspect care însă nu se circumscrie dispozițiilor art. 322 pct. 1 Cod de procedură civilă. Prin urmare, Curtea constată că solicitarea revizuientei întemeiată dispozițiile art. 322 pct. 1 Cod de procedură civilă este nefondată.
Referitor la dispozițiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ., Curtea notează că prin aceste dispoziții legiuitorul reglementată posibilitatea revizuirii unei hotărâri judecătorești în situația în care instanța a cărei hotărâre se atacă „s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.";
Prin instituirea motivului menționat, legiuitorul a urmărit protejarea principiului disponibilității, principiu fundamental a cărui încălcare atrage sancțiunea desființării hotărârii și care, în cauza dedusă judecății, a fost respectat.
În acest sens, Curtea observă că revizuienta s-a adresat instanței cu o cerere prin care a solicitat să se dispună anularea deciziilor de pensionare nr. 2. din 2001, 2004 si 2006 emise de către pârâta CJP C., obligarea pârâtei C. J. de P. C. să emită o nouă decizie de pensionare privind-o pe reclamantă, începând cu data de (...), ținând cont de carnetul de muncă al acesteia, corectat, considerând ca dată a pensionării data de (...), când a fost desființat contractul individual de muncă al reclamantei și să-i restituie diferențele cuvenite actualizate, cu cheltuieli de judecată.
Prin considerentele deciziei nr. 2303/(...), instanța de recurs a analizat punctual și exhaustiv solicitarea, reținând, în esență, că revizuienta a fost pensionată în anul 2001, în baza cererii formulate la data de 0(...), fiind emisă în acest sens decizia pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr. 2./(...), decizie care a rămas definitivă prin necontestarea ei de către reclamantă în termenul legal. Ulterior, la data de (...) a fost emisă de către CJP C. o nouă decizie prin care s-a recalculat practic pensia stabilită în anul 2001, prin adăugarea stagiilor realizate în perioada 2001-2004. Instanța de recurs a apreciat ca fiind corect emisă decizia din 2004, mai puțin cu privire la data de acordare a drepturilor recalculate, cu privire la care a apreciat că, întrucât raporturile de muncă ale reclamantei au încetat la data de (...), drepturile recalculate trebuie acordate începând cu această dată.
Nu pot fi primite alegațiile revizuientei, potrivit cărora instanța de recurs, prin admiterea în parte a acțiunii, a dat ceea ce nu s-a cerut. În concret, aceasta apreciază că prin instituirea în sarcina CJP C. a obligației de a pune în plată pensia începând cu data de (...), s-a dat ceea ce nu s-a cerut.
Este real faptul că reclamanta este cea care fixează limitele cadrului procesual, instanța fiind ținută să judece și să se pronunțe în aceste limite, însă revizuienta omite să aibă în vedere un aspect esențial, respectiv faptul că instanța, odată învestită cu soluționarea unei cereri, se poate pronunța asupra acesteia, fie admițând-o, în totul sau în parte, fie respingând-o.
Or, în acest context, se apreciază că nu se subsumează motivului de revizuire menționat situația în care instanța a admis doar în parte pretențiile formulate.
A admite ca pertinent raționamentul revizuientei ar echivala cu a recunoaște ca fiind susceptibile de a fi revizuite toate hotărârile judecătorești prin careinstanțele au admis doar în parte pretențiile cu care au fost învestite, ceea ce practic ar fi de neconceput.
De asemenea, Curtea consideră că a subordona admiterea în parte a unei cereri sau a unor petite ale unei cereri voinței părții care le-a formulat, manifestate în mod expres în acest sens, ar plasa atribuția decizională în alte sfere, ceea ce este însă inadmisibil.
Revizuienta invocă și teza a 2 a a dispozițiilor art. 322 pct. 2 cod de procedură civilă, sens în care subliniază că instanța de recurs a omis să se pronunțe cu privire la solicitarea de anulare a deciziei de pensionare emise în anul
2001.
Nici aceste suțineri nu se dovedesc a fi fondate, prin prisma faptului că, așa cum reiese din cuprinsul considerentelor, a fost analizată inclusiv decizia de pensionare nr. 2./(...), prin alineatul 2 al dispozitivului instanța de recurs dispunând „respinge restul petitelor";, ceea implică și respingerea solicitării reclamantei de anulare a acestei decizii.
Cererea revizientei întemeiată pe dispozițiilor art. 322 pct. 7 Cod de procedură civilă a fost disjunsă, astfel că aceasta nu mai constituie obiectul prezentului dosar, context în care Curtea nu va analiza cauza din această perspectivă.
Pentru toate considerentele expuse, în baza art.. 326 Cod de procedură civilă urmează a fi respinsă ca nefondată cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuienta G. L. A. M. împotriva deciziei civile numărul 2. din (...) a Curții de A. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
L. D. D. G. S. D. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 1237/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 441/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
