Sentința civilă nr. 2769/2013. Obligație de a face. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N. SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.2769/F/2013
Ședința publică din data de 21 octombrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. | N. | , judecător |
GREFIER: V. | V. |
Cu participarea asistenților judiciari:
V. C. M. - A. LS
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâta C. T. DE P. B. -N., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatara reclamantului B. I., d-na Rapan Luminița-M., cu procură judiciară la fila 160, lipsă fiind reclamantul B. I. și pârâta C.
T. de P. B. -N. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mandatara reclamantului Rapan Luminița-M. se identifică cu C.I.seria XB nr.3. eliberată la data de_ de SPCLEP B. .
Chestionată fiind de instanță, mandatara reclamantului arată că adeverința nr.49/_ atașată cererii de chemare în judecată - fila 3 din dosar a fost refăcută față de cea inițială existentă la fila 115 în anul 2012, fără a-și putea aminti cu exactitate momentul, oricum după emiterea deciziei nr.1. din_ . Precizează, totodată că adeverința refăcută a fost depusă la dosarul de pensionare, a fost restituită, și din nou a fost depusă la C. de P. BN alăturat cererii din 4 martie 2012.
Raportat la obiectul acțiunii, la actele existente la dosarul cauzei,tribunalul, după deliberare, respinge cererile în probațiune formulate de reclamant odată cu cererea de repunere pe rol a cauzei privind proba testimonială, efectuarea adresei către administratorul judiciar al angajatorului și efectuarea expertizei judiciare, apreciind ca nefiind utile cauzei,unește cu fondul cauzei excepția tardivității invocată de pârâtă în apărare și declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 NCPC. Chestionând părțile, conform art. 244 alin. 3 NCPC, dacă sunt de acord să urmeze dezbaterea fondului în aceeași zi sau la alt termen și văzând acordul mandatarei reclamantului și împrejurarea că pârâta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, tribunalul stabilește să urmeze dezbaterea fondului pricinii.
Văzând că nu s-au formulat alte cereri, excepții procesuale și apărări și nu mai sunt incidente de soluționat, tribunalul deschide conform art. 392 NCPC dezbaterile asupra fondului, fără a acorda cuvântul mandatarei reclamantului, care nu este avocat, în raport de prevederile art. 83 NCPC. Fiind lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul închide dezbaterile în fond conform art. 394 NCPC și rămâne cu cauza în pronunțare.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus reclamantul B. I. a chemat în judecată pe pârâta C. JUDEȚEANĂ DE P. A JUDEȚULUI B. -N., solicitând instanței obligarea paratei să ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie a adeverinței nr. 49/_ eliberata de catre SC AGROINDUSTRIALA S.A. LECHINTA ,prin lichidator judiciar S.C.P. CONSULT MANAGEMENT UV IPURL, pentru grupa a II de munca; să se dispună recalcularea pensiei incepand cu data acordării pensiei,data la care a prezentat si aceasta adeverința fara a fi luata in considerare, in care sa se include si sporul de grupa II de munca pentru perioadele asa cum rezulta
din adeverința nr. 49/_, perioade in care a fost angajat in functia de mecanic agricol al SC AGRINDUSTRIALA S.A. Lechinta ; cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii sale, reclamantul arată că în anul 2011, indeplinid condițiile privind acordarea pensiei anticipate partial, a depus cerere insotita de toate actele prevăzute de lege pentru ieșirea la pensie, inclusiv adeverințe privind încadrarea in grupa a II-a de munca, pentru activitatea desfasurata,dar parata, fara sa-i dea un inscris i-a restituit, adeverința nr. 49/2011 spunandu-i verbal ca nu este valabila, pentru ca nu este trecuta nominalizarea in adeverința, cu toate ca din conținutul adeverinței rezulta ca nominalizarea privind incadrarea in grupa a-II-a de munca s-a făcut conform pontajelor lunare ,din care rezulta activitatea pe care reclamantul a desfasurat-o. Consideră reclamantul că nu se face responsabil pentru condițiile de forma ale adeverintei, deoarece din conținutul acesteia rezulta perioada, procentul anual, temeiul legal unde se incadreaza pentru munca desfasurata, in funcția de mecanic agricol.
