Decizia civilă nr. 3506/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3506/R/2012
Ședința publică din data de 5 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta O. M. împotriva sentinței civile nr. 3764 din 9 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 septembrie
2012, prin fax, s-a depus la dosarul cauzei din partea pârâtei intimate o cerere de acordare a unui nou termen de judecată pentru a putea pregăti și susține apărările în prezenta cauză.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare formulată de pârâta intimată ca nejustificată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3764 din 9 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamanta O. M. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanta beneficiază de pensie pentru muncă depusă si limită de vârstă conform deciziei de pensionare nr. 2./(...) începând cu data de (...).
Drepturile de pensie ale acestuia au fost calculate în funcție de salariile tarifare de încadrare cuprinse în carnetul de muncă.
La data de (...) reclamanta a solicitat pârâtei recalcularea pensiei conform cu veniturile brute rezultate din adeverința nr. (...) emisă de SC R. 16 F. SA C.-N. pentru perioada noiembrie 1976 - martie 2001.
Din adeverința nr. (...) rezultă că în perioada noiembrie 1976 - martie 2001 reclamanta a beneficiat de drepturi salariale sub forma acordului, sporului de noapte, sporului de toxicitate, regiei, sporului de vechime, orelor suplimentare, indemnizațiilor pentru concedii, compensațiilor, condițiilor grele și premiilor.
Emitentul adeverinței a precizat că orele suplimentare, sporul pentru muncă sistematică peste program si sporul pentru condiții grele de muncă au fost acordate în baza L. nr. 57/1974, a D.ui-Lege nr. 35/1990, D.ui-Lege nr.
98/1990, că sporul pentru condiții grele de muncă este cuprins în carnetul de muncă, că sporul de toxicitate s-a acordat persoanele care lucrau în locuri de muncă cu condiții nocive, spor care nu a avut caracter permanent și că după data de (...), la linia fracției din carnetul de muncă sunt cuprinse salariul tarifar si sporurile de muncă în condiții grele si de vechime.
Fostul angajator mai face precizarea că pe durata angajării s-au plătit contribuțiile către bugetul asigurărilor sociale de stat conform legilor în vigoare însă fără să precizeze pentru care dintre aceste venituri s-au plătit.
Potrivit prevederilor art.107 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acestuia.
Veniturile cuprinse în adeverința depusă de către reclamantă sunt prevăzute de D. 3., HCM 9., L. nr.57/1974, D. 4. si O. 6..
Formele de retribuire obținute în acord prevăzute de art. 12 alin.1 din L. nr.
57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut si pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Din adeverința depusă la dosar nu rezultă că sporul de acord a fost inclus în salariul brut si nici faptul că pentru acest spor s-a plătit contribuția de asigurări la sistemul public de pensii.
Sporul de vechime a fost luat automat în calcul așa cum prevedea art. 164 alin.3 din L. nr. 19/2000 în vigoare la data emiteri deciziei de pensionare până la data de (...) iar după această dată s-au avut în vedere înscrierile din carnetul de muncă.
Sporurile de condiții grele si de noapte au fost luate în calcul la stabilirea pensiei cum rezultă din datele cu privire la activitatea în muncă a reclamantului si dacă s-ar mai lua încă odată, s-ar încălca prevederile art. 107 alin.3 din L. nr.
2..
Celelalte sporuri cuprinse în adeverință nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare datei de (...) și pentru sumele primite de către reclamantă pentru aceste sporuri nu s-au plătit contribuțiile către bugetul asigurărilor de stat, astfel că nu pot fi valorificate la recalcularea pensiei și nu poate fi primită afirmația că a fost încălcat principiul contributivității.
După data de (...) punctajul mediu anual si cuantumul pensiei a fost stabilit în funcție de veniturile brute cuprinse în numărătorul fracției din carnetul de muncă de la rubrica salariu tarifar, respectându-se astfel prevederile art. 164 alin.1 din L. nr. 19/2000 în vigoare la data emiterii deciziei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta O. M. prin care asolicitat admiterea recursului.
