Decizia civilă nr. 4539/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 4539/R/2012
Ședința publică din data de 31 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta B. P. împotriva sentinței civile nr. 7453/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având că obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, av. Roatiș M. în substituirea av. Bodescu M., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
R. a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar împuternicire avocațială și delegație de substituire și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 7453 din 28 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamanta B. P. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., ca neîntemeiată.
În considerentele hotărârii s-a reținut, în esență, că prin D. nr. 2. emisă de pârâta C. J. de P. C. s-a stabilit în favoarea reclamantei pensia de serviciu pentru munca depusă și limita de vârstă în baza Legii nr. 96/2006.
Ulterior, s-a procedat la recalcularea pensiei de serviciu în temeiul art. 3 din L. nr. 1., iar prin decizia contestată emisă în data de (...), s-a acordat reclamantei pensia de limită de vârstă.
Conform prevederilor Legii nr.1. pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor, alături de alte pensii de serviciu, vor deveni pensii în înțelesul Legii nr.1.. Recalcularea acestora se va realiza prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de L. nr.1..
P.le de serviciu au fost instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective și ele au două componente: pensia contributivă, ce se plătește din bugetul asigurărilor socialede stat și pensia suplimentară ce se suportă din bugetul de stat fără plata vreunei contribuții.
Prin decizia emisă nu se încalcă principiul obligativității, întrucât pârâta a respectat dreptul la pensie al reclamantului, iar acordarea pensiei are la bază principiul contributivității.
Curtea Constituțională, prin D. nr.873/(...) referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a arătat că acordarea pensiei suplimentare nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum acesta este reglementat de art.47 alin.2 din Constituția R.. Pe de altă parte a arătat că în conceptul de „. câștigate"; pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.
Având în vedere faptul că, pensia suplimentară se acordă numai în măsura în care există resurse financiare alocate în acest scop prin bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale de stat, neacordarea acesteia în continuare nu poate fi interpretată că o încălcare a prevederilor art. 20 din Constituție raportat la art.1 din P. nr.1 al C.i pentru apărarea drepturilor omului și libertățile fundamentale referitoare la respectarea bunurilor persoanei fizice sau juridice.
În sensul celor arătate mai sus s-a pronunțat și Curtea E.ă a D. O. în anul 1972 în hotărârea pronunțată în cauza Muller vs. Austria, arătând că textul art.1 din P. nr.1 din C. nu poate fi interpretat în sensul că aceea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.
Curtea Constituțională a arătat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare";, astfel că dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.
De asemenea, s-a menționat că „Având în vedere însă cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri.";
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B. P. solicitândmodificarea în totalitate a sentinței, cu consecința admiterii contestației formulate astfel cum aceasta a fost formulata și precizata.
În motivarea recursului recurenta a arătat că hotărârea recurată este nelegala și nefondată, fiind pronunțata cu gresata interpretare și aplicare a normelor lega le în vigoare, cu nesocotirea normelor de drept intern cu rang constituțional precum și a normelor de drept E., a tratatelor și convențiilor ratificate de R.
Recurenta a arătat că a avut calitatea de beneficiar al unei pensii de serviciu stabilite în condițiile prevăzute de L. nr. 5., sens în care a fost emisa D. nr. 2./2008, care a devenit definitivă urmare a necontestării ei. Cu toate acestea, la data de 3..2010, C. a procedat la emiterea unei noi decizii, purtând același număr, prin care, în baza Legii 1. și a HG nr. 737/2010 a dispusunilateral recalcularea pensiei recurentei, anulându-se beneficiul dreptului la pensia de serviciu.
Ulterior, la data de (...), intimata a procedat la emiterea unei noi decizii, cu același număr, respectiv 2. prin care a "revizuit" din nou D. emisă la data de (...).
Împotriva Deciziei emisă la data de (...), recurenta a formulat contestație, înregistrată pe rolul T. C. sub nr. 78731117/2010, ce a fost respinsă pe fond, prin sentința civila nr. 374/(...).
Ulterior promovării recursului, intimata a procedat la emiterea deciziei contestate, de revizuire a pensiei, decizie pe care a considerat-o nelegala.
Emițând noua decizie, Casa de pensii nu a anulat decizia/deciziile anterioare cu același număr, ceea ce face să coexiste cele doua sau trei decizii, fiecare putând fi considerată valabilă. Mai apoi, decizia nu a fost emisă în termenul de 30 de zile de la data intrării în vigoare a OUG nr. 59/2011, contrar art. 1 din acest act normativ.
Deopotrivă, nu a fost realizată comunicarea deciziei în termenul legal, deoarece a fost emisă la data de 22 iulie 2011 și comunicată în (...), contrar art. 20 alin. 2 din Normele metodologice, care stabilesc "deciziile de pensie revizuite se comunica beneficiarilor în termen de 5 zile de la data emiterii".
D. nu este motivată în fapt și în drept, conținând numai modul de recalculare a cuantumului noii pensii, deși art. 20. din Normele metodologice face referire în acest sens.
Totodată, emiterea unei decizii de stabilire a pensiei în cuantum redus este contrară înțelesului și scopului în care s-a elaborat OUG nr. 59/2011.
Se mai prevede că "plata drepturilor restante, constând în diferența dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării și cel obținut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 și până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (I ), (4) si (5), după caz".
Din aceste texte și din faptul că se utilizează termenul revizuire și nu recalculare, se deduce că OUG 59/2011 vizează numai situațiile în care unele persoane nu au avut posibilitatea sa identifice și să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale. În același sens mai pledează prevederile din OUG nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională
Toate aspectele referitoare la pensii au fost reglementate prin L. nr. 2.. În cuprinsul ei se face referire la mod de calcul similar cu L. nr. 1. și OUG
59/2011, iar procesele erau declanșate sau câștigate în prima instanță în aceea perioadă.
