Decizia civilă nr. 810/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 810/R/2011
Ședința publică din data de 2 martie 2011
Instanța constituită din: Președinte : G. - L. T.
Judecători : S. - C. B.
I.- R. M. Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 3044 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) privind și pe reclamantul P. R. și pârâta C. L. DE P. T., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamantul intimat a depus la dosar, la data de 15 februarie 2011, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea dispozițiilor hotărârii instanței de fond și judecarea cauzei în lipsă.
Prin memoriul cuprinzând motivele de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile, constată cauza în stare de judecată și în baza actelor existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr. (...) pe rolul T. C. reclamantul P. R. a chemat în judecată pe pârâtele C. J. de P. C. și C. L. de P. T., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 1. din
18 martie 2009 emisă de pârâte, să se dispună suspendarea executării acestei decizii până la pronunțarea hotărârii instanței și obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reținute în baza acestei decizii.
Prin sentința civilă nr. 159/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în acest dosar a fost admisă excepția tardivității formulării acțiunii invocată din oficiu, acțiunea formulată de reclamant fiind respinsă.
Prin decizia civilă nr. 646/(...) pronunțată de Curtea de A. C. a fost admis recursul declarat de reclamantul P. R. împotriva sentinței civile nr.159/(...) a T. C., a fost casată în tot această sentință, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C.
Prin sentința civilă nr. 3044/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarnr. (...), s-a admis acțiunea exercitată de reclamantul P. R., împotriva pârâtelor C. J. de P. C. și C. L. de P. T., pârâtele fiind obligate să-i restituie reclamantului sumele reținute din pensia de invaliditate a acestuia pe baza D. nr. 1./(...).
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin D. nr. 1./(...), reclamantului i-a fost acordată pensia de invaliditate în cuantum de 414 lei, pentru invaliditate de gradul II.
Prin HCL nr. 19/(...) și HCL nr. 26/(...) adoptate de C. local al comunei
I. au fost validate mandatele de consilier local ale reclamantului.
Prin decizia nr. 1./(...) emisă de C. J. de P. C. - C. L. de P. T. s-a dispus recuperarea de la reclamant a sumei de 11.538 lei, apreciindu-se că i-a fost plătită fără temei legal, în intervalul (...) - (...). În motivarea deciziei s-a reținut că suma trebuie restituită deoarece reclamantul a fost consilier local în perioada (...) - (...), fiind și pensionar de invaliditate de gradul II.
Instanța a mai reținut că prin decizia nr. 1. pentru examinarea recursului in interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. II și ale art. 94 din L. nr. 19/2000, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, cu putere obligatorie, că dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. II, art. 94 alin. (1) lit. d) din L. nr. 19/2000, raportate la dispozițiile art. 36 din L. nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, modificată și completată, se interpretează în sensul că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul 11 cu indemnizația corespunzătoare funcției elective.
Instanța a mai reținut că rațiunea pentru care consilierii locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective este aceea că indemnizația nu reprezintă un venit realizat dintr-o activitate profesională.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta C. J.de P. C., solicitând modificarea sentinței recurate, cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului s-a arătat că pe rolul instanței a mai existat un dosar cu nr. (...) cu același obiect, în raport de care recurenta a invocat excepția autorității de lucru judecat.
Mai arată recurenta că potrivit art. 94 din L. nr. 19/2000, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective: d) pensionarii de invaliditate de gradul I.
Reclamantul este pensionar de gradul II de invaliditate, grad de invaliditate exclus de lege de la cumul, fiind admiși doar cei de gradul III, deoarece potrivit art. 54. c) invaliditatea de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de munca, invalidul putând sa presteze o activitate profesionala.
Considera ca rațiunea legiuitorului a fost aceea că pensia de invaliditate reprezintă un efort din partea statului pentru a veni în ajutorul celor care și-au pierdut total capacitatea de a mai munci până la împlinirea vârstei standard, din cauza riscului de boală. Evident fiind în imposibilitate de amunci, statul condiționează acordarea acestor sume solicitând ca beneficiarul să nu realizeze venituri.
Potrivit art.5 din lege o persoană numită într-o funcție, respectiv de consilier local - este asigurat obligatoriu prin efectul legii, veniturile sale fiind baza de calcul C.
Conform art. 92, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care g) beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. 1 pct. I, II și IV lit. h) - f), II persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite in cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului.
Mai arată recurenta că prevederile Legii nr. 2. prin care a fost completat articolul 94 alineatul (1), cu literele e) și f), precum si articolul 26 alin. 1 cu litera d), își afla aplicare numai de la data intrării sale in vigoare, (...) si nu retroactiv - cum ar fi in cazul reclamantului.
Cum debitul este realizat anterior intrării in vigoare a legii, in intervalul
(...)-2009, când L. nr. 2. nu avea incidență, susține recurenta ca în cazul de față nu se puteau cumula pensia cu indemnizația.
Chiar si după intrarea in vigoare a legii, potrivit art. 93 alin. 1, doar în caz că se depune o cerere de către persoana în cauză, in termen de peste 30 de zile de la (...) (data înlăturării motivului de suspendare) se poate relua plata cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.
În data de (...), reclamantul intimat P. R. a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f. 8-9), prin care a solicitat respingerea recursului și menținereadispozițiilor hotărârii instanței de fond.
Arată intimatul că din interpretarea prevederilor Legii nr. 19/2000, în forma avută de aceasta înainte de modificările și completările aduse de L. nr.
