Decizia civilă nr. 1788/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1788/R/2013
Ședința publică din data de 10 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. D. prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, împotriva sentinței civile nr. 2655 din 17 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul B. - Năsăud în dosar nr._, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M. UI A. N. și M. A. N., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâților intimați, consilier juridic Rîndașu Costică, lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea solicită reprezentantului pârâților intimați să precizeze dacă în cazul reclamantului recurent au fost emise decizii de recalculare a pensiei.
Reprezentantul pârâților intimați precizează că nu cunoaște și nu a urmărit acest aspect. Depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate în întâmpinarea formulată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2655 din 17 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul
B. -Năsăud în dosarul nr._
s-au respins excepțiile prematurității și lipsei calității procesuale pasive a intimatului MAN.
S-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul M.
D. împotriva intimatului M. A. N. . Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că excepția prematurității este neîntemeiată, fiindcă s-a dovedit că contestatorul a urmat procedura prealabilă impusă de art. 149 din Legea nr. 263/2010, depunând contestație la Comisia de contestații.
Neîntemeiată a fost apreciată și excepția lipsei calității procesual pasive, fiindcă prin contestația formulată contestatorul a atacat nu doar decizia de revizuire a pensiei, ci a solicitat și menținerea în plată a pensiei militare emisă în baza Legii nr. 164/2004 potrivit unei decizii emise la acea dată de intimat, situație în care din această perspectivă și față de obiectul complex al contestației intimatul justifică calitate procesuală în cauză.
Pe fond tribunalul a reținut, în esență, că reclamantul contestator a fost beneficiarul unei pensii de serviciu militare, pensie recalculată, având stabilită o pensie brută lunară de 2568 lei brut lunar în decembrie 2010, stabilite în baza Legii nr. 164/2001, pensie transformată în pensie de drept comun și recalculată potrivit Legii nr. 119/2010.
Prin OUG nr. 1/2011, s-a prevăzut revizuirea din oficiu a tuturor pensiilor pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie. Urmare a adoptării acestei reglementări, pensia recalculată a reclamantului a fost revizuită, emițându-se decizia de revizuire contestată nr. 4795/_ prin care s-a stabilit o pensie brută lunară de 2624 lei.
Împotriva acestei decizii contestatorul a formulat contestație la comisia de contestații din cadrul intimatului, dar nu s-a soluționat aceste contestații.
Tribunalul a constatat că prin contestația formulată nu s-au contestat datele înscrise privind stagiul de cotizare, punctajul total realizat și punctajul mediu anual, contestatorul considerând doar că decizia de revizuire aduce atingere unor prevederi legale și convenționale, iar în subsidiar a susținut că decizia de revizuire nu cuprinde primele ce i-au fost acordate prin lege de 1 mai și 23 august înainte de 1989 și al treisprezecelea salariu.
Tribunalul a arătat că nu a fost justificată susținerea contestatorului privind lipsa temeiului juridic al emiterii deciziilor de revizuire, întrucât a rezultat foarte clar că acesta a fost emisă în temeiul OUG nr.1/2011.
Tribunalul a constatat că emitentul deciziei contestate a respectat prevederile acestui act normativ, precum și metodologia de calcul din anexa 3 .
Tribunalul a arătat că nu s-a încălcat principiul neretroactivității, fiindcă decizia contestată produce efecte juridice exclusiv pentru viitor, nu și pentru trecut.
În ceea ce privește controlul de constituționalitate al Legii nr. 119/2010, exercitat de Curtea Constituțională în temeiul art. 146 lit. a din Constituție, prin decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea Constituțională a statuat în sensul că prevederile art. 1-5 și 12 din Legea nr. 119/2010 sunt constituționale.
Fiind chemată să soluționeze un recurs în interesul legii referitor la aplicarea Legii nr. 119/2010, pornind de la aspectele analizate de către Curtea Constituțională prin deciziile nr. 871 și nr. 873/2010 cu privire la neretroactivitatea legii și la discriminare, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 29/_ a statuat că instanțele judecătorești pot proceda la o analiză a retroactivității legii numai în cazul în care această analiză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenției europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul "ingerinței" în analiza de convenționalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Fiind chemată să se pronunțe asupra măsurii eliminării pensiei de serviciu, prin decizia din 7 februarie 2012 pronunțată în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, E. a Tanko, M. M. și L. Ghețiu împotriva României, instanța europeană a reținut că deși articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat (a se vedea, în special, Skorkiewicz c. Poloniei, decizia din 1 iunie 1999, nr. 39860/98; decizia
Jankovic c. Croației, nr. 43440/98; decizia Kuna c. Germaniei, nr. 52449/99; Blanco Callejas c. Spaniei, decizia din 18 iunie 2002, nr. 64100/00, și Maggio și alții c. Italiei, 31 mai 2011, nr._ __ 6/08 și 56001/08, par. 55).