D. de revizuire nu putea viza o pensie stabilită prin hotărâre judecătorească. Dacă actuala procedură de revizuire ar viza hotărâri le judecătorești ar rămâne fără relevanță toate procesele aflate în curs, ori cele în care au fost obținute de curând hotărâri irevocabile. Instanțele ar trebui să reia judecata încă o dată, în aceleași cauze, pe aceleași argumente și probe, pentru că OUG 59/2011 și Normele de aplicare nu aduc nici o noutate în raport cu cele care au stat la baza deciziei contestate anterior în instanță.
În această situație ar fi aplicabile prevederile referitoare la autoritatea de lucru judecat, pentru că există aceleași părți și același obiect supus judecății, cu aceleași argumente.
Nu în ultimul rând, a arătat că pensia sa, inclusiv pensia de serviciu a fost stabilită anterior apariției acestor acte normative, echivalând cu un contract între recurentă și stat, care nu poate fi modificat unilateral sau retroactiv. S-a adus atingere așadar unor drepturi fundamentale ale subsemnatului reclamant și au fost vătămate interese ocrotite de norme preeminente dreptului intern, astfel cum în mod irevocabil și instanțele naționale au constatat în hotărârile judecătorești pronunțate.
Astfel, dreptul recurentei de a beneficia de o pensie de serviciu, respectiv de a beneficia de un drept suplimentar față de pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat calculată pe principiul contributivității, a fost recunoscut în favoarea acesteia printr-o dispoziție legală în vigoare și la acest moment. Recunoașterea unui atare drept în favoarea recurentei respective a tuturor persoanelor aflate în aceeași categorie cu se justifică pe necesitatea asigurării personalului auxiliar din justiție a unei compensații pentru inconvenientele generate de rigorile impuse prin statutele speciale și specifice funcției.
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 1. și a HG nr. 737/2010 s-au înlăturat pensiile de serviciu.
Înlăturarea pensiei de serviciu recunoscută în favoarea recurentei de către o lege aflata în vigoare încalcă în mod flagrant teoria "drepturilor câștigate", principiul supremației legii, pe de o parte, iar pe de alta parte, contravine - tot la fel de flagrant - unor drepturi fundamentale ale omului, recunoscute atât la nivelul legii fundamentale cât și de către documentele europene și internaționale la care R. este parte: dreptul de proprietate recunoscut de art. 1 din P. nr. 1 adițional la C. și de art. 41 din Constituția Românie; principiul neretroactivității legii; principiul egalității în drepturi între persoanele aflate în situații comparabile sau analoge, consacrat de D. universală a drepturilor omului, de P. internațional ONU privitor la drepturile civile și politice; dreptul la nediscriminare prevăzut de art. 1 din P. nr. 12 adițional la C., de P. internațional ONU privitor la drepturile civile și politice.
În raport de normele cuprinse în C.E.D.O la art. 1 din P. l precum și în raport de jurisprudența instanței de contencios european, este mai mult decât evident faptul că dreptul recunoscut subsemnatei prin lege și anume de a beneficia de pensie de serviciu este un drept patrimonial, circumscris obiectului garanției instituite de norma de protecție europeana, dar și națională.
Dreptul recurentei la pensia de serviciu a fost stabilit printr-o lege neechivoca, previzibila.
Reducerea pensiei poate fi considerată că afectând în substanța dreptul de proprietate, având semnificația juridică a unei exproprieri.
Invocarea nevoii restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate constitui într-un veritabil temei pentru a legitima reducerea pensiilor plătibile din resurse ale bugetului public. Nici măcar criza economică, dezechilibrul la nivelul bugetului de stat ori prea multele cheltuieli bugetare asumate nu sunt circumstanțe anume prevăzute în cuprinsul art. 53 din Constituția R. și nu pot fi asimilate cu situațiile excepționale menționate în cuprinsul acestui text fundamental.
În calitate de pensionară a arătat că este titulara al unui drept de creanță împotriva S.ui, acesta din urma eschivându-se în parte de obligațiile care îi incumbă și pe fondul unor pretexte precum criza ori dificultățile pe care le are bugetul de stat "expropriază" parțial din drepturile subsemnatei, fărăînsă a proceda în acest fel cu toate categoriile de pensionari ci doar cu anumite categorii de pensionari.
Astfel dificultățile economice întâmpinate în raport de plata pensiilor au ajuns să fie suportate de doar câteva categorii sociale, a căror selecție este lipsită de orice fundament obiectiv și rezonabil. Maniera în care sunt afectate persoanele vizate de L. 1. este extreme de radical, fiind depășita orice limită de proporționalitate, dat fiind ca pierderea suportată de către acestea urmare a recalculării este de peste 70% din pensie, uneori de peste 80% din cuantumul acesteia.
Eliminarea pensiei de serviciu cu consecința reducerii cuantumului pensiei acordate în favoarea recurentei echivalează cu o naționalizare.
În ceea ce privește pensiile speciale, jurisprudența C. E. a D. O., în aplicarea art. 1 din P. nr. 1 recunoaște și ocrotește pensia stabilită pentru anumite profesii și nu permite că acest drept să fie diminuat decât în cazuri excepționale, cu respectarea principiului proporționalității, ceea ce înseamnă că măsura aplicată să fie justificată de scopul legitim urmărit.
Astfel stând lucrurile, este evident faptul că diminuarea pensiilor plătibile din venituri bugetare, este o măsură care contravine flagrant obligațiilor pe care și le-a asumat R. prin ratificarea P. internațional cu privire la drepturile sociale, economice și culturale.
Jurisprudența C. Constituționale a R. este relativ constată în constatarea imposibilității aplicării unei recalculări pe baza unei legi noi a pensiilor aflate deja în plată, cu afectarea în sens negativa acestora și implicit cu efectul pierderii unor drepturi deja câștigate.
În contextul analizei jurisprudenței anterioare a C. Constituționale, a rezultat faptul că o lege care să conducă la reducerea pensiilor este în vădită contradicție cu Constituția R., astfel încât nu poate fi considerată a fi lege în sensul C.i.