În motivarea recursului a arătat că prin D. de pensionare nr. 2./(...), pentru limita de vârsta si munca depusa, parata i-a stabilit un punctaj mediu anual de
1,30131 puncte și o pensie de 2.948.380 lei. Drepturile inițiale au fost stabilite luandu-se în calcul, numai, salariile tarifare de încadrare, menționate în carnetul de munca. I., în carnetul de munca, nu au fost menționate toate sporurile: de acord global, de condiții nocive, condiții grele de munca, de periculozitate, de fidelitate, indemnizații CO, indemnizații CB, premii, sume majorări retribuții si altele, pentru care s-a calculat si virat la bugetul statului contribuțiile pentru asigurări sociale. Astfel, aceste drepturi salariale nu au fost incluse în baza de calcul a veniturilor care au dus la stabilirea pensiei inițiale.
A făcut demersurile necesare la SC R. 16 F. SA C.-N., care i-a eliberat
Adeverința nr.(...). Adeverința întrunește toate condițiile de fond și de forma cerute de lege. A. a menționat in aceasta temeiul legal al acordării sporurilor, precizând ca la bugetul asigurărilor de stat s-au virat sumele aferente CAS și apensiei suplimentare, precum și faptul ca toate datele au fost extrase din arhiva societății.
Menționează faptul, ca in perioada cuprinsa in adeverința, a lucrat in acord global.
Prin adresa nr.19125/(...) parata i-a răspuns, ca adeverința nu poate fi luata în calcul, deoarece la stabilirea punctajului mediu anual si, implicit, a pensiei, se iau în calcul, numai, salariile menționate in carnetul de munca.
Susținerea paratei din adresa nr.19125/(...) este netemeinica si nelegala, parata avea obligația sa ia în calcul, la stabilirea pensiei, veniturile brute realizate
(cu sporuri), menționate in adeverința anexata.
Prin refuzul de a da curs solicitării reclamantului, parata nu a respectat principiul contributivității și egalității, stabilite de art.2 din L. nr.19/2000, respectiv art. 2 lit.c și d din L. nr.2., potrivit cărora, la stabilirea pensiei se tine cont de toate veniturile persoanelor, pentru care s-au calculat si virat contribuțiile la asigurările sociale.
Raportat la perioada pentru care s-a eliberat adeverința, cu sporurile suplimentare lunar acordate (...)-(...) se impune sa se constate ca începând cu luna 11.1976 pana la (...) au fost aplicate prevederile art.1 din D.-Lege nr.389/1972, in sensul ca "pentru toate veniturile realizate, angajatorul a fost obligat sa vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o cota de 15% din câștigul realizat". După (...), angajatorul a plătit la bugetul asigurărilor de stat, contribuțiile stabilite conform L. nr.49/1992. Din alt punct de vedere, O. M. nr.680/2007, prevede, ca veniturile lunare suplimentare acordate sub forma de procent din salariu ori sume fixe, se iau in calcul "indiferent daca au caracter permanent sau nu".
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate încererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Drepturile inițiale de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă ale reclamantei au fost stabilite în temeiul L. nr. 19/2000, începând cu data de 18 februarie 2003, prin decizia nr. 2. (f. 3 fond).
La data de 28 aprilie 2011 reclamanta s-a adresat pârâtei C. J. de P. C. (f.
25 dosar fond) solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare consemnate în adeverința nr. (...) eliberată de fostul angajator SC R. 16 F. SA - f. 4 - 15, constând în acord, regie, vechime, ore suplimentare, spor de noapte, compensații, spor condiții grele, premii, deplasări, obligații, concedii de odihnă și medicale realizate în perioada 1976 - martie
2001.
Pârâta a emis adresa nr. 19125/2011 prin care a comunicat că nu va proceda la recalcularea pensiei reclamantei cu a luarea în considerare a acestor venituri.
În speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantei este reglementată de L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.
Astfel, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 și 5 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Curtea reține că în conformitate cu art. 165 alin. 1 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie
2001 se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă, iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile cu caracterpermanent înregistrate în carnetele de muncă sau sunt dovedite prin adeverințe eliberate de unități.