Prin urmare, Curtea a considerat că reducerea pensiilor reclamantelor, deși substanțială, constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie. Ca și Curtea Constituțională, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
Totodată, instanța europeană a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu. În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenție, în cazul în care nu are nici o
justificare obiectivă și rezonabilă.
În același timp, examinând măsura eliminării pensiilor de serviciu ale militarilor, prin Hotărârea pronunțată în Cauza Constantin Abăluță ș.a. împotriva României la data de 15 mai 2012, Curtea europeană a statuat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii. În această privință, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanților a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 și a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
Tribunalul nu a găsit întemeiată nici solicitarea subsidiară din contestație, deoarece analizând decizia de revizuire contestată coroborat cu documentația pe baza căreia a fost emisă depusă la dosar, tribunalul a observat că s-au avut în vedere toate veniturile realizate în perioada activității, inclusiv primele, pe de o parte, iar pe de altă parte, s-au indicat în decizie condițiile de muncă în care a activat, neexistând elemente, în lipsa unor dovezi contrare, că acestea nu ar fi corect reținute. De altfel trebuie remarcat că în cazul acestui contestator a fost emisă o nouă decizie de pensionare prin care a fost majorat cuantumul drepturilor de pensie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul MĂNTOIU D.
solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii excepțiilor invocate și admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că sentința atacată este neîntemeiată, ținând cont de faptul că motivele pe care se sprijină sunt contradictorii și străine de natura pricinii, iar instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, astfel că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Invocă excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță M. A. N., deși competența aparținea Casei S. de pensii, astfel cum va demonstra în continuare.
Invocă lipsa răspunsului la contestația formulată. Deși s-a adresat în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 149 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 Comisiei de contestații din cadrul M. A. N. criticând pentru nelegalitate decizia de pensionare prin care i-a fost recalculată pensia de care
beneficia, organul abilitat să răspundă sesizării sale nu a formulat nici un răspuns.
continuare "cadre militare") în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activității desfășurate, vechimii și gradului avut, conform deciziilor de pensionare anexate la cererea introductiva.
Prin Deciziile pe care înțeleg să le conteste, s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiilor de care beneficiază membri recurentei, s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acestora și implicit a patrimoniului membrilor săi.
Cadrele militare sunt singura categorie profesională care are statuată obligația sacrificiului suprem pentru țară, obligația de a se jertfi pentru apărarea integrității României, pentru apărarea celorlalte categorii sociale.
De asemenea, cadrele militare sunt în serviciul națiunii și dobândesc grade militare, care pot fi pierdute numai în condițiile legii (degradarea militară).
În măsura în care se va admite recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010 se va realiza o degradare a militarilor, cu încălcarea clară a dispozițiilor legale.
Prin Legea nr. 119/2010 și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul de proprietate.
Se creează o discriminare, pe de o parte între cadrele militare active care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate și deci au putut prezenta adeverințele cu veniturile realizate, și celelalte cadre militare care nu mai pot prezenta astfel de adeverințe.
De asemenea se creează o discriminare și între cadrele militare și personalul civil, inclusiv cel încadrat în unitățile militare, personalul civil putându-și valorifica toate veniturile ca urmare a existenței carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele și veniturile realizate.
Nu în ultimul rând se creează o discriminare, între cadrele militare și magistrați, care deși au avut aceleași privațiuni, magistrații beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
De asemenea, prin recalcularea pensiilor subsemnaților se încalcă principiul dreptului câștigat, deoarece pe parcursul anilor în care au fost militari activi au câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia si-au desfășurat activitatea.
Acest drept a fost câștigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privațiunilor specifice acestui sistem, prin renunțarea la orice altă activitate aducătoare de venit, prin renunțarea partenerilor de viață la slujbele lor pentru ai urma acolo unde au fost dislocați în vederea îndeplinirii unor misiuni pentru apărarea patriei, chiar cu prețul vieții lor.
De asemenea, faptul că pe durata perioadei în care a fost activ a crezut că la pensie va beneficia, ca răsplată a tuturor privațiuni lor specifice vieții militare, de o pensie care să îi asigure un trai decent și care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieții sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept și anume: previzibilitatea legii. .