Faptul că prin decizia nr. 8. Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a legii nu poate conduce la o altă concluzie. În dreptul român. numai deciziile prin care se constată neconstituționalitatea unei legi produc efecte. Constituționalitatea unei legi poate fi contestată în fața C. Constituționale, chiar dacă aceasta s-a mai pronunțat anterior în sensul constituționalității sale, de unde a rezultat că decizia pronunțată nu afirmă indubitabil compatibilitatea Legii nr. 113/2010 cu legea fundamentală.
Principiul interzicerii discriminării prevăzut în actele internaționale ratificare de R. a fost încălcat, că o consecință, reținându-se lipsa unei justificări obiective și rezonabile care să motiveze diferența de tratament față de magistrați, situația analogă și comparabilă în care se aflu în raport cu magistratul, se impune menținerea pensiei de serviciu.
A fost nesocotit principiul constituțional al supremației legii.
Se impune aplicarea cu prioritate a reglementărilor internaționale și anume: art. 14 din Convenția europeană, art. 1 din Primul protocol adițional la
C., P. nr. 12 la C., P. internațional ONU cu privire la drepturile civile și politice.
Măsura diminuării pensiei al cărui cuantum a fost stabilit în baza unei legi aflate în vigoare este nelegală și din perspectiva legislației naționale. Astfel, conform art. 7, al. 1 din L. nr. 1., procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare sau contestare a pensiilor recalculate în baza acestei legi este cea prevăzută de L. nr. 1.. Totodată, potrivit al. 2 al art. 7, pensiilor de serviciu devenite pensii în înțelesul Legii nr. 1. li se aplică în mod corespunzător dispozițiile Legii nr. 1..
Or, conform art. 180 alin. 7 din L. nr. 1., aplicabil în baza art. 7 din L. nr. 11912010, în situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform al. 6, adică prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de coti zare cu valoarea unui punct de pensie, este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C.proc.civ.
Pentru considerentele de fapt și drept expuse a solicitat admiterea recursului în sensul arătat.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulateîn cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a fost beneficiara unei pensii de serviciu în cuantum brut de
1.705 lei stabilită prin decizia de pensie nr. 2./(...), conform Legii nr. 5., privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor.
În aplicarea Legii nr. 1., drepturile de pensie cuvenite reclamantei au fost recalculate începând cu data de 1 septembrie 2010, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, conform algoritmului de calcul prevăzut de L. nr. 1., fiind emisă decizia nr. 2./(...) prin care s-a stabilit o pensie în cuantum brut de 692 lei.
Prin sentința civilă nr. 3. pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), rămasă irevocabilă prin respingerea ca nefondat a recursului (fila 89 dosar fond), s-a respins contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de recalculare a pensiei.
Pentru a pronunța această soluție, raportându-se la jurisprudența C. E. a D. O., instanțele au apreciat că nu s-a produs o încălcarea a prevederilor art. 1 P. nr. 1 și că măsura recalculării pensiei de serviciu a reclamantei în temeiul art. 1 lit. c din L. 1. intră în marja de apreciere a statului cu privire la reglementarea politicilor sociale și economice. De asemenea, au fost înlăturate criticile reclamantei referitoare la încălcarea principiului neretroactivității, la existența unei discriminări, la lipsa caracterului previzibil și accesibil al legii și la caracterul permanent al dreptului câștigat de a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit în baza Legii nr. 5., ca și la raportul de proporționalitate privit în sens global, adică prin raportare la dispozițiile generice ale legii.
După apariția OUG nr. 59/2011, pârâta C. J. de P. C. a emis decizia nr.
2. din data de (...), prin care au fost revizuite drepturile de pensie ale reclamantei, stabilindu-se începând cu data de 1 august 2011 un cuantum brut al pensiei de 692 lei.
Așadar, prin decizia nr. 2./(...) emisă de C. J. de P. C., contestată în prezenta cauză, nu a fost revizuită în temeiul OUG nr. 59/2011 pensia de serviciu pe care reclamanta a avut-o anterior datei de (...) ca personal auxiliar în cadrul instanțelor judecătorești, ci a fost revizuită pensia acesteia stabilită prin decizia recalculare nr. 2./(...).
Rațiunea emiterii OUG nr. 59/2011, astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Deși în cauză nu există autoritate de lucru judecat, reclamanta prin acțiunea de față contestă decizia ulterioară de revizuire din data de (...) și solicită anularea acestei invocând aceleași aspecte, și anume încălcareaprincipiului neretroactivității, încălcarea principiului discriminării, lipsa caracterului previzibil și accesibil al legii și încălcarea dreptului de proprietate prin prisma art. 1 din P. 1 al C.i europene a drepturilor omului, ca și în cazul contestației îndreptată împotriva deciziei de recalculare emisă în temeiul Legii nr. 1..
Cu alte cuvinte, împrejurările pe care recurenta-reclamantă le invocă în prezenta acțiune ca fiind motive de anulare a noii decizii de revizuire a pensiei din data de (...) (respectiv că măsura eliminării pensiei de serviciu este nelegală deoarece ea constituie un drept câștigat, că este discriminatorie, că măsura nesocotește principiul neretroactivității legii, că măsura a adus atingere unui bun în sensul art. 1 din P. nr. 1 adițional la C., fără să existe o justificare rezonabilă sau un raport de proporționalitate între măsura luată și mijloacele folosite și că se încalcă principiul instituit de art. 180 din L. nr. 1.), au fost verificate și cenzurate în litigiul finalizat irevocabil, care a statuat, așa cum s-a arătat mai sus, că pârâta a emis în mod legal decizia de recalculare a pensiei în temeiul Legii nr. 1..
