Decizia civilă nr. 4782/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 4782/R/2011
Ședința 21 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. G. împotriva sentinței civile nr. 3260 din 30 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, M. F. P. - D. G. A F. P. C., C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâților intimați P. de pe lângă C. de A. C. și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, consilier juridic M. V. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 05 octombrie
2011, prin serviciul de registratură al instanței pârâtul intimat P. de pe lângă C. de A. C. a depus la dosar întâmpinare.
De asemenea, se constată că la data de 12 octombrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat Ministerul Public - Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosar întâmpinare.
Reprezentanta pârâților intimați P. de pe lângă C. de A. C. și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâților intimați P. de pe lângă C. de A. C. și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită respingerea recursului pentru motivele expuse pe larg în întâmpinările depuse la dosar, arătând că instanțele de fond și recurs au adoptat soluții de respingere în cauze similare, iar în prezenta cauză se solicită actualizarea pensiei începând de la data introducerii acțiunii, 27 mai 2010 și pe viitor.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că prin acțiunea înregistrată la instanță în data de (...) reclamantul B. G. a chemat în judecată pe pârâții P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE L. I. CURTE DE C.TIE SI J., M. F. P., C. J. DE P. C., solicitând instanței ca prinhotărârea ce o va pronunța în cauză să-l oblige pe pârâtul de rd.1, să-i reconstituie baza de calcul a pensiei sale de serviciu, cu aplicare sporului prevăzut de O. nr. 4., să-i reconstituie baza de calcul prin aplicarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, să oblige C. J. de P. C. să-i recalculeze pensia de serviciu pe baza noilor adeverințe eliberate de P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ și să-i plătească pensia de serviciu astfel recalculată începând cu data introducerii acțiunii, iar pe pârâtul de rd.4 să-l oblige să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
In motivarea cererii sale, reclamantul arată că este beneficiarul unei pensii de serviciu, calculată potrivit L. nr.303/2004, actualizată, începând cu data de (...), în calitate de fost magistrat, având la data pensionării funcția de prim- procuror la P. de pe lângă Judecătoria Turda și potrivit disp. art.85 al.2 din L. nr.
303/2004, pensia sa trebuia actualizată ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător sau procuror aflat in activitate.
Acesta mai arată că prin D. nr. VI/(...) și nr.21/2008 pronunțată de Î. Curte de C. si J. in dosarul nr. 5., în recurs in interesul legii, in interpretarea si aplicarea unitară a dispozițiilor anterior menționate s-a arătat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar si după intrarea in vigoare a OUG 83/2000, aprobată prin L. 3..
Reclamantul ține de asemenea să învedereze instanței că dispoziția prin care magistraților li s-a acordat spor de risc și suprasolicitare neuropsihică nu a fost abrogată expres nici prin act normativ și nici prin OG nr.83/2000 și, deci, ea își produce efectele în ce privește pe toți magistrații.
Ulterior, reclamantul a arătat că renunță la judecată cu privire la petitul nr.1din acțiunea introductivă, respectiv recalcularea pensiei sale prin aplicarea sporului de 30% și 40% la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut avut la data înscrierii la pensia de serviciu, respectiv (...) (f.43).
Cât privește calitatea procesuală pasivă a M.ui Economiei si F., reclamantul arată că potrivit art.l din OUG nr. 22/2002, aprobată prin L. 2., modificată si completată prin L. nr. 1., executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Așa fiind, este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul M.ui P. în calitate de ordonator principal de credite, care la rândul său să vireze sumele cu acest titlu instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
In drept sunt invocate disp. art. 53 din Constituția României, art. 155, art. 161 alin.l-4 și art. 164 alin.l din Codul Muncii, art. 41 din O. nr. 27/2006, art. 74 alin.2 din L. 303/2004, O. 75. și O. 71/2009, D. nr. 21/(...) a Înaltei Curți de C. și J. si L. 5..
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului, întrucât nu are calitate procesuală pasivă. In motivarea întâmpinării acesta a arătat că nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamantul si, ca atare, acesta nu este îndreptățit să se îndrepte direct împotriva sa.
De asemenea, trebuie avute in vedere prevederile art. 14, art. 17 alin.l si art. 18 din L. 500/2002, care arată că nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele instituțiilor publice dacă nu există o bază legală pentru respectiva cheltuială si dacă este aprobată potrivit legii.
La rândul său pârâtul MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE L. CURTEA DE APEL
CLUJ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiuniireclamantului ca neîntemeiată, întrucât actualizarea pensiilor s-a realizat in perioada 2002-2010 in baza unor acte normative care au reglementat în mod expres modalitatea de actualizare. Or, reclamantul și-a încetat activitatea la data de (...), conform Decretului nr.91/2002.
