Decizia civilă nr. 4015/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4015/R/2013
Ședința publică din data de 16 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M. GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul R. A. și de către pârâta C. JUDEȚEANĂ DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 9997 din 10 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat de pârâtă a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 10 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantului recurent întâmpinare la recursul formulat de pârâtă, având anexată practică judiciară.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității recursului declarat de reclamant.
Reclamantul recurent arată că din punctul său de vedere recursul a fost formulat în termen.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită respingerea recursului declarat de pârâta C. Județeană de P. C. pentru motivele arătate în întâmpinare. Cu privire la propriul recurs arată că este o greșeală a casei de pensii că nu a introdus în calcul veniturile suplimentare, solicitând și acordarea daunelor morale pentru tracasarea și privarea reclamantului de sumele de bani cuvenite. Invocă practica judiciară a Curții de Apel C., respectiv hotărârile pronunțate în dosarele nr._ și nr._ . Fără cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, atât asupra excepției invocate, cât și a asupra recursului.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 9997 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul R. A. împotriva pârâtei C. Județeană de P. C. și în consecință a fost obligată pârâta să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului
pensiei a sporului în acord global menționat în Adeverința nr. 3507/_ și anexa la aceasta emisă de S.C. CEPROREX S.A. BRĂILA și în Adeverința nr.183/_ și anexa la aceasta emisă de S.C. IPA S.A. BUCUREȘTI, începând cu data de_ .
Au fost respinse restul capetelor de cerere.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Din dosarul de pensie al reclamantului rezultă că nu s-au luat în considerare veniturile suplimentare ale reclamantului indicate în adeverințele menționată în cererea de chemare în judecată.
Din aceste adeverințe rezultă că pentru veniturile suplimentare achitate acestuia s-au plătit lunar cotele CAS.
În privința acordului global, prin decizia Înaltei Curți de C. și Justiție pronunțată în interesul Legii nr. 19/2011, obligatorie pentru instanțe în temeiul art. 3307C.pr.civ., în sensul că luarea sa în considerare este obligatorie dacă sumele plătite cu acest titlu au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Este adevărat că această decizie s-a pronunțat cu referire la Legea nr. 19/2000, dar considerentele sale sunt valabile și sub imperiul Legii nr. 263/2010, întrucât din acest punct de vedere între cele două legi nu există diferențe, motiv pentru care instanța a admis acțiunea formulată de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul R. A. și pârâta C. JUDEȚEANĂ DE P. C.
.
Prin recursul declarat de reclamantul R. A., înregistrat la data de 19 iulie 2013
, s-a solicitat admiterea recursului cu obligarea pârâtei la recalcularea și achitarea retroactivă a pensiei, precum și obligarea acesteia la daunele morale de 50.000 lei.
Prin recursul declarat de pârâta C. Județeană de P. C.
, s-a solicitat modificarea sentinței civile atacate, iar pe fond respingerea contestației ca nefondată.
În motivare susține că hotărârea instanței de fond încalcă dispozițiile art.
165 din Legea nr. 263/2010 și H.G. nr. 257/2011.
Pe fondul cauzei, susține că hotărârea instanței de fond încalcă dispozițiile legale motivat de următoarele:
Raportat la data introducerii acțiunii, incidentă în cauză este Legea nr. 263/2011 în vigoare de la_ ale cărei Norme de aplicare sunt cuprinse în HG nr. 257/2011. Deși invocate de instanța de fond, considera ca aceasta prin sentința recurată a încălcat dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 și art. 127 alin. 1 si pct. VI din Anexa nr. 15 din H.G. nr. 257/2011.
Consideră recurenta că Decizia I.C.C.J nr. 19/_ nu este aplicabilă în prezenta cauza deoarece aceasta decizie a fost dată în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 si 2 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 4/2005, acte normative abrogate la data introducerii acțiunii. Pe de alta parte scopul acestei decizii a fost ca, deși la data pronunțării ei aceste acte normative erau abrogate, având in vedere dispozițiile art. 174 din Legea nr. 263/2010 ea se impunea numai pentru litigiile nesoluționate, aflate pe rolul acestora înainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 263/2010, ori pentru cererile de chemare in judecata introduse ulterior împotriva deciziilor de pensionare emise de casele teritoriale de pensii, in conformitate cu Legea nr. 19/2000.
Decizia nr. 19/2011 nu consacra acordarea în mod automat a acordului global. Astfel trebuie avut in vedere si cele stabilite de Curtea Constituționala prin Decizia nr. 736/2006 (citata in Decizia 19/2011).
În acest sens instanța s-a axat doar pe verificarea condiției virării CAS-lui, ignorând cea de-a doua condiție esențială arătată atât de Curtea Constituțională și de I.C.C.J. și anume dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, condiție esențială raportat la voința exprimată expres și imperativ de legiuitor în art. 165 din Legea nr. 263/2010 și art. 127 coroborat cu punctual VI din Anexa nr. 15 din H.G. nr. 257/2011, ignorând faptul ca aceste sume au fost excluse de legiuitor de la calculul pensiei.