Așa fiind, recurenta nu mai poate pune în discuție cele dezlegate în mod irevocabil sub aspectul modului în care a avut loc trecerea de la pensia de serviciu stabilită în baza Legi nr. 5. la pensia din sistemul public de pensii.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din P. Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O. trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele dezlegate în mod irevocabil prin hotărârea judecătorească prin care s-a constatat că decizia de recalculare emisă în baza
Legii nr. 1. este conformă exigențelor C.i, ceea ce în speță nu s-a realizat.
Prin cererea de recurs reclamanta a invocat nelegalitatea deciziei de revizuire și raportat la faptul că aceasta nu a fost emisă în termenul prevăzut de art. 1 din OUG nr. 59/2011, însă se constată a fi nefondată și această susținere, deoarece revizuirea pensiei reclamantei a avut loc la data de 22 iulie 2011, așadar în interiorul termenului de 30 de zile de la intrării în vigoare ordonanței de urgență, actul normativ fiind publicat în Monitorul Oficial la data de 30 iunie
2011.
Deși nu a fost realizată comunicarea deciziei de pensie revizuită în termenul de 5 zile prevăzut art. 20 alin. 2 din Normele metodologice cuprinse în OUG nr. 59/2011, Curtea apreciază că acesta era un termen de recomandare, iar nerespectarea lui nu este de natură să conducă la nelegalitatea deciziei contestate.
Reclamanta a mai invocat că decizia contestată nu a fost motivată în fapt și drept, însă Curtea constată că decizia de revizuire a pensiei cuprinde temeiurile de fapt și de drept, fiind respectate în acest sens prevederile art. 20 alin. 1 din Normele metodologice. De altfel, reclamanta nici nu a indicat care sunt eventualele elemente care au fost omise din decizia de pensie și care să fie de natură să conducă la nelegalitatea acesteia.
Recurenta a mai susținut că emițând noua decizie, Casa de pensii nu a anulat deciziile anterioare cu același număr, ceea ce face să coexiste cele trei decizii, fiecare putând fi considerată valabilă, însă Curtea apreciază că aceste critici sunt nefondate, deoarece prin emiterea unei noi decizii de pensie nu se impune anularea deciziei anterioare, deoarece fiecare dintre acestea și-au produs efectele pentru o perioadă determinată, respectiv până la data indicată în decizia ulterioară, astfel încât nu se poate susține că aceste decizii ar coexista în același timp.
Având în vedere nu sunt fondate motivele pentru care s-a solicitat de către reclamantă anularea deciziei de revizuire, Curtea apreciază că instanța de fond a interpretat în mod corect dispozițiile OUG nr. 59/2011, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Hotărârea atacată cuprinde considerentele de fapt și de drept pe care se sprijină, neputându-se reține că acestea sunt contradictorii sau străine de natura pricinii, pentru a echivala cu o nemotivare și a atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ., care a fost indicat doar formal în cererea de recurs.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă, cu opinie majoritară, ca nefondat recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge cu opinie majoritară ca nefondat recursul declarat de reclamanta B. P. împotriva sentinței civile nr. 7453 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
Cu opinie parțial separată în sensul admiterii în parte a recursului, modificării în parte a sentinței, admiterii în parte a acțiunii.
G. C.
GREFIER
Red. S.C.B. Dact.V.R./2ex. (...)
Jud.fond R. M. V.
Motivarea opiniei parțial separate a judecătorului C. M.
Consider că recurs ul formulat de recl amanta B. P. este doar în parte
fondat, și în consec ință, se impunea m od ificarea în parte a sentinței primei
instanțe, cu admiterea în parte a acțiunii, în sensul anulării deciziei de
revizuire a pensiei nr.2./(...) emisă de C. J. DE P. C., astfel încât recurentei i se cuveneau, ca urmare a emiterii acestei decizii nelegale, prin care s-a adus
atingere dreptului acesteia la un proces echitabil, precum și dreptului său la
apărare și informare, despăgubiri în sumă de 7091 lei.
Pentru considerente le pe care le voi exp une în cele ce urme ază apreciez
că, pentru reparar ea prejudici ului su ferit, reclamanta e ste îndreptățită la
despăgubiri, reprezentând parte din dife rențele de drepturi de pensie de care
aceasta a fost lipsită, prin emiterea deciziei de revizuire, până la data la care s -
a pronunțat hotărârea judecătorească irevocabilă în cauza având ca obiect contestarea deciziei de recalculare a pensiei sale de serviciu.
Se impunea însă păstrarea dispozițiilor sentinței recurate privind cererile
de menținere a deciziei nr. 2./(...) și de obligare a intimatei la plata în continuare a pensiei de serviciu în baza acestei decizii, având în vedere faptul
că aceste aspecte au fost dezlegate cu autoritate de lucru judecat de către
Curtea de A. C., prin decizia nr. 883/R/(...).
Contrar celor reținute prin opinia majoritară, consider că în prezenta cauză, astfel cum a fost precizată, reclamanta-recurentă nu a invocat doar
aspecte ce țin de ingerința în dreptul său la pensie de serviciu, la data „.
acesteia, potrivit dispozițiilor Legii nr.1. și a H.G. nr.737/2010.
Astfel, aceasta a invocat de fapt noua ingerință a S.ui, de fapt a puterii
ex ecutive, în dreptul său la pensie, după ce instanț e de contencios
administrativ au s emnalat aparența de nelegalitate și c hiar nelegalitatea
recalculării pensiei sale de serviciu, prin hotărâri definitive și ex ecutorii.
S-a mai invocat că noua decizie a fost emisă în temeiul O.
nr.59/2011, în tim p ce primul act ad ministrativ ce a af ectat dreptul său
la pensie specială era încă în faza evaluării, din punct de vedere a
legalității, de către jurisdicția competentă.
De asemenea, ceea ce s-a mai invocat este lipsa condiție i necesității
acestei ingerințe a S.ui, întrucât, printr -o decizie denumită de revizuire a pensiei sale, care presupunea deci o corectare a unor erori de stabilire a acesteia, i-a fost stabilit de fapt un cuantum al pensiei identic cu cel
rezultat în urma p rimei ingerințe în dreptul său, respec tiv acela de 692 lei.
