Decizia civilă nr. 5105/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 5105/R/2012
Ședința publică din data de 12 decembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R. P. împotriva sentinței civile nr. 5450 din 1 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și CASA DE PENSII S. A M. A. ȘI I., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 7 decembrie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâtului intimat M. întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, menținerea hotărârea instanței de fond ca legală și temeinică și judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 5450 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă acțiunea formulata de reclamantul R. P. împotriva paraților C. de P. S. a M. A. și I. B., Ministerul Administrației și Internelor B., având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin D. nr. 128148/(...) reclamantului i s-a stabilit pensia de serviciu. U., în baza L. nr. 1., prin D. nr. 128148/(...) reclamantului i s-a recalculat pensia, stabilindu-i-se un cuantum al pensiei de 1485 lei.
Prin D. nr. 128148/(...) reclamantului i s-a revizuit pensia în baza OUG nr.
1/2011, stabilindu-i-se, pe baza salariului mediu brut/net pe economie, un cuantum al pensiei de 2.770 lei, decizie care a fost contestată acesta primind răspuns la această contestație în sensul respingerii acesteia.
Potrivit art. 6 alin. l si 2 din OUG nr. 1/2011 pensiile recalculate ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 și până la data emiterii deciziei de revizuire iar diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011.
Pensia reclamantului a fost revizuită din oficiu iar până la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei se menține în plată pensia în cuantumul avut în luna decembrie 2010. De asemenea, acestuia i s-a plătit diferența dintre pensia avută anterior recalculării și cea stabilită prin operațiunea de recalculare.
În consecință, reclamantului nu i s-a produs nici un prejudiciu prin recalcularea pensiei.
Conform prevederilor art.11 din H.G.nr.737/2010 pensiile care au făcut obiectul unor cauze soluționate prin hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată vor avea regimul juridic stabilit de L. nr.1..
De altfel Curtea Constituțională, prin D. nr. 873/(...), referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a arătat că acordarea pensiei suplimentare nu se subsumează dreptului constituțional la pensie,astfel cum acesta este reglementat de art.47 alin.2 din Constituția R.. Pe de altă parte a arătat că în conceptul de „. câștigate"; pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.
Având în vedere faptul că, pensia suplimentară se acordă numai în măsura în care există resurse financiare alocate în acest scop prin bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale de stat, neacordarea acesteia în continuare nu poate fi interpretată nici ca o încălcare a prevederilor art.20 din Constituție raportat la art.1 din Protocolul nr.1 al C.i pentru apărarea drepturilor omului și libertățile fundamentale referitoare la respectarea bunurilor persoanei fizice sau juridice.
În sensul celor arătate mai sus s-a pronunțat și Curtea Europeană a
Drepturilor Omului în anul 1972, în hotărârea pronunțată în cauza Muller vs.
Austria, arătând că textul art.1 din Protocolul nr.1 din C. nu poate fi interpretat în sensul că aceea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a tratat drepturile de asigurări sociale ca fiind un bun însă numai în anumite condiții și reținând că trăsăturile esențiale ale acestuia sunt sensibil diferite de cele atribuie în sistemul C.i Europene a Drepturilor Omului drepturilor reale și drepturilor de creanță cu caracter civil stricto sensu (drepturi născute în cadrul raporturilor juridice de drept civil). Astfel, specific drepturilor de creanță cu caracter economico-social (în speță, drepturi născute în cadrul raporturilor de asigurări sociale) este împrejurarea că plata contribuțiilor la anumite fonduri de asigurări sociale poate crea, în anumite condiții, un drept de proprietate, drept care, spre deosebire de dreptul de proprietate tratat în sfera raporturilor de drept civil, poate fi afectat de modul în care banii din aceste fonduri sunt distribuiți. În cauza Kjartan Asmundsson c. Islandei, Curtea EDO a arătat că art. 1 din Protocolul 1 la C. garantează dreptul persoanei la beneficiile rezultate din plata contribuțiilor la anumite fonduri de securitate socială, însă această împrejurarea nu poate fi interpretată ca acordând persoanei o pensie într-un anumit cuantum.
În ceea ce privește salariile, C. a reținut, în cauza Eskelinen c. Finlandei că în C. nu este consacrat dreptul de a continua plata unui salariu într-un anumit cuantum.
Prin urmare, dacă s-a statuat că dreptul la o prestație de asigurări sociale nu este garantat de C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de protocoalele sale adiționale într-un anumit cuantum atunci când beneficiarul dreptului a contribuit la această prestație, cu atât mai mult dreptul la un anumit cuantum al prestației de asigurări sociale nu este garantat de C. în ipoteza în care titularul său nu a contribuit în sistemul de asigurări sociale, aceasta fiind și ipoteza în discuție, pensia sa de serviciu fiind acordată în considerarea calității titularului, fără să se fi executat anumite prestații de asigurări sociale care să fundamenteze cuantumul acesteia.