2., reiese faptul că cumulul pensiei era permis cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, în cazurile prevăzute de art. 94, dar și cu alte venituri, cu condiția ca acestea să nu fie realizate dintr-o activitate profesională.
Consideră că pensionarii de invaliditate gradul II, care se află în situația prevăzută de art. 5 alin. (1) pct. II din L. nr. 19/2000, respectiv care desfășoară activități în funcții elective, pot cumula pensia de invaliditate gradul II cu indemnizația de ședință de care beneficiază, cu condiția ca acest venit să nu aibă caracterul unui venit realizat dintr-o activitate profesională.
Consideră că activitatea desfășurată de consilierii locali sau județeni nu poate fi catalogată ca fiind o activitate profesională, deoarece desfășurarea acesteia nu este condiționată de deținerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională sau de existența unui contract și nu îndeplinește nici condițiile unui raport de serviciu. A. activitate se desfășoară în temeiul mandatului dobândit și încredințat ca urmare a alegerii prin vot și nicidecum în baza unui contract civil, de muncă sau de drept public. Perioada de exercitare a acestui mandat nu constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor.
C. local sau județean nu are și nu poate avea calitatea de angajator, neavând calitatea de persoană juridică, calitate care revine, potrivit legii, doar unităților administrativ-teritoriale, iar între aceste autorități și consilierii locali sau județeni nu există și nu pot exista raporturi specifice civile, de muncă sau de serviciu.
Mai arată intimatul că nu a solicitat instanței de judecată aplicarea retroactivă a prevederilor Legii nr. 2., ci de a constata faptul că D. nr. 1. din
(...) este nelegală și netemeinică raportat la interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție, prin D. nr. 1., a dat-o cu privire la dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. II și ale art. 94 alin. (1) lit. d) din L. nr. 19/2000, raportate la dispozițiile art. 36 din L. nr. 393/2004.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat intimatul a arătat că în cazul de față nu ne aflăm sub incidența art. 1201 cod civil, deoarece nu există o a doua cerere, întrucât dosarul nr. (...) a fost casat și trimis spre rejudecare de către Curtea de A. C. și i s-a dat o nouă numerotare de către Tribunalul Cluj.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere următoareleconsiderente:
Astfel cum s-a menționat mai sus, acțiunea reclamantului a fost înregistrată inițial sub nr. (...) pe rolul T. C., iar în urma casării sentinței civile nr.159/(...) a T. C. și trimiterii cauzei spre rejudecare, cauza a fost reînregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C.
Așadar, cum în cauză nu este vorba despre o a doua cerere de chemare în judecată, Curtea constată că nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 1201 cod civil, astfel că excepția autorității de lucru judecat invocată de recurentă apare ca fiind nefondată.
În ce privește fondul cauzei, Curtea reține că prin D. nr. 16 din (...)
(publicată în MO nr. 837 din (...)) pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție în soluționarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.5 alin.1 pct. II și ale art.94 alin.1 lit.d din L. nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 36 din L. nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, modificată și completată, s-a stabilit că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective.
Potrivit art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă (în redactarea anterioară datei de (...)) dezlegarea dată de către instanța supremă problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, astfel că se constată că tribunalul a interpretat în mod corect prevederile legale.
Este real faptul că prin deciziile pronunțate în interesul legii nu se modifică dispozițiile legale, pronunțarea acestor decizii având drept scop o interpretare și aplicare unitară a legii, însă prin voința legiuitorului acestea au un caracter obligatoriu, instanțele de judecată fiind ținute ca la soluționarea cauzelor cu care sunt învestite să respecte interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor legale respective.
Neîntemeiată se dovedește a fi și susținerea privind aplicarea retroactivă a Legii nr. 2., întrucât posibilitatea cumulului pensiei de invaliditate stabilită de către prima instanță se întemeiază pe dispozițiile art. 94 din L. nr. 19/2000, anterior modificării prin L. nr. 2..
Prin dispozițiile art. 94, anterior modificării prin L. nr. 2., se instituia posibilitatea cumulării pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, pentru o anumite categorii de persoane, printre care, potrivit susținerilor recurentei, nu se regăsește și cazul reclamantului, care este pensionar de invaliditate de gradul II.
Însă, astfel cum s-a reținut și în considerentele D. nr. 16 din (...), activitatea desfășurată de consilierii locali nu este o activitate profesională în sensul acestei dispoziții legale.
Activitatea consilierului local nu se desfășoară în urma încheierii unui contract de muncă, a unui contract civil sau a unui contract de drept public.
Între consiliul local și consilier nu există raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri.
Pe de altă parte, natura juridică a indemnizației de ședință, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 din L. , nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia de invaliditate de gradul II.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali, conform dispozițiilor din textul de lege menționat, nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit.
A. indemnizație de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de ședințe la care au participat și nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Prin urmare, calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate.
Așadar, față de cele expuse, nefiind în prezența unui cumul, emiterea deciziei nr. 1./(...) de către recurenta C. județeană de P. C. apare ca fiind nelegală, astfel că în mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamantului intimat și a dispus anularea acestei decizii.
Pentru considerentele expuse, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei C. J. de P.
C.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 3044 din (...) a T. C. pronunțată în dosarul nr.
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G.-L. T. S.-C. B. I.-R. M.
S.-D. G.
GREFIER
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...)
Jud.fond: I.P./M.F.B.
| ← Decizia civilă nr. 957/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1405/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