În acest moment se află într-o situația jenantă, în care statul s-a folosit de toată viața activă promițându-le un trai decent la pensie, pentru ca acum pensia să fie asimilată cu a celorlalți civili, care au fost liberi să desfășoare alte activități aducătoare de venituri astfel încât cuantumul pensiei lor să crească.
Deciziile contestate și implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispozițiile Constituției României, ale dreptului comun cât și ale Legislației Europene în materie.
S-a invocat lipsa temeiului juridic al emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor membrilor SCMD.
Prin Sentința civilă nr. 338/2010 pronunțată de către Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1371133/2010 s-a dispus: "suspendarea executării HG 735/21 iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond"
Așadar, emiterea deciziilor de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile mai sus arătate.
Prin această modalitate de calcul membrii SCMD au fost degradați militar fără a avea nicio vină, deoarece în lipsa cametelor de muncă, ce ar fi putut evidenția veniturile lunare obținute de recurent, nici unul din documentele necesare dovedirii veniturilor nu se află în posesia noastră, statul, prin unitățile militare, fiind gestionarul acestor documente.
Calculul pensiei la salariul mediu brut pe economie, reprezintă, pentru o parte dintre membri SCMD, o degradare, deoarece sunt asimilați persoanelor cu grade inferioare care se bucură de același venit ca și al celor cu grade superioare, deși pe parcursul desfășurării activității ca militari activi între veniturile gradelor militare au existat diferențe specifice.
Constatarea de către Curtea Constituțională a României, în cuprinsul Deciziei nr. 871/_ 8, că Legea nr.119/2010 nu încalcă dispozițiile Constituției României, nu împiedică instanțele de judecată să facă aplicarea dispozițiilor art. 20 din legea fundamentală și să dea prioritate pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte.
Plecând de la dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, trebuie constata că membrii Sindicatului SMCD beneficiază de un drept de proprietate asupra pensiei a cărei recalculare a fost dispusă de către pârâte însă este lipsită de această proprietate, prin dispozițiile legale naționale enunțate mai sus.
În aceste condiții, evident aceste norme naționale vin în contradicție directă cu dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa încât, instanța este obligată conform 20 alin 2 din Constituția României să facă aplicarea directă a reglementărilor internaționale.
Este evident că dreptul membrilor SCMD era născut la momentul la care i s-au stabilit inițial drepturile privitoare la pensie, fiind întrunite condițiile Legii nr. 164/2001.
Pensia membrilor. SCMD, la care aceștia au dreptul ca urmare a muncii prestate, reprezintă un "bun" în sensul art. l alin. 1 din Primul protocol adițional la Convenție.
Reducerea pensiei membrilor SCMD pentru viitor și lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente acestui procent reprezintă, indiscutabil, o ingerință ce a avut ca efect privarea membrilor SCMD de bunul lor, în sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art. l din Protocolul nr. 1.
Legea 119/2010, privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor și HG 735/2010 privind metodologia de recalculare a categorii lor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c )-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, îndeplinesc condițiile menționate anterior, fiind un act normativ accesibil, precis și previzibil în sensul jurisprudenței CEDO.
Transformarea unor categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare (pensiile speciale ), în pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind și stemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale au fost determinate de
menținerea deficitului bugetar și relansarea economică dar și de asigurarea sustenabilității financiare a și stemului de pensii publice, de eliminarea discrepanțelor privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale și inegalități le de alocare a resurselor pentru finanțarea pensiilor publice precum și de eliminarea legilor speciale de pensionare, care prevăd criterii diferite, mai avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale.
Și această condiție este aparent îndeplinită, având în vedere faptul că stabilitatea economică a țării și apărarea siguranței naționale sunt noțiuni care se circumscriu celor de "scop legitim de interes general" și de "cauză de utilitate publică.
Legea nr.119/2010 nu oferă membrilor SCMD posibilitatea de a obține despăgubiri pentru privarea de proprietate în cauză. Lipsa totală a despăgubirilor nu se poate justifica, avându-se în vedere circumstanțele speței, cu atât mai mult cu cât nicio circumstanță excepțională nu a fost invocată de Guvern pentru a o justifica.
În cuprinsul Legii nr.119/2010, a fost justificată necesitatea luării acestei măsuri, dar nu și lipsa totală a despăgubirilor. Lipsa totală a despăgubirilor a impus membrilor SCMD o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul său de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.
Reducerea pensiei membrilor SCMD, ca urmare a recalculării și imposibilitatea acestora de a-și mai recupera vreodată sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, în defavoarea pensionarilor, beneficiari ai pensiilor stabilite prin acte normative speciale, a justului echilibru ce trebuie păstrat Între protecția proprietății și cerințele interesului general.