Curtea C. a arătat în cauza Hasani c. Croației că în cazul în care are loc o limitare a proprietății în cazul drepturilor de asigurări sociale, aceasta trebuie să fie justificată de un interes public, să aibă un scop legitim și să se facă prin mijloace proporționale cu scopul respectiv. C. a mai subliniat larga marjă de apreciere a statului în domeniul schemelor de securitate socială (cauza Kjartan).
Din jurisprudența C. trebuie reținut și că instanța europeană nu a validat argumentul statului referitor la lipsa fondurilor bugetare, însă această abordare a avut loc în cadrul unui litigiu în care legea care instituia dreptul salarial (spor pentru vechime în specialitate) era încă în vigoare, iar de facto, dreptul salarial nu se plătea (cauza Kechko c. Ucrainei). Or, în speță, situația este diferită deoarece dispozițiile referitoare la pensia de serviciu au fost abrogate. În acest context (cauza Kechko c. Ucrainei), Curtea a arătat că este la libera apreciere a statului să stabilească ce beneficii sunt plătite persoanelor din bugetul de stat, acestea putând fi instituite de stat, suspendate sau statul poate înceta să le plătească. În cauza Lelas c. Croației, Curtea a statuat că pentru a fi în prezența noțiunii de „. este necesar un fundament legal (normativ) sau o jurisprudență constantă care să permită conturarea unei speranțe legitime, însă, totodată, a arătat că nu este consacrat de C. dreptul de a fi plătit în continuare cu un anumit cuantum al salariului, ci numai ceea ce s-a obținut, s-a câștigat, reprezintă un „. în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al C.i pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În ceea ce privește recalcularea pensiei, această măsură este în acord cu C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalele sale adiționale, Curtea C. statuând în cauza Hasani c. Croației că nu este exclus dreptul statului de a adopta, în domeniul civil, prevederi legale noi, care să reglementeze drepturi care decurg din vechea legislație, cu condiția ca acea lege să nu aducă atingere principiilor convenționale. În cadrul marjei de apreciere foarte largi recunoscute de C. statului în materia drepturilor de asigurări sociale (cauza Hasani c. Croației, Kjartan Asmundsson c. Islandei), atunci când procedează la reducerea cuantumului unor prestații de asigurări sociale, în cursul derulării raportului juridic, statul trebuie să țină seama de necesitatea existenței unui scop legitim urmărit reprezentat de un interes public care trebuie să primeze celui particular. În cauza Hasani c. Croației, C. a stabilit că noțiunea de interes public trebuie interpretată extensiv, cu excepția situației în care decizia statului este în mod manifest disproporționată și fără fundament rezonabil.
L. nr. 1., procedând la reducerea cuantumului pensiei și transformând pensia de serviciu într-o pensie de asigurări sociale, a urmărit un scop legitim reprezentat de interesul public al diminuării dezechilibrelor bugetare și al menținerii deficitului bugetar în limite sustenabile, pentru a se crea premisele relansării economice, legiuitorul reținând că se impune adoptarea unor măsuri cu caracter excepțional prin care să fie continuate eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare începute în anul 2009 și în anul 2010. În expunerea de motive a L. nr. 1., s-a mai arătat că neadoptarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare ar conduce la pierderea acordurilor cu instituțiile financiare internaționale, cu consecința creării unor dezechilibre macroeconomice de natură să ducă la imposibilitatea relansării economice și la creșterea excesivă a deficitului bugetar. S-a mai menționat că, potrivit unei recente estimări a Băncii Mondiale, în cazul în care în R. s-ar menține pensiile avute anterior promovării proiectului L. nr. 1., în anul 2050 deficitul creat de cheltuielile afectate pensiilor din produsul intern brut ar ajunge la 12 %.
Prin D. nr. 8., Curtea Constituțională a R. a statuat că prevederile art. 1-5
și art. 12 ale L. nr. 1., potrivit cărora pensiile de serviciu se recalculează și setransformă în pensii de asigurări sociale, nu încalcă principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 al. 2 din Constituție, arătând următoarele.
Față de cele ce preced, instanța în baza art.6 din OUG nr. 1/2011, coroborat cu prevederile art. 153 lit.f si g si art. 156 din L. nr. 263/2010 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R. P., solicitând întemeiul art. 3041, corelat cu art. 312 alin. 1-3 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu trimitere spre rejudecare instanței competente iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost inițial formulată.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală, fiind dată de către instanța fără a intra în cercetarea fondului.
Instanța a cărei hotărâre înțelege să o atace nu s-a pronunțat asupra cererii subsidiare prin care a contestat modalitatea de calcul a pensiei stabilite prin decizia atacată. În acest sens, a solicitat în probațiune ca intimatele să depună la dosarul cauzei toate actele care au stat la baza calculării cuantumului pensiei în urma revizuirii. A solicitat această probă întrucât în cazul revizuirii pensiei recurentului nu au fost luate în calcul toate veniturile. Această solicitare a fost însă respinsă de către instanța de fond.