Reclamanta a mai arătat, chiar prin acțiunea formulată, faptul că
decizia de revizuire nu este motivată și că aceasta este contrară
înțelesului și scopului pentru care s -a elaborat O. nr.59/2011.
Î n consecință, reclamanta a invocat as pecte ce țin de cea de -a doua
ingerință a statului î n dreptul său la pen sie, considerând im plicit că s -a adus
atingere astfel dreptului său la un proces echitab il, garantat de art.6 din
Convenția pentru apărarea drept urilor omului și a libertăților
fundamentale, prin intervenția nej ustificată a ex ecutivului, printr -o
ordonanță de urge nță, într -o proced ură jurisdicțională aflată în curs de derulare, în care statul era parte.
Analizând în timp evoluția situației pensiei reclamantei B. P., se reține că aceasta a beneficiat de pensia de serviciu, începând cu anul 2008, prin decizia nr. 2., stabilindu-se în favoarea acesteia o pensie de serviciu de 1705 lei, în temeiul disp.art.68 din L. nr.5., pentru cei aproape 24 de ani lucrați în calitate de grefier la Tribunalul Cluj.
La data de (...), a fost emisă, în temeiul Legii nr.1. și H.G. nr.737/2010, decizia nr. 2., pensia fiindu-i stabilită la suma de 692 lei.
Împotriva acestei decizii, reclamanta-intimată a formulat contestație, ce a format obiectul dosarului nr. (...) al T. C.
În baza sentinței civile nr.491/(...) pronunțată de Curtea de A. C. -
Secția de contencios administrativ și fiscal , în dosarul nr.(...), s-a dispus
suspendarea executării H.G. nr.737/2010 până la pronunțarea instanței de fond.
Prin sentința civilă nr.3811/(...) pronunțată de Curtea de A. B.,
Secția a V. -a de co ntencios administrativ și fiscal, în dosarul nr.(...), s-a
dispus suspendarea executării H.G. nr.737/2010 până la pronunțarea
instanței de fond.
Prin sentința civilă nr.284/CA/(...), Curtea de A. O., Secția
comercială, de contencios admin istrativ și fiscal , a suspendat executarea H.G. nr.737/2010.
Curtea de A. P., Secția comercială, de cont encios administrativ și fiscal, a suspend at executarea H.G. nr.737/201 0, prin sentința nr.16/(...).
Prin sentința civilă nr.374 din 25 ianuarie 2010 a T. C. pronunțată în dosarul nr. (...), s-a respins contestația formulată de reclamanta B. P. împotriva deciziei nr. 2./(...).
Prin sentința civil ă nr.1575/(...), pro nunțată în dosaru l nr.(...) a C. de A. B., s-a disp us suspendarea e xecutării H.G.nr.7 37/2010 până ladata soluționării irevocabile a acțiunii de anulare a acestui actadministrativ.
Prin sentinț a civil ă nr.333/(...) a C. de A. C. -Secția co mercială, de
contencios admin istrativ și fiscal s -a dispus și anularea H.G. nr.737/2010, act administrativ normativ cuprinzând metodologia de calcul în
te me iul c ăre ia a f os t e mis ă dec iz ia d e rec alcul are a pen s ie i de serviciu a reclamantei.
Potrivit disp.art.23 din L. nr.554/2004, hotărârile j udecătorești
definitive și irevoca bile prin care s -a anulat în tot sau în parte un act
administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
R. împotriva sentinței civile nr.333/(...) a C. de A. C. -Secția comercială,
de contencios administrativ și fiscal , pronunțată în dosarul nr.(...), nu fuseseîncă soluționat până la data emiterii deciziei de revizuire contestată în prezenta cauză.
Conform art.15 alin.4 din L. nr.554/2004, în ipoteza admiterii acțiuniide fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de
drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei , chiar dacăreclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. 1.
Abia la data de (...), prin decizia nr. 5960, după abrogarea H.G. nr.737/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra
recursului formulat de Guvernul Români ei împotriva sentințe i civile nr.491/(...)a C. de A. C.-Secția comercială, de conte ncios administrativ și fiscal, în sensulcă a admis recursul, a modificat sentința și a respins ca inadmisibilă acțiunea.
La data de (...), G. a emis O. nr.59/2011, reținând în preambulul acestui act normativ că acesta ar fi fost adoptat:
"având în vedere exigențele subliniate de puterea judecătorească în cadrul controlului jurisdicțional exercitat cu ocazia aplicării Legii nr.1., în vederea instituirii unor măsuri legislative pe baza cărora instituțiile implicate să poată realiza toate procedurile administrative necesare stabilirii drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat, se impune instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiei, cu respectarea principiului contributivității și egalității, scopul fiind acela de a se stabili în mod just și echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de prezenta ordonanță de urgență sunt îndreptățite să le primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice și să depună la caseleteritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale.";
Cu toate acestea, măsurile luate de către G. prin acest act normativ nu au fost în sensul înlăturării aspectelor de nelegalitate sesizate atât de către instanțele de contencios administrativ din întreaga țară, prin hotărâri cu efect erga omnes, în ceea ce privește actul administrativ normativ, cât și de către instanțele de asigurări sociale, ce au soluționat acțiunile de anulare a actelor administrative individuale emise în baza H.G.nr.737/2010, astfel încât nu au fost revocate deciziile de recalculare a pensiilor speciale, cu
repunerea particularilor în situația a nterioară, deci a r epunerii în plata pensiilor de serviciu.
Prin O. nr.59/2011 s-a abrogat H.G.nr.737/2010, stabilindu-se o metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la lit. c)-h)din L. nr. 1..
În temeiul art.1 din O. nr.59/2011, C. J. de P. C. emite, la data de (...), decizia nr. 2., contestată în cauză, prin care a fost „revizuită"; pensia recurentei, stabilindu-se același cuantum rezultat în urma recalculării, respectiv acela de 692 lei.