In drept se ivocă Legea nr.263/2010, cu modificări si completări ulterioare; Ordinul nr.50/1990 a MMPS,Precizarile făcute prin Scrisoarea nr. 382/_ a MMPS.
Pârâta C. Județeană de P. B. -N. a formulat întâmpinare(f.47-51)
prin care solicită respingerea acțiunii ca netemeinica si nelegala pentru următoarele motive:
In fapt, reclamantul B. I. beneficiază de pensie anticipata parțial, începând cu data de_, în baza Legii nr.263/2010. Drepturile au fost stabilite pentru o vechime totala in munca de 36 de ani, 11 luni, 8 zile. Din analiza dosarului de pensie rezulta ca, potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010 la determinarea punctajelor anuale s-au utilizat salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul lor de înregistrare in carnetul de munca si sporurile cu caracter permanent, care, dupa data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare si care sunt înregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației in vigoare. Potrivit art. 166 din Legea nr. 263/2010 pentru perioada dupa_ la determinarea punctajului mediu anual si a pensiei s-a luat in calcul venitul brut lunar asa cum acesta a fost inscris in declarația privind evidenta nominala a angajaților.
Prin Decizia nr. 1. /_ s-a stabilit un punctaj mediu anual de 0.74353 puncte, aferent stagiului de cotizare realizat. Printr-o nota de subsol, aflata in conținutul deciziei de pensionare ramase definitive prin necontestare, se precizează ca adeverința nr. 49/_ (alături de altele doua) nu poate fi valorificata deoarece nu s-a Întocmit conform legislației din domeniul pensiilor. Reclamantul procedează la rectificarea celorlalte, doua adeverințe, astfel ca ulterior solicită CJP BN prin cerere scrisa, "adăugarea grupei a II - a la pensie".Raportat la adeverința nr.49/_ -emisa de S.C.Agroindustriala S.A. Lechinta, reclamantul B. I. invoca in mod eronat ca aceasta i-ar fi fost restituita, comunicandu-i-se verbal ca "nu este valabila". Potrivit dovezilor depuse in susținerea
"întâmpinării", arată ca in dosarul de drepturi al petiționarului se afla si inscrisul in cauza, insa acesta, potrivit deciziei definitive nr 23082/_, nu a fost valorificat in stabilirea punctajului mediu anual. Cu toate acestea, reclamantul nu a contestat decizia de pensionare, astfel ca Legea nr.263/2010 reglementează in Cap. VIII jurisdicția de asigurări sociale în art. 149 că deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații. Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
In atare situație, necontestand decizia de pensionare in termen, aceasta in intervalul de timp scurs a produs efecte fiind in plata, ulterior ramanad definitiva. Potrivit prevederilor legale invocate si raportat la starea de fapt, acțiunea formulata la aceasta data este tardivă, astfel ca in mod greșit susține reclamantul ca acțiunea putea ar putea fi calificată ca o obligație de a face și nu cu o contestație împotriva deciziei de pensionare (cum de altfel este). Acesta susține ca adeverința in cauza este depusa doar la dosarul instanței, restituita fiind de la dosarul de pensionare, astfel ca potrivit motivelor care stau la baza acțiunii, ar rezulta ca in mod direct investește instanța cu soluționarea impotriva refuzului soluționării unei cereri de pensionare.
Potrivit art. 158 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001. In sensul acesta, la art. 126 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 se dispun următoarele: Adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1
aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive. Pentru a putea fi valorificată, adeverința menționată la alin. (1) se completează în mod obligatoriu la toate rubricile prevăzute.
Procedând la analiza înscrisului in cauza si raportat de altfel la "refuzul" CJP B-N de valorificare a lui, acesta nu respecta condițiile imperative impuse de legiuitor in mod strict. Astfel, pe langa temeiul juridic care sta la baza Încadrării in grupa superioara de munca, trebuie precizat si actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc). Or, înscrisul in cauza nu conține astfel de mențiuni, in pofida faptului ca la modelul adeverinței de la Anexa 14 sunt marcate prin asterisc câmpurile obligatorii de completat. La dosarul instanței reclamantul B. I. depune in copie o alta adeverință nr. 49/_, diferita de cea care se afla la dosarul de pensionare, aceasta din urma având precizat "conform nominalizam efectuate prin..."