Cu privire la motivele de modificare arată că în mod netemeinic și nelegal instanța de fond a respins acțiunea promovată.
În ceea ce privește conformitatea legislației naționale care a stat la baza emiterii deciziei contestate cu reglementările C., în mod greșit instanța de fond a statuat că autoritățile naționale nu au încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 al C.i.
Cât privește constatarea de către Curtea Constituțională a R., în cuprinsul
Deciziei nr. 871/(...), că L. nr.1. nu încalcă dispozițiile Constituției R., nu împiedică instanțele de judecată să facă aplicarea dispozițiilor art. 20 din legea fundamentală și să dea prioritate pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care R. este parte.
Având în vedere că pensia de serviciu a fost total suprimată, fiind abrogată însăși această instituție juridică în integralitatea ei, această situație echivalează cu o veritabilă privare de proprietate.
Prin reducerea pensiei într-un cuantum semnificativ și prin înlăturarea totală și imprevizibilă a dreptului la pensia specială, recurentul este pus în situația de a nu mai face față propriilor cheltuieli și de a suporta o sarcină excesivă și disproporționată.
Aceasta în contextul în care, pe toată durata exercitării activității de cadru militar, nu a avut șansa de a-și suplimenta veniturile, având de suportat incompatibilități și interdicții totale în vreme ce alte categorii profesionale au beneficiat de șansa suplimentării veniturilor lor în lipsa oricăror incompatibilități și interdicții.
Încălcarea principiului neretroactivității legii civile prin adoptarea L. nr. 1. rezultă chiar din motivarea unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, astfel, prin D. nr. 3. referitoare la sesizările de neconstituționalitate a L. privind reforma în domeniile proprietății și justiției, Curtea Constituțională a stabilit că: noile reglementări, privind criteriile și condițiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul și de actualizare a cuantumului pensiei nu pot fi aplicate cu efecte retroacțiune, respectiv în privința cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare.
În concluzie, ținând seama de toate motivele expuse mai sus, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În drept, art. 304 și urm. Cod proc. civ., L. nr. 1., L. nr. 263/2010, precum
și celelalte dispoziții legale la care am făcut referire în cuprinsul cererii de recurs.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a solicitatrespingerea recursului ca nefundat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică șilegală.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Contestația dedusă judecății vizează legalitatea Deciziei nr. 128148/(...) emisă de C. de P. S. din cadrul MAI, în temeiul OUG nr. 1/2011, prin care a fost revizuită pensia reclamantului stabilită în temeiul L. nr. 1. coroborat cu prevederile HG nr. 735/2010.
Instanța de fond a analizat contestația reclamantului prin motivelor invocate de acesta în susținerea contestației referitoare la privarea de dreptul de proprietate ]n sensul art. 1 din Primul Protocol la C., arătând argumentat, prin raportare la cadrul legal intern, la jurisprudența C. precum și la D. nr. 8. prin care Curtea Constituțională a statuat în sensul că prevederile art. 1-5 din L. nr.
1. nu încalcă principiul retroactivității, că măsura de revizuire a pensiei reclamantului nu a adus atingere dreptului de prorpietate al reclamantului protejat de C.
Instanța de fond, a omis însă să observe că prin aceeași contestație, reclamantul a solicitat și anularea hotărârii comisiei de soluționare a contestațiilor prin care a fost soluționată contestația împotriva deciziei de revizuire emisă în temeiul OUG nr. 1/2011, a cărei anulare s-a solicitat în cauză, reclamantul formulând de asemenea și un capăt de cerere subsidiar, în sensul că înțelege să conteste modalitatea de calcul a punctajului, care a avut la bază adeverințe de venituri din care lipsesc soldele pe mai multe luni, acest capăt de cerere fiind detaliat prin contestația formulată împotriva deciziei de revizuire (f.
23 dosar fond) în sensul că nu s-a avut în vedere la calcularea pensiei condițiile speciale de muncă decât numai începând din (...), deși și-a desfășurat activitatea în cadrul unităților de pompieri începând cu data de (...).
Procedând în acest fel, prima instanță de fond nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra cererii reclamantului prin care acesta a contestat modul de calcul al punctajului în funcție de care i-a fost calculat cuantumul pensiei.
Așa fiind, constatând incidența dispozițiilor art. 312 alin. 3 teza a II-a C.pr.civ., întrucât instanța, respingând acțiunea reclamantului, a pronunțat o soluție fără a intra în cercetarea fondul cauzei, Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, va proceda la analizarea tuturor pretențiilor deduse judecății, urmând a avea în vedere și criticile formulate în prezentul recurs referitoare, critici care, dată fiind soluția de casare, în vederea soluționării unitare a cauzei, nu au mai fost analizate de instanța de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul R. P. împotriva Sentinței civile nr.
5450 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează în tot și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 decembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:E. B.
| ← Decizia civilă nr. 1697/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3507/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
