Decizia civilă nr. 5119/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 5119/R/2011
Ședința publică din data de 7 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T. G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R. A. împotriva sentinței civile nr. 1723 din 27 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR ȘI CASA DE PENSII S. A M. A. ȘI I., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 noiembrie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei din partea pârâtei intimate C. de P. S. a M. A. și I. întâmpinare prin care solicită constatarea nulității recursului în principal și respingerea lui ca nefondat, în subsidiar.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu reclamantul recurent.
Cauza fiind în stare de judecată, având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă și prin cererea de recurs și prin întâmpinare, rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1723 din 27 septembrie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă contestația formulată de către reclamantul R. A. reprezentat de S. C. M. D. în R. și în R. în contradictoriu cu pârâții M. A. ȘI I. B. și C. DE P. A M. A. ȘI I. B.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
D. contestată a fost emisă la data de (...) în baza H.G. 735/2010 privind recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
La data de (...) a intrat în vigoare L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 171 al acestui act normativ, „la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din L. nr. 119/2010privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi";.
Conform art. 149 din L. 2. „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la C. C. de C., respectiv la comisiile de contestații care fun- cționează în cadrul M. A. N., M. A. și I. și Serviciului Român de I. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. (3) C. C. de C. funcționează în cadrul CNPP. (4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.";
Art. 150 al. 3 din același act normativ precizează că în soluționarea contestațiilor, C. C. de C. și comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. Naționale, M. A. și I. și Serviciului Român de I. adoptă hotărâri care, potrivit art. 151 al. 2, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 151 al. 3 din L. nr. 2. stabilește că hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul prevăzut la alin. (2) sunt definitive.
Reclamantul a susținut că decizia pe care o contestă putea fi atacată direct în instanță în temeiul Legii 1. și că nu era obligatorie procedura administrativă prealabilă de contestare la comisia de contestații.
Însă, instanța a reținut că decizia de recalculare a pensiei a fost emisă la data de (...) și i-a fost comunică reclamantului după data de (...), data intrării în vigoare a Legii 2., iar potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, contestarea deciziei de pensionare trebuia realizată conform procedurii instituite de legea nouă, nu de L. 1. (în ipoteza suspendării dispozițiilor art. 14 din H.G. 735/2010).
În art. 174, L. 2. a prevăzut expres ultraactivitatea Legii 1., însă exclusiv pentru litigiile aflate pe rolul instanței la intrarea sa în vigoare, stipulând astfel:
„litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul";.
Or, aplicând art. 171 din L. 2., dreptul reclamantului la pensie face obiectul Legii 2., însă litigiul referitor la aceste drept nu se afla pe rolul instanței la (...), cererea fiind introdusă abia la data de (...).
Ca atare atât în baza H.G. 735/2010 care a stat la baza emiterii deciziei contestate, cât și în conformitate cu dispozițiile Legii 2., act normativ în vigoare la momentul înregistrării contestației, era prevăzută în mod imperativ procedura administrativă prealabilă privind atacarea deciziei de recalculare a pensiei, procedură ce trebuia exercitată într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, contestația direct la instanța de judecată fiind admisibilă doar dacă era îndreptată împotriva hotărârii pronunțate de comisia de contestații din cadrul M.
A. Naționale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul R. A. solicitând în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond și în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii excepțiilor invocate și admiterii acțiunii așa cum a fost ea formulată.
În motivarea recursului reclamantul înțelege să invoce excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță Ministerul Administrației și Internelor, deși competența aparținea Casei Sectoriale de pensii, astfel cum vom demonstra în continuare.
Referitor la procedura prealabilă, precizează că a formulat contestație în termenul legal de la comunicarea deciziei de recalculare la comisia de contestații care funcționează în cadrul M. A. și I. în temeiul dispozițiilor art. 149 alin. 1 din
L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii, însă cum în termenul legal de 45 zile de la momentul înregistrării contestației, potrivit dispozițiilor art. 149 alin. 4 din L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii, C. nu a emis o hotărâre care să soluționeze contestația depusă, apreciază că lipsa acestui răspuns echivalează cu respingerea demersului său.