La data de (...), Cur tea de A. C. a pron unțat decizia nr. 8 83/R/20 12, prin care a respins recursul declarat de reclamanta B. P. împotriva sentinței civile nr.374 din 25 ianuarie 2010 a T. C., care a menținut, ca fiind legală și temeinică, decizia nr. 2./(...), de recalculare a pensiei sale în temeiul Legii nr.1..
Mai trebuie subliniat faptul că, deși H.G .nr.737/2010 a fost abrogată la
data intrării în vigoare a O. nr.59/2011, efectele acestei hotărâri s -au produs în patrimoniul recurentei, timp de un an, până la data adoptării de către G. aacestui din urmă act normativ.
Prin urmare, la data emiterii deciziei de revizuire contestate în
prezenta cauză, în temeiul O. nr.59/2011, reclamanta avea pronunțate, în favoarea sa, cel puțin două hotărâri definitive și executorii, ce suspendau, respectiv anulau actul administrativ normativ ce a stat la baza emiterii deciziei de recalculare a pensiei.
Astfel, instanța de contencios administrativ, printr-o hotărâre cu efect erga omnes, a suspendat executarea H.G. nr.737/2010, măsura prelungindu-se de d rept până la soluțio narea definiti vă și ir evocabilă a acțiunii
de anulare a actului normativ ce a stat la baza emiterii deciziei de ". .
Potrivit art.14 alin.4 din L. nr.554/2004, hotărârea prin care se
pronunță suspendarea este ex ecutorie de drept . R. nu este suspensiv de executare.
Conform alin.7 al aceluiași arti col , suspendarea e x ecutării actului
administrativ are ca efect încetarea o ricărei forme de ex ecutare, până la
ex pirarea duratei suspendării.
Mai trebuie menționat că, Î nalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.38/(...) pronunțată în recursul împotriva sentinței pronunțate în contenciosadministrativ având ca obiect suspendarea executării H.G. nr.735/2010, adoptate în scopul organizării aplicării Legii nr.1. privind recalcularea pensiilor militare, a reținut următoarele:
"Mai este de observat că suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziția autorității emitente sau a instanței de judecată în vederea respectării principiului legalității: atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află într -unproces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ
contestat, este ec hitabil ca acesta din urmă să nu -și producă efectele
asupra celor vizați .";
De asemenea, s-a mai reținut că: „...instanța de control judiciar are în vedere faptul că H.G. nr.735 din (...) - act administrativ unilateral cu caracternormativ - produce efecte erga omnes, ca și sentința recurată .";
De altfel, prin R. nr.R (89)8 din (...) a Comitetului de M. din cadrul
Consiliului Europei, s-a arătat că particularilor trebuie să li se ofere, când este necesar, o protecție jurisdicțională provizorie, apreciindu-se că autoritățile
administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor pot fi de
natură a afecta dre pturile, libertățile și interesele persoanelor.
S-a mai constatat prin aceeași R. că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite condiții, cauza un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
R. prevede printre principiile enunțate în acest domeniu, la art.II, că
asemenea măsuri pot fi luate mai ales atunci când executarea actului
administrativ este de natură a cauza pagube gra ve, dificil de reparat și când
există un argument juridic aparent valabil față de legalitatea actului administrativ.
Cea de-a doua hotărâre judecătorească definitivă și executorie este cea prin care instanța de contencios administrativ a dispus anularea H.G. nr.737/2010, act administrativ normativ cuprinzând metodologia de calcul în
temeiul căreia a fost emisă decizia de recalculare a pensiei de serviciu a reclamantului.
Practic, în urma pronunțării sentințelor civile nr.491/(...) și nr.333/(...) ale C. de A. C.-Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal , s-ar fi
impus ca recurenta C. J. de P. C. să suspende executarea deciziei de
recalculare și să mențină în plată pensia de serviciu a recu rentei, astfel cum au procedat casele teritoriale de pensii din țară în cazul altor particulari aflați
în situații comparabile.
Î n situația prezentată anterior, în care, l a data de (...), reclamanta avea
pronunțate în favoarea sa două hotărâri judecătorești executorii și era în curs
de soluționare în jurisdicț ia asigurărilor sociale contestația sa împotriva deciziei de recalculare a pensiei, emiter ea și punerea în pl ată a unei decizii de revizuire emise în temeiul O. nr.59/2011, cu nerespectarea
dispozițiilor acestora, reprez in tă o în călcare a dreptului acestei a la un
proces echitabil, garantat de at.6 din Convenția e uropeană privind
apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Potrivit c auze i Horns by con tr a Grec ie i, ho tăr âre d in (...), executarea unei
hotărâri judecătorești face parte integrantă di n proces. Dacă
administrația refuză sau omite să execute o hotărâre sau întârzie să o
facă, garanțiile oferire de art.6 și -ar pierde orice rațiune.
Se reține în acest sens și jurisprudența CEDO în cauza Antonakopoulos
Vortsela și Antonkopoulou contra Greciei, în care s-a constatat că principiul
supremației dreptului și noțiunea de pr oces echitabil se op un oricărui amestec
al puterii legislative în administrarea justiției în sc opul influențării
deznodământului judiciar al litigiului în care statul este parte .
Curtea EDO a statuat, prin jurisprudența sa, că „. pute rilor etatice
care au o influență asupra drepturilor și libertăților garantate de C.,
atrage răspunderea statului, independent de forma în care sunt ex ercitate aceste puteri ( Vodopyanovy împotriva Ucrainei, nr.22214/2006) și că
administrația constituie un element al statului de drept al cărui interes se
identifică, așadar cu cel al unei bune administrări a justiției ( Hornsby contra Greciei, 1997).
Mai consider că drepturile reclamantei au fost afectate printr-o decizie
de revizuire care încalcă art.20 și 22 din O. nr.59/2011.