Procedându-se în acest fel, s-a adus atingere chiar substanței dreptului de proprietate al reclamanților, atingere care, în concepția instanței europene, este
incompatibilă cu dispozițiile art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție.
În ceea ce privește lipsa proporționalității ingerinței, nu poate fi reținut nici eventualul argument conform căruia pensiile de serviciu trebuie recalculate deoarece pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială, iar partea care depășește cuantumul suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat, se suportă din bugetul de stat.
Deciziile de recalculare a pensiilor nu au temei juridic ceea ce atrage anularea acestora.
Cu privire la retroactivitatea legii s-a arătat că măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art. l5 alin. (2) din Constituția României, republicată, conform căruia: legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Prin recalcularea pensiilor se încalcă un principiu al drepturilor câștigate. Chiar dacă nu are o consacrare legală, acest principiu are o construcție jurisprudențială.
În subsidiar, arată că în măsura în care se va respinge capătul principal de cerere prin care solicită anularea în întregime a deciziei de recalculare și menținerea deciziei inițiale, solicită să se constată faptul că determinarea cuantumului pensiei recalculate s-a realizat pe baza mai multor erori.
Pârâtul intimat M. A. N.
a formulat întâmpinare prin care a solicitat a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Se constată că recurentul reclamant nu face decât să reitereze prin cererea de recurs motivele de fapt din acțiunea introductivă de instanță, fără însă a dezvolta critici punctuale asupra sentinței pronunțate în cauză, ignorând practic dezlegările date prin aceasta și reinvestind instanța de recurs cu acțiunea.
Tribunalul B. -Năsăud a făcut o amplă analiză a cauzei, atât din perspectiva legislației interne, cât și din cea a garanțiilor date de convențiile la care România este parte, răspunzând la fiecare dintre criticile formulate de reclamant.
Prin reiterarea criticilor aduse modalității în care s-a procedat în cazul său la recalcularea pensiei militare, nu se critică în sine sentința ce face obiectul recursului, nu se fac referiri la considerentele sentinței, în sensul de a le combate și a propune un alt mod de interpretare a dispozițiilor legale, pentru a se putea răspunde acestor motive de recurs în sensul stabilirii modului corect de interpretare a legii, dintre cel propus de instanța de fond și cel pe care recurentul l-ar fi propus. Or, constatând că lipsește practic o critică a sentinței din acest punct de vedere, Curtea urmează a înlătura aceste motive de recurs, considerentele primei instanțe răspunzând pe larg petitelor din acțiune.
Contestația dedusă judecății vizează legalitatea Deciziei de pensie nr. 4795/_ emisă de C. de P. Sectorială a M. ui A. N. în temeiul OUG nr. 1/2011, prin care a fost revizuită pensia reclamantului stabilită în temeiul Legii nr. 119/2010.
Curtea reține că transformarea pensiei de serviciu a reclamantului în pensie de asigurări sociale s-a realizat în temeiul art. 1 lit. a din Legea nr. 119/2010, act normativ în baza căruia s-a emis decizia de recalculare a pensiei, necontestată în prezentul cadru procesual.
Prin deciziile contestate în prezenta cauză, a fost revizuită în temeiul OUG nr. 1/2011 pensia reclamantului stabilită în temeiul Legii nr. 119/2010 și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de 1 ianuarie 2011 în temeiul Legii nr. 164/2001. R. nea emiterii OUG nr. 1/2011, astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând că motivele de recurs pentru care s-a solicitat de către reclamant anularea deciziei de revizuire, se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamant, Curtea apreciază recursul a fi nefondat.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele ca ar viza decizia de recalculare emisă în baza Legii nr. 119/2010.
În raport de aceste considerente, Curtea constată că sentința instanței de fond a fost pronunțată cu interpretarea corectă a probelor administrate în cauză și cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
De asemenea, se constată că hotărârea atacată cuprinde considerentele de fapt și de drept pe care se sprijină, neputându-se reține că acestea sunt contradictorii sau străine de natura pricinii, pentru a echivala cu o nemotivare și a atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ., care a făcut indicat în cererea de recurs.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C.proc.civ., a fost invocat doar formal de către recurent, întrucât nu a indicat care este actul dedus judecății ce a fost interpretat greșit sau a cărui natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic a fost schimbat, împrejurare față de care nu poate fi reținută incidența acestuia.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M. D. prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere împotriva sentinței civile nr. 2655/F din_ a Tribunalului B. -Năsăud pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Irevocabilă,
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: M. L. B.
| ← Sentința civilă nr. 15657/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 10667/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