In raport de starea de fapt existenta, reiese in mod evident ca reclamantul a procedat la rectificarea inscrisului inițial, nevalorificat in stabilirea pensiei, astfel cum s-a precizat in decizia de pensie rămasa definitiva. Noua adeverința, cu care acesta a investit in mod direct instanța de judecata, incearca substituirea celei inițiale, insa sub omisiunea precizării actului administrativ emis de unitate.
per a contrario, in raport de obiectul dedus judecații - obligație de a face - petiționarul solicita obligarea pârâtei sa "ia in considerare adeverința nr. 49/_ " (anexata in copie xerox acțiunii) care in locul completării obligatorii la toate rubricile, conține mențiuni de genul "conform nominalizării efectuate prin ...". Prevalarea de doua înscrisuri care au același număr de inregistrare si data a emiterii lor de catre S.C. Agroindustriala S.A. Lechinta, insa amândouă incomplete pentru a putea fi valorificate, dovedesc fara echivoc netemeinicia acțiunii. În principal, pârâta, motivat prin decizia de pensie definitiva a precizat ca adeverința nr. 49/_ nu este luata in calcul intrucat nu este întocmita potrivit legislației din domeniul pensiilor, in secundar, reclamantul investește instanța in mod direct cu soluționarea unei cereri de recalculare a pensiei potrivit unei "noi" adeverințe nr. 49/_ ; or, rolul instanței este de a verifica modul de stabilire si plata a pensiilor, respectiv daca au fost respectate condițiile legale ale acordării acestora; cererile care vizează stabilirea sau recalcularea drepturilor stabilite inițial se depun la sediul casei de pensii, urmând întreaga procedura reglementata de Legea nr. 263/2010.
Apreciaza ca injusta pretenția petiționarului de a solicita instanței de judecata prin acțiunea civila inaintata, la obligarea Casei Județene de P. B-N de a proceda la recalcularea "pensiei începând cu data acordării inițiale, data de la care a prezentat si aceasta adeverința". Beneficiul grupei a II -a de munca este recunoscut persoanelor care au avut funcția de mecanic agricol, insa cele doua înscrisuri care certifica incadrarea pentru solicitantul B. I. sunt emise cu nerespectarea prevederilor legale in domeniu. Dovada acestui fapt o face insasi încercarea de rectificare a inșcrisului inițial cu un altul incomplet "...", prezentat de aceasta data doar instanței. In dezvoltarea motivelor, reclamantul precizează de altfel ca "nu ma fac responsabil pentru condițiile de forma ale adeverinței", insa sancțiunea nulității absolute actului, intervine in situația nerespectarii formei cerute imperativ pentru valabilitatea lui.
In drept invocă prevederile art. 205 alin. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, Legea nr. 263/2010.
Reclamantul B. I. a formulat răspuns la întâmpinare (f.141-143)
prin care a solicitat respingerea apararilor paratei, intrucit acestea sunt nelegale si netemeinice iar, pe fond, admiterea cererii asa cum a fost formulata.
Privitor la calificarea acțiunii formulate, a solicitat, in mod coercitiv (intrucit pirita a refuzat), obligarea acesteia sa recunoască si sa valorifice datele care rezulta din adeverința nr.49 /
_ . Din actul indicat rezulta ca a desfășurat activități încadrate in grupa a II-a de munca. Cu toate acestea, parata nu i-a valorificat si informațiile rezultate din aceasta adeverința. Deci, arată ca obiectul acțiunii este " o obligație de a face " prin care solicită intervenția instanței in sensul de a obliga pirita sa-i recunoască si sa valorifice toate datele ce rezulta din adeverința menționata, si nicidecum contestarea deciziei nr.1. /19 ianuarie 2012. Excepția tardivității prezentei cereri nu este intemeiata, deoarece obiectul cererii este contestarea deciziei nr.1. /_ evident ca, nu sunt aplicabile, prezentei cereri, nici dispozițiile art.149 din Legea nr.263 / 2010.