Consideră că, prin contestarea la C. de contestații din cadrul M. A. și I. a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 149 alin. 2 din L. nr.
2. privind sistemul unitar de pensii, fapt ce îi dă dreptul să se adreseze instanțelor de judecată.
Pe fondul cauzei se arată de către recurent faptul că prin D. pe care o contestă prin prezenta acțiune s-a dispus în mod netemeinic și nelegal, recalcularea pensiei de care beneficiază, astfel încât s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acesteia și implicit a patrimoniului reclamantului.
D. contestată și implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispozițiile C. R., ale dreptului comun cât și ale Legislației Europene în materie.
Prin întâmpinarea depusă de pârâții Ministerul Administrației și Internelor și C. de P. S. a M. A. și I., s-a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, cu aprecierea că prima instanță a interpretat și aplicat corect prevederile legale prezentate, iar sentința pronunțată este legală și temeinică.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilorlegale incidente, Curtea reține că recursul este fondat, având în vedereconsiderentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin D. nr. 1. din 27 decembrie 2010 emisă de intimatul pârât M. A. N., contestată de recurentul reclamant prin acțiunea formulată la data de 21 februarie 2011, s-a dispus în baza Legii nr. 119/2010 recalcularea pensiei militare a cărei beneficiar era reclamantul.
Prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe, pârâtul Ministerul
Administrației și Internelor a invocat excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, raportat la faptul că acțiunea a fost introdusă la momentul la care era în vigoare L. nr. 2., care instituie prin art. 149 alin. 1 obligația de contestare a deciziilor de pensie la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. și I..
Curtea apreciază, contrar celor reținute de instanța de fond, că se impunea respingerea ca neîntemeiată a excepției invocate de către pârât deoarece decizia de recalculare contestată a fost emisă la data de 27 decembrie 2010, astfel că procedura de contestare a acesteia, nu trebuia analizată în raport de un act normativ care nu era în vigoare la data emiterii acesteia, respectiv L. nr. 2..
Astfel, potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din L. nr. 119/2010, „procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de nr. 1., cu modificările și completările ulterioare";.
Prin urmare, procedura de contestare este cea stabilită de L. nr. 1., lege în vigoare la data emiterii deciziei contestate, respectiv decembrie 2010, care nu prevedea o procedura prealabilă atacării în instanță a deciziilor de pensie.
Este real că prin L. nr. 2. a fost instituită obligația de contestare a deciziilor de pensie la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. și I., însă acest act normativ, deși a fost publicat în Monitorul Oficial la data de (...), a intrat în vigoare doar la data de 1 ianuarie 2011, așadar ulterior emiterii deciziei contestate.
Valorificarea unor dispoziții conținute în L. nr. 2. la o situație juridică născută anterior intrării ei în vigoare, ar echivala cu nerespectarea principiuluineretroactivității legii, ceea ce contravine prevederilor art. 15 alin. 2 din
Constituție.
Ca atare, instanța de fond a apreciat greșit atunci când a concluzionat că, în condițiile date, singura modalitate legală aflată la dispoziția reclamantului pentru contestarea deciziei de recalculare a pensiei era cea de îndeplinire a noilor condiții impuse de L. nr. 2..
Având în vedere aceste considerente, întrucât prima instanță a soluționat cauza pe excepție, fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 312 alin. 5 C.proc.civ. va dispune casarea sentinței atacate și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță se va pronunța cu privire la celelalte excepții invocate de părți, iar în situația în care le va găsi neîntemeiate va trece la soluționarea pe fond a litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul R. A. împotriva Sentinței civile nr.
1723 din 27 septembrie 2011 a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează în tot și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7 decembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S.-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
G.
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: G. Brîndușa
| ← Decizia civilă nr. 3042/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2059/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