Cu privire la solicitarea de a se reconsidera baza de calcul a pensiei de serviciu prin aplicarea sporului de 50% a arătat că acest spor era acordat doar magistraților în activitate, însă prin D. nr.21/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr.5. s-a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de
50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația lunară brută și după intrarea in vigoare a OG 83/2002 aprobată prin L. nr. 3..
Acesta mai arată că în Monitorul Oficial nr. 762/(...) a fost publicată L.- Cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care potrivit art. 4 alin. l si 2 reglementează faptul că procurorii de la P. de pe lângă instanțe beneficiază de un spor de risc si suprasolicitare neuropsihică de 25% din salariul de bază si de un spor de confidențialitate de 5% din salariul de bază până la data de (...).
In aplicarea acestei prevederi legale Procurorul General al P.ui de pe lângă
Î. Curte de C. si J. a emis Ordinul nr. 2777/(...) potrivit căruia în perioada (...) -
(...), procurorii din toate instanțele beneficiază de aceste sporuri, urmând ca de la data de (...) să beneficieze de drepturile salariale stabilite în alin.3 al aceluiași articol.
Pârâtul MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE L. I. CURTE DE C.TIE SI J. aformulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pe perioada (...) - (...), având în vedere dispozițiile art.1 al.1 coroborat cu art.3 al.1 din Decretul nr.167/1958.
De asemenea, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece reclamantul nu a realizat procedura prealabilă prevăzut de dispozițiile art.7 din L. nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, a subliniat că reclamantul a ieșit la pensie anterior acordării sporului pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor corupție, iar faptul că prin D. nr.6/(...) Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că drepturile salariale reprezentând sporuri pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de corupție se cuvine tuturor magistraților in activitate, nu poate produce nici un efect asupra pensiei de serviciu al reclamantului.
De asemenea, la momentul ieșirii la pensie al acestuia nici sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară nu era inclus în baza de calcul pentru acordarea pensiei de serviciu.
Ca atare, reclamantul nu poate beneficia de sporuri ca nu erau prevăzute legal la momentul ieșirii la pensie și de care procurorii in activitate beneficiază abia începând cu anul 2007, respectiv cu anul 2009, întrucât adăugarea acestora la pensie ar reprezenta încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii statuat de art.15 al.2 din Constituția României (f.18-20).
Pârâta C. J. de P. C. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că în acest proces este parte doar pentru opozabilitatea hotărârii, iar dacă in viitor se vor emite noi adeverințe de către angajator, acestea urmează să fie depuse la sediul său pentru a le lua in considerare.
La data de (...), prin sentința civilă nr. 3., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive si a inadmisibilității acțiunii invocate de către pârâtul M. F. P.
S-au respins excepțiile prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada (...) - (...), ca urmare a precizării acțiunii, si excepția inadmisibilității invocate de paratul MINISTERUL PUBLIC -. DE PE L. I. CURTE DE C.TIE SI J.
S-a respins acțiunea formulata si precizata de reclamantul B. G., împotriva pârâților C. J. DE P. C., P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ, P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ MINISTERUL PUBLIC -. DE PE L. I. CURTE DE C.TIE SI J., M. F. P., prin D. G. a F. P. a J. C.
Hotărârea se fundamentează pe următoarele considerente:
Potrivit Deciziei nr.146743/(...) privind acordarea pensiei de serviciu, reclamantul este beneficiarul unei pensii in cuantum de 7096 lei, drepturi care au fost stabilite începând cu data de (...). Această pensie a fost stabilită în baza adeverinței nr.7880/VI/14/2008 emisă de P. de pe lângă Tribunalul Cluj (f.78-79).
Referitor la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 47 din L. 50/1996, trebuie arătat că la data pensionării reclamantului, acest spor nu se acorda magistraților.
Potrivit dispozițiilor art. 82 alin. l din L. nr. 303/2004, judecătorii si procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază la împlinirea vârstei prevăzute de lege de pensie de serviciu in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, iar potrivit alin.3 pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani se adaugă 1%, fără a se putea depăși venitul brut avut la data pensionării. De asemenea, potrivit disp. art. 85 alin.2 din aceeași lege, pensiile de serviciu ale judecătorilor si procurorilor se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecătorilor si procurorilor in activitate.
Conform prevederilor art.47 din L. nr.50/1996 republicată, magistrații și personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea aveau dreptul, pe lângă indemnizația de încadrare sau salariul de bază brut, și la un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest drept salarial a fost menținut și după intrarea în vigoare a prevederilor O. nr.83/2000, aprobată prin L. nr.3., care nu au abrogat, expres sau implicit, prevederile legale anterior menționate. Ulterior, prin prevederile art.50 din O.nr.177/2002 a fost abrogat și art.47 din L. nr.50/1996, abrogare care însă a fost înlăturată prin prevederile art.41 din O.nr.27/2006.