In situația de fata, ulterior admiterii acțiuni si valorificării informațiilor din adeverința menționata, se pune problema modificării corespunzătoare a drepturilor sale de pensie, in concordanta cu dispozițiile art.107 din Legea nr.263 / 2010. Dispozițiile legale menționate isi au izvorul in dispozițiile art.44 Constituția României, privind garantarea proprietății, deoarece pensia lunara (creanța asupra statului) face parte din proprietatea sa. In concluzie, solicia sa se rețina ca in cazul cererii formulate (" obligației de a face ") nu sunt incidente dispozițiile invocate în apărare.
Adeverința emisa sub nr.49 / 20 ianuarie 2011 este legala, rezultând in mod neechivoc, din adeverința menționata ca, reclamantul a desfășurat activități, in calitate de salariat, cu contract de munca, incadrat in grupa a II-a de munca, în calitate de mecanic agricol la sc Agroindustriala s.a., in următoarele perioade: prima perioada: luna X, anul 1987 pina in luna XII, anul 2000, precum si a doua perioada: luna VIII, anul 2001 pina in lună XII, anul 2003. Considera ca adeverința menționata indeplineste toate condițiile legale pentru a putea fi luata in calcul (valorificata) din perspectiva art.158, alin.2 din Legea pensiilor, precum si prin raportare la dispozițiile art.126 / anexa nr.14 din normele de aplicare ale acesteia. Mai intai, trebuie precizat ca adeverința in cauza reprezintă un act juridic unilateral, sub semnătura privata, care a fost intocmit sub incidența dispozițiilor vechiului Cod civil. Obiectul actului juridic este licit. Actul atesta ca reclamantul a desfășurat activități de munca, incadrate in grupa a II-a de munca, intr-o perioada anume / expres determinata. Cauza actului este licita. Actul a fost intocmit in vederea utilizării acestuia la casa de pensii in vedere valorificării atestărilor lui la drepturile de asigurări sociale. Este adevărat ca actul produce efecte juridice numai intre parti, angajat - angajator. Totuși, potrivit principiului opozabilității efectelor actelor juridice, casa de pensii nu poate aduce atingere drepturilor stabilite prin actul in discuție, aceasta instituție fiind obligata sa respecte starea de fapt confirmata prin actui menționat. De asemenea, considera ca adeverința indeplineste condițiile de forma prevăzute de anexa nr.14 la normele metodologice, verificarea legalității informațiilor conținute de act sau obținerea unor informații suplimentare celor inscrise in aceasta adeverința putindu-se face prin administrarea probei cu inscrisuri si / sau a unei expertize judiciare de specialitate. Privitor la "constatarea" nulității absolute a adeverinței, în primul rind solicită sa se observe ca, procesual, intimata nu a investit instanța si cu o cerere reconventionala pentru un astfel de " petit ", iar adresa înaintata instanței a fost intitulata "intimpinare", fiind justificata pe baza art.205 din Legea nr.134 / 2010. Deci, o astfel de "cerere" nu poate fi soluționata in acest cadru procesual. In al doilea rind, solicită sa se observe ca, intrucit reclamantul nu a eliberat adeverința in discuție, ci fostul angajator reprezentat de lichidatorul judiciar, el nu are calitate procesuala de pirit intr-o atare acțiune in constatarea nulității, cel mult pot fi introdus ca intervenient. In al treilea rind, forma actului este cea prevăzuta de lege (forma scrisa), legiuitorul nesolicitind ca consimtamintul la incheierea actului sa fie exprimat in forma solemna. Pentru aspectele de conținut ale adeverinței, intrucit este vorba de date care rezulta din conținutul registrelor profesioniștilor ( pontaje lunare), nu poate fi făcut reclamantul răspunzător. Oricum aspectele discutate pot fi obținute prin administrarea dovezilor de la pct.3.