Așa cum a arătat și pârâtă prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe, potrivit dispozițiilor cuprinse în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2., nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 4. și nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Veniturile constând în „acord";, menționate în Adeverința nr. (...) eliberată de SC R. 16 F. SA au avut caracter permanent în perioada arătată fiind incluse în salariul brut, constituind baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară.
În ceea ce privește sumele realizate cu titlu de acord global, Înalta Curte de
Casație și Justiție s-a pronunțat, prin D. nr. 19 din 17 octombrie 2011, în soluționarea unui recurs în interesul legii, stabilind că: ";În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilește că: Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.";
Cum dispozițiile cuprinse în OUG nr. 4. și L. nr. 19/2000, care au fost interpretate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost preluate cu același conținut în legislația privitoare la sistemul unitar de pensii publice, Curtea apreciază că efectele Deciziei nr. 19/2001 se impun a fi extinse în privința modului de calcul a punctajului mediu anual și în cazul cererilor de recalculare formulate după data de (...).
Potrivit dispozițiilor art. 3307 alin. 4 din C.pr.civ. decizia pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, motiv pentru care se constată a fi nefondate criticile formulate derecurentă cu privire la dispoziția instanței de fond de obligare la recalcularea pensiei în funcție de veniturile constând în acord global. Referitor la sporul pentru „.le de noapte";, „. pentru condiții grele"; și „. de vechime"; evidențiate în adeverință, acestea au fost luat în considerare cu ocazia calculării pensiei reclamantei, așa cum rezultă din Buletinul de calcul depus la filele 22 și urm. din dosarul fond, motiv pentru care nu se mai impune obligarea pârâtei la o nouă reevaluare a punctajului și sub acest aspect, aceste venituri urmând a fi păstrate în cuantumul sau procentul anterior. Cu privire la sumele menționate sub denumirea „., „. suplimentare";, „premii";, „compensații"; și „deplasări";, Curtea reține că acestea nu pot fi avute în vedere la recalcularea pensiei cuvenite reclamantei, întrucât ar contraveni interdicției cuprinsă în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2., aceeași soluție urmând a fi adoptată și cu privire la sumele constând în „obligații"; întrucât în adeverință nu s-a indicat temeiul acordării lor. Sumele reprezentând „indemnizațiile pentru concediu de odihnă"; și pentru „incapacitate temporară de muncă"; nu pot fi luate în considerare separat, deoarece pentru perioadele în care reclamanta a beneficiat de aceste indemnizații, i s-a luat în calcul întreg salariul de încadrare și sporurile pe care le-a realizat în respectivele perioade, și mai mult decât atât ar contraveni interdicției cuprinsă în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011. Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ., urmează să admită în parte recursul declarat împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul că va admite în parte acțiunea, va obliga pârâta să recalculeze pensia reclamantei începând cu data de (...), urmând ca la recalculare să fie luate în calcul din adeverință doar veniturile suplimentare reprezentând „acord"; aferente perioadei noiembrie 1976 - martie 2001. În ceea ce privește data cu care i se cuvin reclamantei drepturile de pensie astfel recalculate, se impune a fi avută în vedere dispoziția cuprinsă în art. 107 din L. 2., potrivit căreia sumele rezultate din recalculare urmează a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea, dar și faptul că în fața primei instanțe reclamanta a solicitat acordarea acestor drepturi doar începând cu data de 1 iulie 2011. Cererea formulată de reclamantă prin care se solicită acordarea diferenței de pensie dintre pensia plătită și cea efectiv plătită pentru perioada (...) - (...), față de cele ce au fost cuprinse în acțiunea introductivă reprezintă o cerere nouă, fiind făcută pentru prima dată în recurs. Având în vedere prevederile art. 319 raportat la art. 294 alin. 1 C.proc.civ., potrivit cărora în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi, Curtea constată ca fiind inadmisibilă această cerere nouă, iar criticile recurentei sub acest aspect vor fi respinse. Vor fi menține restul dispozițiilor din sentință care nu contravin prezentei decizii. În cauză nu vor fi acordate cheltuieli de judecată, deoarece reclamanta nu a depus la dosarul de fond sau în recurs înscrisuri justificative a cheltuielilor efectuate. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E: Admite în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat de reclamanta O. M. împotriva sentinței civile nr. 3764 din 9 aprilie 2012 a T.ui C., pronunțată îndosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanta O. M. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C. și, în consecință: Obligă pârâta să recalculeze pensia reclamantei cu luarea în considerare a veniturilor reprezentând „acord"; realizate în perioada (...) - (...), menționate în adeverința nr. (...) emisă de SC R. 16 F. SA începând cu data de 0(...). Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 5 septembrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. M. S.