Astfel, în considerarea celor arătate mai sus, trebuie arătat că pârâtul
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Ordinul nr.526/(...) prin care a dispus că, începând cu data de (...) procurorii și personalul auxiliar din cadrul parchetelor beneficiază de un spor dec 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară. Ordinul a fost emis având în vedere dispozițiile din D. nr.21/2008 a Înaltei
Curți de C. și J. U. privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.47 din L. nr.50/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare, decizie care este obligatorie pentru instanțele judecătorești conform prevederilor art.329 C.pr.civ.
Acțiunea formulată de către reclamant trebuia circumscrisă însă prevederilor art.49 din L.-cadru nr.330/(...), privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin care s-au abrogat, începând cu data de (...), prevederile art.19 și art.20 din O. nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de salariați din sistemul justiției. Astfel potrivit art.4 alin.1 lit. a din Anexa VI - Secțiunea 1 a acestui act normativ, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică ce urma a fi plătit în perioada (...)-(...) a fost stabilit la 25% din indemnizația lunar brută, cuantum menținut și după data de
(...) împreună cu sporul de confidențialitate de 15%.
Conform prevederilor art.12 alin.2 din O. nr.1/2010, abrogată de prevederile art.39 din L. nr.284/2011 la data de (...), pensiile și ajutoarele, plățile compensatorii și indemnizațiile prevăzute la alin.1 se stabilesc în funcție de nivelul
și structura bazei de calcul în vigoare la data de (...), fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal.
După cum se poate constata, prin prezenta acțiune reclamantul solicită recunoașterea dreptului la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, începând cu data de (...) și în continuare, însă acesta nu a luat în considerare faptul că prin prevederile L. nr.118/2010 s-au redus cu 25% cheltuielile cu salariile și a altor beneficii persoanelor plătite din fondurile publice și ca atare media veniturilor brute ale judecătorilor și procurorilor în funcție, în ultimele 12 luni, a scăzut cu acest procent, în timp ce pensia sa a rămas neschimbată. Raportarea reclamantului nu trebuie să se facă la anumite sporuri sau compensații de care un procuror în activitate beneficiază, ci la media veniturilor brute pe care acesta le-a realizat în ultimele 12 luni.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a M.ui Economiei si F., instanța a constatat că acesta are calitate procesuale pasivă deoarece potrivit dispozițiilor art.2 din OG nr. 22/2002 ca și ordonator principal de credite, are obligația să ia toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii ale celorlalte instituții publice finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumele stabilite prin titluri executorii.
Față de cele ce preced, instanța în temeiul art. 283 și urm. din Codul Muncii, a respins acțiunea ca neîntemeiată, întrucât reclamantul nu este în drept să beneficieze de acest spor la stabilirea pensiei de serviciu.
În termen legal, a declarat recurs reclamantul B. G., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum afost precizata, cu obligarea pârâtului P. de pe lângă Tribunalul Cluj sa recalculeze baza de calcul a pensiei de serviciu prin aplicarea sporului de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si sa remită Casei Județene de P. adeverința necesara pentru plata pensiei de serviciu recalculata, cu începere de la data intentării acțiunii - 27 mai 2010 si in viitor. De asemenea, a arătat în mod expres că nu solicită cheltuieli de judecata.
Recurentul învederează că sentința recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, motivele menționate fiind contradictorii. Pe de alta parte aceasta a fost data cu aplicarea si interpretarea greșita a prevederilor legale in vigoare, care reglementează obiectul cererii.
În acest sens, arată că prima instanță s-a limitat la o analiză a reglementarilor legale succesive intr-o anumita perioada de timp, fără a concluziona care act normativ dintre cele enumerate este aplicabil si care determina soluția de respingere a acțiunii.
De asemenea, subliniază că dispozițiile art. 47 din L. nr. 50/1996 erau in vigoare la data pensionarii lui, astfel că sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 50% trebuia inclus în baza de calcul a pensiei. De altfel, chiar in motivarea sentinței recurate se retine faptul ca abrogarea art. 47 din L. nr. 50/1996 a fost înlăturata prin prevederile art. 47 din OUG nr.27/2006.
Prin Ordinul nr.526/(...), Ministerul Public - P. de pe lângă I. a dispus ca, începând cu (...) procurorii beneficiază de sporul de 50% calculat la indemnizația de încadrare bruta lunara. Ordinul a fost emis ca urmare a pronunțării Deciziei nr.21/2008 a I..
Face trimiteri inclusiv la anexa VI din L. cadru 330/2009, opinând că și în măsura în care s-ar accepta ideea ca sporul solicitat nu este în procentul cerut de
50%, ci de 25%, acțiunea trebuia admisa parțial, respingerea ei in întregime nefiind justificata de niciun temei legal.