Potrivit art.20 din O. nr.59/2011, stabilirea pensiei revizuite se face prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza revizuirii.
Art.22 din aceeași ordonanță prevede că procedura de stabilire, plată,recalculare, suspendare, reluare și încetare a pensiilor revizuite potrivit metodologiei din anexa la acest act normativ, este cea prevăzută de L. nr.2..
Potrivit disp.art.171 din L. nr.2., la data intrării în vigoare a acestei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art.1 din legea nr.1. privind stabilirea
unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi.
În raport cu titulatura deciziei nr.2./(...), de revizuire a pensiei, se
reține că, potrivit Legii nr.2., lege orga nică ce reglementează regimul general privind pensiile publice-în condițiile art.73 alin.3 din Co nstituție -asemenea
ac te ad min is tr ative po t f i e mise do ar în s itu aț iile prev ăzu te l a art.107 alin.1din lege, respectiv: „ În situația în care, ulterior stabilirii și /sau plății
drepturilor de pensie, se constată dif eren țe între sumele stabilite și /sau
plătite și cele legal cuvenite, c as a ter itor ial ă de pen s ii, respec tiv c as a
ter itor ial ă, opere az ă, d in of ic iu s au l a sol ic itare a pens ion arulu i, mod if ic ăr ile ce se
imp un, pr in dec iz ie d e rev izu ire.";
În același sens erau și dispozițiile art.89 din L. nr.1., ce prevedeau că în situația în care se constată erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, casa teritorială de pensii operează revizuirile și modificările legale.
Analizând cele două decizii emise de casa de pensii în temeiul Legii nr.1.
și ale O. nr.59/2011, se remarcă doar două diferențe între acestea, respectiv
data emiterii celor două acte și actul normativ în temeiul cărora au fost adoptate, fiind practic emis cel de-al doilea act admini strativ cu același
conținut, astfel încât nu a fost corectat ă nicio eroare de st abilire a pensiei, nu s-a constatat n icio diferență între drepturile de pen sie stabilite prin
cele două decizii - cuantumul pensiei fiind același, de 692 lei, calculat
pentru același punctaj mediu anu al de 0,94329 puncte, la valoarea punctului de pensie de 732,8 lei-, toate celelalte elemente privind stagiile de cotizare, vârsta de pensionare fiind identice, astfel încât nu se justifica emiterea unei decizii de revizuire în sensul art.107 alin.1 din L. nr.2..
Orice act administrativ este emis în scopul de produce, potrivitlegii, anumite efectele juridice recunoscute de lege, ori se poate lesne
observa în cauză că decizia de revizuire nu a produs niciun efect asupra cuantumului pensiei reclamantei, nu a corectat nicio eroare de stabilire aacesteia.
Pe de altă parte, n u a fost motivată d efel decizia în fapt, astfel cum
prevede și art.20 din O. nr.59/2011, deși aceasta se impunea cu atât mai
pregnant în speță, cu cât actul administrativ emis lipsea de efecte două
hotărâri judecătorești definitive, cu efecte erga omnes, aceasta fiind de
altfel și singura consecință juridic ă a noii decizii de „. a pensiei reclamantei.
Î n acest sens, doctrina și jurisprudența de contencios administrativ, au statuat, în privința actelor administra tive, mai ales a c elor prin care se
suprimă drepturi sau situații juridice individuale, că asemenea acte
unilaterale trebui e să îmbrace for ma scrisă, să cu prindă în chiar
conținutul lor motivarea în fapt și în drept a măsurii luat e și să fie
comunicate, aduse la cunoștința persoanelor interesate în mod legal.
Art.31 alin.1 și 2 din Constituție garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, potrivitcompetențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
Potrivit art.19 din D. Universală a D. O., orice om are libertatea de acăuta și de a primi informații.
Art.10 din Convenț ia E. ă a D. O. garantează dreptul persoanei la liberaexprimare, ce include și dreptul de a primi sau comunica informații.
De asemenea, art.24 alin.1 din Consti tuția R. garantează dreptul la apărare.
Î n speță, decizia nr. 2./(...) emisă de C. J. de P. C. , contestată în cauză,
nu cuprinde în c on cret nicio motivare în fapt a măsurii l uate prin aceste act, a erorilor de calcul constatate, a căror revizuire a fost necesară, purtând doar mențiunea că a fost emisă în temeiul O. nr.59/2011.
Astfel, se reține că, potrivit doctrinei și jurisprudenței instanței supreme,
motivarea este necesară mai ales în cazul actelor prin care se suprimă
drepturi sau situații juridice individuale , cum este cazul în speță, aceasta trebuind să fie sufic ient de precisă astfel încât motivul act ului să transpară clar și trebuie să fie intrinsecă actului, adică trebuie conținută nu neapărat în înscrisul ce cuprinde manifestarea de voință în sine, ci de oricare dintreînscrisurile ce formează actul și care se comunică particularului odată cu acesta.
Doar printr-o motivare concretă a actului decizional se asigura atât informarea corectă a părții cu privire la problema de interes personal, anterior formulării contestației, cât și exercitarea de către subiectul de drept căruia i se adresează a dreptului la apărare și a celui la un proces echitabil.
De asemenea, în lipsa motivării actului decizional, instanța nu poate aprecia asupra legalității acestui act. Pentru a-și putea exercita atribuția de control a legalității actelor decizionale ale instituțiilor publice, instanța de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ, neputând fi complinită în cursul cercetării judecătorești.
Din perspectiva instanței de judecată, motivarea este decisivă pentru a face demarcația dintre actul adoptat în cadrul marjei de apreciere conferită de lege autorității publice și cel adoptat prin exces de putere, astfel cum este definit acest termen prin art.2 alin.1 lit.n) din L. nr.554/2004.