-C. B. I.-R. M. Cu opinie parțial separată în sensul admiterii în tot a recursului Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...) Jud. fond: P. U. Motivarea opiniei separate a judecător ului C. M. G. C. GREFIER Consider că recursul declarat de reclamanta O. M. este fondat în întregime, pentru următoarele motive: Potrivit dispozițiilor art. 165 alin.2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. Prevederile art. VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual. Consider însă că în mod eronat prima instanță nu a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. (...) emisa de SC „. 16 F. SA, realizate cu titlu de acord global, regie și premii, angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din D. nr.389/1972, D.ui nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri. A. a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului. L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata. Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";. Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite recurentei, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform D.ui nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar. Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției Sociale și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederi lor L. nr.49/1992 pentru modificarea și comp letarea unor reglem entări din legislația de asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează. Prin aceleași Prec iz ări, s -a stabilit că se datorează contri buția și pentru premiile acordate salariaților din fondul de salarii. Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.19/2000, câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974. Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege. Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani deactivitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii. De asemenea, prin decizia nr. 1. pron unțată de către Î . Curte de C. și Justiție, în recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, la data de (...), după intrarea în vigoare a L. nr.2. și a H.G. nr.257/2011, s-au reținut următoarele: "Apariția L. nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre L. nr. 19/2000 și L. nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în bazalegislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor L. nr. 19/2000. La pct. I-V din anexa la de urgență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4., cât și cu L. nr. 19/2000, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, L. nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001. Normele speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în L. nr. 19/2000, ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii."; De asemenea, s-a mai reținut că: "În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 19/2000, de urgență a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi. Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 19/2000 și de urgență a G. nr. 4. ."; Consider că mai trebuie reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.164 alin.3 din L. nr.19/2000, iar prevederile pct.VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al Ordonanței de urgență a G. nr. 4. , în ceea ce privește veniturile care nu suntluate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acestea figurând și formele de retribuire în acord, premiile. În consecință, apreciez că în mod er onat a soluționat prima instanță acțiunea reclamantei, având în vedere: -în primul rand, prevederile legale analizate anterior privind veniturilereclamantei pentru care aceasta, în perioada (...)-(...), a plătit contribuții de asigurări sociale, precum și cele care reglementau baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare; -în al doilea rând, argumentația Înaltei Curți de C. și Justiție formulată prin considerentele deciziei nr. 1., în sensul că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 19/2000; -în al treilea rand, că L. nr.2. constituie legea în vigoare privind sistemul unitar de pensii publice, dar nu constituie o lege propriu-zis nouă, reformatoare,de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.19/2000 față de L. nr.3/1977, ci conține practic, în cea mai mare parte (și care îl interesează pe particularul în cauză) o continuitate de reglementare, o preluare a dispozițiilor L. nr.19/2000, astfel încât trebuie evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de la foștii angajatori adeverințele necesare; -în al patrulea rand, dar care nu trebuie neglijat, practica constantă ainstanței din ultimii ani, privind luarea în considerare la calculul pensiei a tuturor veniturilor care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, pentru considerente ce au fost confirmate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin considerentele deciziei nr. 1., fără ca L. nr.2., ce preia dispozițiile L. nr.19/2000, și H.G. nr.257/2011, ce preia dispozițiile O.U.G. nr.4., să justifice o schimbare a jurisprudenței. Pentru toate aceste considerente, opinez că se impunea admiterea recursului formulat de reclamanta O. M., modificarea în tot a sentinței recurate și admiterea în tot a acțiunii. Red./Tehnored.: C.M.; 2 ex.- (...). C. M. Judecător,
| ← Decizia civilă nr. 3634/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 213/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