Considera ca "apărarea" piritei nu este întemeiata, fiind cert ca aceasta se opune valorificării de către reclamant a drepturilor atestate de adeverința emisa de fostul angajator. Este de neinteles poziția piritei cit timp cele menționate in adeverința sunt atestate in registrele obligatorii ale angajatorului (pontaje lunare), datele in cauza fiind certe si reale . Poziția piritei tinde sa inlature injust / nelegitim drepturile de asigurări sociale ce i se cuvin, odată cu valorificarea adeverinței in discuție, efectul acțiunilor acestei instituții de interes public, urmare unei atare poziții, fiind similar naționalizării parțiale a proprietății. Poziția piritei este contrara legii, invocind propria-i culpa, intrucit art.182 din Legea nr.263 / 2010, obliga angajatorii, cit si casele de pensii, sa inventarieze si sa înregistreze toate datele si documentele necesare intocmirii evidentelor privind drepturile de asigurări sociale. Poziția sa este aceea ca refuzul piritei de a accepta valorificarea drepturilor
atestate de adeverința este nelegal, fiind contrar principiului contributivitatii (art.2 din lege). În ce privește perioada de valorificare a drepturilor, reclamantul solicită ca drepturile atestate de adeverința in discuție sa-i fie recunoscute si valorificate, incepind cu data de 08 noiembrie 2011. Își motiveaza solicitarea pe considerentul ca, drepturile atestate de aceasta adeverința existau la data cererii de pensionare si, cu toate astea, nu i-au fost valorificate. Considera ca, aceasta solicitare este justificata, deoarece pentru diferentele de pensie ce ii sunt datorate in perioada 0_ - la zi, nu s-a împlinit termenul de prescripție, potrivit art,107, alin.2 din Legea nr.263/2010 raportat la art.2517 din Noul Cod Civil.
In drept, se invocă art.201 alin.2, art.297, art.330 din Legea nr.134 / 2010.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.
Reclamantul B. I. a solicitat intimatei acordarea pensiei anticipată parțial la data de_ (f.110), atașând cererii și adeverințele nr. 49/_ și nr. 50/_ eliberate de fostul angajator SC Agroindustriala SA, prin lichidator judiciar SCP Consult Management UV IPURL, atașate la dosar f.115, 117, precum și cea cu nr. 45/_ eliberată de SC Metromec SA Lechința depusă la
f.116, de la data de_, conform deciziei nr. 1. /_ reclamantul devenind pensionar în baza legii nr. 263/2010, fără însă a fi luate în calcul datele inserate în cele trei adeverințe "deoarece nu sunt întocmite conform prevederilor legislației în domeniul pensiilor"; (f.63). Decizia de pensionare, necontestată, și-a produs efectele.
Urmare a demersurilor întreprinse de pensionar, adeverința nr. 45/_ a fost refăcută de două ori de fostul angajator(f. 55 și 53) și în final, corespunzând exigențelor instituite de art. 158 alin.2 din Legea nr. 263/2010 și art. 126 din Normele de aplicare a legii, s-a procedat la valorificarea ei, fiind satisfăcută cerea adresată de reclamant pârâtei la data de_ (f. 53-62).
La data de_ reclamantul s-a adresat din nou pârâtei, solicitând " adăugarea"; grupei a II-a de muncă la pensie (f.52), iar la data de_ a promovat prezenta acțiune, la care a atașat adeverința nr. 49/_ (f.3), distinctă însă de cea inițială anexată cererii de pensionare (f.115), chiar dacă are același nr. de înregistrare și menționează aceeași dată a eliberării. Diferențele substanțiale de conținut vizează justificarea încadrării în grupa a II-a de muncă a activității prestate de reclamant în intervalul de timp în discuție,_ -_ și_ -_, expusă în alineatele 3 și 4 ale celor două adeverințe, iar litiganții le confirmă, reclamantul susținând înscrisul întocmit cel mai recent i-a fost restituit, iar pârâta pretinzând că nu i-a fost prezentat .
Controversa dintre litiganți vizând (ne)atașarea adeverinței rectificate la cea mai recentă cerere de recalculare a pensiei, respectiv (ne)restituirea în vederea refacerii conforme, nu afectează natura pretenției deduse judecății, al cărei obiect îl constituie obligarea pârâtei la valorificarea actului și recalcularea pensiei, începând cu data pensionării. O altă calificare a acțiunii pendinte, susținută prin întâmpinarea formulată în cauză ce expune alternativ tezei investirii tardive a instanței cu soluționarea unei contestații îndreptată împotriva deciziei de pensionare și apărări de fond față de obligația de a face a cărei înfăptuire se urmărește, nu este permisă în lipsa sesizării instanței de judecată. Prin urmare excepția tardivității dresării cererii nu este întemeiată, în cauză nefiind antrenată incidența prevederilor art.149 din Legea nr. 263/2010 ce instituie termenul de 30 zile pentru contestarea deciziei de pensionare, cât timp în discuție nu este reformarea deciziei de pensionare în procedura contestării, ci a recalculării/revizuirii în considerarea cererii de reevaluare adresată ulterior de pensionar pârâtei. Pe de altă parte intervalul de 4 zile scurs între momentul dresării cererii către pârâtă (_ ) și cel al promovării acțiunii (_ ) în nici un caz nu poate antrena consecința soluționării favorabile a excepției procesuale, raportat la obiectul pricinii - obligația de a face- termenul de prescripție fiind cel general de 3 ani, ce curge de la data înregistrării cererii la instituția pârâtă.