Concluzionează recurentul că din analiza actelor normative succesive, citate in sentința recurată rezulta, fara dubiu, ca dispozițiile legale privitoare laacordarea sporului de 50%, precum si cele privitoare la actualizarea pensiei in funcție de drepturile salariale ale unui procuror in activitate, nu au fost abrogate de niciun alt act normativ, astfel că în aplicarea disp.art.85 din L.303/2004 republicata, în eliberarea adeverințelor privind veniturile magistraților, ce se au in vedere la calcularea pensiei de serviciu, trebuie inclus si sporul solicitat, întrucât el reprezintă un drept salarial al unui magistrat in funcție, astfel cum rezulta si din adeverința de la fila 70 dosar fond. În acest sens, recurentul invocă și practică judiciară.
În cauză au formulat întâmpinări prin care s-au opus admiterii recursuluipârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție(f.
14-16), P. de pe lângă C. de A. C.(f. 18-21) și M. F.(f. 24). Nu au fost administrateprobe noi.
Recursul este nefondat.
Prin demersul juridic dedus judecății, așa cum acesta a fost precizat pentru termenul din (...)(f. 43 dosar fond), reclamantul recurent solicită „restabilirea"; bazei de calcul a pensiei de serviciu prin includerea în aceasta și a sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica în procent de 50%.
Prin urmare, obiectul acțiunii nu privește reactualizarea pensiei de serviciu, ci, așa cum a arătat reclamantul recurent, inclusiv prin memoriul de recurs, aceasta privește modificarea bazei de calcul a pensiei de serviciu în sensul solicitat.
Sunt două aspecte distincte, care au regimuri juridice diferite de reglementare. În timp ce prima instituție vizează actualizarea veniturilor magistraților pensionați prin raportare la majorările indemnizației brute a unui judecător sau procuror în activitate, cea din urmă privește determinarea efectivă a cuantumului pensiei la care este îndreptățit un judecător sau procuror, cuantum stabilit în baza legislației în vigoare la data pensionării.
Cum obiectul acțiunii constă în stabilirea bazei de calcul a pensiei cuvenite reclamantul recurent, C. va proceda la analizarea speței din această perspectivă.
În acest sens, consideră că este esențial de stabilit care sunt prevederile legale aplicabile în raport de data pensionării.
Astfel, notează că reclamantul recurent este beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită potrivit prevederilor art. 103 din L. nr. 92/1992, conform deciziei nr. 146743/(...)(f. 5 dosar fond), drepturile de pensie fiindu-i stabilite începând cu data de (...). D. de pensionare a fost valorificată efectiv, începând cu data pensionării (...).
La momentul eliberării din funcție prin pensionare a recurentului, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se stabileau potrivit prevederilor art. 103 alin. 1 din L. nr. 92/1992, privind organizarea judecătorească, care statuau că magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani în magistraturã beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bazã, sporul pentru vechime în muncã si sporul de stabilitate în magistraturã, avute la data pensionãrii.
Așadar, algoritmul de calcul al pensiei, respectiv baza de calul a acesteia este în mod expres individualizată de către legiuitor, fiind determinată prin raportare la venitul net realizat din salariul de bază și la cele două sporuri, fără a fi inclus și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% ce formează obiectului prezentului dosar. De altfel, în acest sens sunt și mențiunile din decizia de acordare a pensiei de serviciu nr. 146743/(...)(f. 5 verso), decizie care nu a fost contestată de către recurentul reclamant și care a rămas definitivă.
În acest context, nu prezintă relevanță dacă dispozițiile art. 47 din L. nr.
50/1996, care reglementau sporul solicitat erau sau nu in vigoare la data pensionarii recurentului și nici aspectele dezlegate prin decizia nr. 2. martie 2008pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. în dosarul cu numărul 5., prin care s-a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, atâta vreme cât acest spor nu a fost avut în vedere de către legiuitor la stabilirea pensiei de serviciu în perioada de referință și nu intra în baza de calcul a acesteia.
Incidența art. 47 ar fi putut intra în discuție în măsura în care baza de calcul a pensiei de serviciu s-ar fi făcut în raport de venitul brut, ceea ce nu este cazul însă în speță.
Este lipsită de eficiență juridică și practica judiciară la care recurentul reclamant face trimitere, prin prisma faptului că în actuala reglementare hotărârile instanțelor judecătorești nu constituie izvor de drept.
Întrucât C. apreciază că demersul reclamantului recurent este nefondat, apreciază ca fiind superfluă analizarea solicitărilor accesorii.
Ținând seama de considerentele mai sus expuse, C. în baza art. 312 al. 1
Cod de procedură civilă va dispune respingerea recursului, potrivit dispozitivului.
În faza procesuală a recursului, nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către nici una din părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul B. G. împotriva sentinței civile numărul 3260 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER L. D. D. G. S. D. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...) Jud.fond: E.B.
| ← Decizia civilă nr. 3571/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3443/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