Decizia nr. 19/2011 nu numai ca nu poate fi aplicata în prezenta cauza din motivele arătate mai sus, dar solicită să se constate ca nici nu se află în situația raționamentului exprimat prin aceasta deoarece din studiul adeverinței se observa ca nu exista nici o precizare ca acestea au fost incluse in salariul brut care de altfel nici nu e precizat in adeverința si nici faptul că pentru veniturile din adeverință s-a plătit contribuția de asigurări sociale, ci angajatorul precizează doar la modul general că s-a virat contribuția de asigurări sociale și pentru pensia suplimentară conform legilor în vigoare.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Analizând prioritar conform art. 137 raportat la art. 301 C.pr.civ. excepția tardivității recursului declarat de reclamant, invocată din oficiu, Curtea reține că sentința recurată a fost comunicată recurentului-reclamant în data de _ (fila 212 dosar fond), iar recursul a fost înregistrat la data de_ .
Potrivit art. 301 C.pr.civ., aplicabil ca fiind dreptul comun în materie, în condițiile în care nu există nici o prevedere de excepție în cazul litigiilor de asigurări sociale, termenul de formulare a recursului este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Termenul legal menționat este instituit de către legiuitor ca un termen legal imperativ, nerespectarea acestuia având drept consecință decăderea din dreptul
de a mai exercita calea de atac, potrivit prevederilor art. 103 alin. 1 C.pr.civ.. Calea de atac exercitată după împlinirea termenului este considerată ca fiind formulată tardiv.
Pentru aceste considerente, constatând că recursul a fost declarat cu depășirea termenului legal imperativ menționat, ultima zi de depunere a recursului fiind data de _ , prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. 1 și 5 C.pr.civ., se va respinge ca tardiv recursul declarat de reclamant.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține că recursul declarat de pârâtă este nefondat.:
Reclamantul s-a adresat pârâtei C. Județeană de P. C. la data de _
, solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare consemnate în Adeverința nr. 3507/_ și anexa la aceasta emisă de S.C. CEPROREX S.A. BRĂILA și în Adeverința nr.183/_ și anexa la aceasta emisă de S.C. IPA S.A. BUCUREȘTI.
Pârâta a emis Decizia nr. 2. din_, prin care a respins cererea de recalculare a pensiei formulată de reclamant, decizia fiind menținută prin Hotărârea nr. 3737/_ a Comisiei Centrale de Contestații din cadrul Casei Naționale de P. P. e.
Conform art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 165 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 "la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1
ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991";, iar potrivit alin. 2
"la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare";.
De asemenea, alin. 3 al aceluiași articol stabilește care este sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare pentru perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983, respectiv pentru perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992.
Conform prevederilor art. I. pct. 1 din Anexa 15 a HG 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a Legii 263/2010, anexă care reglementează sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, "Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor art. 165 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și, în consecință, nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe";.
De asemenea, conform pct. VI din Anexa 15 "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent";.
Coroborând aceste dispoziții legale, Curtea reține că veniturile atestate de adeverințele menționate anterior sunt excluse în mod expres din baza de calcul a pensiei, astfel încât nu pot fi valorificate, indiferent de plata contribuției sociale, ca sume contributive în condițiile opțiunii ferme și neechivoce a legiuitorului.
Totuși, cu privire la veniturilor realizate în acord, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 19/_ dată în soluționarea unui recurs în interesul legii, a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.4/2005
privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat "formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974
, vor fi luate în considerare la stabilirea și
recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. "
Reținând că reglementarea legală din Legea nr. 19/2000, privind recalcularea pensiilor din sistemul public pe baza veniturilor realizate în acord global, a fost reiterată de o manieră identică în conținutul Legii nr. 263/2010 și având în vedere statuările instanței supreme date în recursul în interesul legii evocat anterior, Curtea apreciază că, prin analogie, concluziile reținute de către Înalta Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile și în cazul cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe venituri realizate în acord global, formulate sub imperiul dispozițiilor Legii nr. 263/2010.
Prin urmare, solicitarea reclamantului de valorificare a veniturilor realizate în acord global este una justificată.
Criticile aduse în raport de neîndeplinirea condițiilor necesare pentru a fi incidentă Decizia nr. 19/2011, nu pot fi primite în condițiile în care, astfel cum
rezultă din conținutul adeverinței de care se prevalează reclamantul, venitul realizat în acord a fost forma de retribuire a acestuia, în perioada de referință, iar angajatorul a plătit aferent veniturilor astfel obținute, sumele datorate cu titlu de contribuții de asigurări sociale.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul R. A. împotriva Sentinței civile nr. 9997 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. JUDEȚEANĂ DE P.
C. împotriva aceleiași sentințe. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
C. M. S. -C. B. I. -R. M.
GREFIER
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: B. G. Z.
| ← Decizia civilă nr. 3/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale | Sentința civilă nr. 1592/2013. Contestație decizie... → |
|---|