Pretenția dedusă judecății nu poate fi rezolvată favorabil, i
ndependent de (ne)atașarea la cererea de recalculare/revizuire a pensiei adresată pârâtei la data de_ a adeverinței nr. 49/_ în forma sa rectificată. În prima ipoteză, susținută de pârâtă, nu este permisă exhibarea pentru prima dată în fața instanței de judecată a noi înscrisuri pe care să se fundamenteze pretențiile pensionarilor, eludându-se parcurgerea procedurii instituită de legiuitor ce prescrie verificarea lor prealabilă de către pârâtă, rolul instanței de judecată fiind acela de a cenzura modul în care pârâta respectă cerințele legii atunci când stabilește, recalculează, revizuiește pensiile, în baza actelor depuse de petenți. În cea de-a doua ipoteză, afirmată de reclamant (atașarea adeverinței la cerere urmată de restituirea actului anexat), chiar dovedită de ar fi, pârâtei îi era și îi este prohibit să
procedeze, cum se solicită, la valorificarea adeverinței în discuție, pentru considerentul neconformității actului cu cerințele de formalitate instituite imperativ de textul de art. 158 alin.2 din Legea nr. 263/2010 și art. 126 din Normele de aplicare a legii ce stabilesc, primul că "adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001";, cel de-al doilea "că adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive, pentru a putea fi valorificată, adeverința menționată la alin. (1) trebuind să se completeze în mod obligatoriu la toate rubricile prevăzute";.
Ori adeverința nr. 49/_ în forma sa rectificată depusă la dosar f.3 nu corespunde exigențelor legii, fiind evident incompletă, cât timp încadrarea muncii prestate de reclamant în grupa a II-a este justificată în alineatul 2 al actului "conform nominalizării efectuate prin…….";.
Suplinirea datelor esențiale nemenționate ( "….";) nu poate fi făcută nici de către pârâtă, nici de instanța de judecată, indicarea lor fiind în sarcina exclusivă a emitentului actului, astfel că pretenția reclamantului B. I. se impune a fi soluționat defavorabil.
Obligarea pârâtei la valorificarea adeverinței care atestă încadrarea activității prestată de reclamantul în fosta grupa a II-a de muncă este posibilă doar în ipoteza în care adeverința în discuție este întocmită de fostul angajator ori continuatorul său sau, cum este cazul dat lichidatorul judiciar, în conformitate cu toate cerințele instituite de textele legale înainte evocate, a fost atașată unei cereri adresată de pensionarul-fost angajat casei teritoriale de pensii, analizată și greșit neluată în calcul de aceasta. În cauza pendinte nefiind respectată prima dintre cerințe, acțiunea promovată urmează a fi respinsă pentru considerentele de fapt și drept expuse.
Votul consultativ al asistenților judiciari, dat în baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 rep., exprimă aceeași opinie.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T ĂR Ă Ș T E
Respinge excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâta C. T. de P. B. -N. ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul B. I. , domiciliat în loc.V., comuna Lechința, nr.47, județul B. -N., reprezentat de mandatar Rapan Luminița M., domiciliată în com. Matei, sat Matei, nr. 161, jud. B. -N., în contradictoriu cu pârâta C. T. de P. B.
-N.
, cu în mun.B., B-dul R., nr.22, județul B. -N., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Tribunalul B. -N. .
Pronunțată în ședința publică din data de 21 octombrie 2013.
Președinte, Grefier,
C. N. V. V.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari;
V. C. M. - A. LS
Red.dact. N.C. _
| ← Sentința civilă nr. 12002/2013. Contestație decizie... | Sentința civilă nr. 8146/2013. Obligație de a face.... → |
|---|