Nemotivând măsura luată, ce privește revizuirea drepturilor de pensie ale
recurentei, pe lângă faptul că au fost încălcate drepturile acesteia la apărare
și la informare, nu a fost demonstrat în cauză că interesu l public impunea
o asemenea ingerință în dreptul reclamantei, cu atât mai mult cu cât,
actul administrativ emis în temeiul Le gii nr.1. era încă în curs de evaluare
în cadrul jurisdicției asigurărilor soci ale.
Curtea mai reține că, având în vedere faptul că dreptul afectat prin
dec iz ia de rev izu ire a c ăre i anul are se cere er a men it s ă as igure secur itate a
soc ial ă al recl aman te i, d ar ș i încredere a aces te ia în s tatul de drep t ș i soc ial, se impune anularea deciz ie i de rev izu ire nr. 2. /(...) e mis ă de C. J . de P. C., ca fiind
un act prin care statul a î ncălc at dreptul aceste ia la un proces
echitabil, fără ca această ingerință să fie necesară pentru protejarea interesului general.
Av ând în vedere s itu aț ia ex is ten t ă l a d ata in troducer ii acț iu n ii ș i l a d ata
judec ăr ii acț iun ii în pr imă ins tanț ă, re cl aman ta a sol ic itat în c auz ă, c a o
consec inț ă a anul ăr ii aces te i dec iz ii de rev izu ire ș i repune re a s a în s itu aț ia
an ter io ar ă e miter ii aces te ia, respec tiv me nț inere a în pl at ă a pens ie i s ale de serviciu stabilite prin decizia nr. 2./(...).
În prezen t îns ă, av ând în vedere dec iz ia c iv il ă nr. 883 /R pr onunț ată de
Curtea de A. C., la data de (...), prin care s-a respins recursul formulat de reclamanta B. P. în cauza având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr.
2./(...) emisă de C. J. de P. C., decizie ire vocabilă, se reține c ă nu se mai poate
repune în discuție î ndreptățirea recurentei la plata în contin uare a pensiei sale de serviciu stabilite prin decizia nr. 2./(...).
Astfel, practic, această decizie a consfințit atât legalitatea măsurii de
înlocuire a pensiei d e serviciu, cu o pen sie de asigurări soci ale de stat, cât și cuantumul pensiei brute cuvenit reclamantei începând cu data de (...), ca fiindcel de 692 lei lunar.
Consider însă că, având în vedere atitudinea S.ui în cauză, ce a
condus la încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil, garantat
de art.6 din Conve nția E.ă a D. O., r ecurenta este îndr eptățită, în urma
anulării deciziei de revizuire, pentru prejudiciul suferit, având în vedere și
disp.art.8 și art.18 alin.3 din L. nr.554/2044, la despăgubiri pentru repararea pagubei cauzate prin actul administrativ.
Aceste dezdăunări se cuvin reclamantei-recurente, în primul rând, întrucât H.G. nr.735/2010 a fost abrogat la data de (...), prin O. nr.59/2011, dar decizia de recalculare a pensiei de serviciu a reclamantei, care a marcat practic schimbarea categoriei de pensie a acesteia, dintr-o pensie de serviciu, într-una de asigurări sociale, a avut la bază tocmai acest act administrativ normativ, a cărui nelegalitate fusese deja constatată de către instanțe de contencios administrativ, iar această decizie se afla încă în faza de evaluare a legalității înaintea instanțelor judecătorești competente.
Apreciez că pronunțarea hotărârilor judecătorești mai sus menționate ar fi impus suspendarea executării actelor administrative individuale emise în temeiul actului administrativ normativ ce a stat la baza emiterii acestora.
As tf el, f ăr ă a pu te a in tu i c are v a f i so ar ta l itig iulu i de as igur ăr i soc iale în
c adrul c ăii de atac ce ur ma s ă s tab ile asc ă în mod irev oc ab il leg al itate a,
neces itate a ș i propor ț ion al itate a pr ime i in ger ințe în drep tul rec l aman te i l a pens ie
de serv ic iu ș i cu to ate c ă de ja in s tanțele de con ten c ios a dministrativ
cons tataser ă mo tive de ap arenț ă de n eleg al itate, respec tiv de nelegal itate a
aces te i măsur i, iar În al ta Cur te de C as aț ie ș i Jus tiț ie f usese ses iz ată în vedere a
pronunț ăr ii une i de c iz ii în in teresul le g ii în cee a ce pr iv eș te proble matic a recalcul ăr ii pens iilor de serv ic iu, S. a con s ider at to tuș i neces ar s ă in terv in ă cu o
a dou a inger inț ă, pe c are am an al iz at -o î n prezen ta c auz ă, c are, pr in conț inu tul
s ău, nu a avu t n ic iu n ef ect asupr a drep tur ilor de pens ie ale recl aman te i, as tf el cum acestea au f ost rec alcul ate, d ar c ar e a l ips it de f ap t d e ef ecte ho tăr âr ile
judec ătoreș ti def in itive ș i execu tor ii f av or ab ile aces te ia în cee a ce pr iveș te
măs ur a trecer ii de l a o c ategor ie de pens ie l a al ta.
Consider astfel că aceasta este îndreptățită la o despăgubi re în sumă
de 7091 lei, repre zentând diferențel e de drepturi de s ecuritate socială
care ar fi trebuit să -i fie plătite acestei a în perioada augus t 2011 -februarie
2012, în temeiul hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de către
instanțele de conte n cios administrati v, până la pronunț area irevocabilă a
instanțelor de asigurări sociale asupra legalității deciziei de recalculare a pensiei sale de serviciu.
Pentru aceste motive, consider că se impunea admiterea doar în parte a recursului formulat de către reclamanta B. P., modificarea în parte a sentinței primei instanțe, admiterea în parte a acțiunii, în sensul anulării deciziei de revizuire și obligarea Casei Județene de P. C. la despăgubiri în sumă de 7091 lei către reclamantă, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței recurate.
Judecător,
Red./Tehnored.: C.M.; 2 ex.-(...).
C. M.
| ← Decizia civilă nr. 4203/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 73/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
