Sentința civilă nr. 665/2013. Obligație de a face. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
cod operator 4204
Dosar nr. _
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 665
Ședința publică din 23 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: B. G. ASISTENȚI: S. O. JUDICIARI: M. L. D.
GREFIER: C. M.
Pe rol fiind pronunțarea soluției asupra cererii formulate de reclamantul
P. E., domiciliat în B. M., str. Dragoș Vodă nr. 2C/20 jud. M., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat B. M. - B. M., bd. Republicii nr. 2 jud. M. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M.
, cu sediul în B. M., str. H., nr. 1A, jud. M., având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
T.
Constată că prin cererea înregistrată la data de_, reclamantul P.
E. a chemat-o în judecată pe pârâta C. J. de P. M. solicitând instanței anularea hotărârii nr. 2484/_ emisă de C. N. de P. Publice solicitând, admiterea contestației și obligarea pârâtei la recalcularea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă prin luarea în considerare și a veniturilor asigurate menționate în adeverința nr.46/_ emisă de CEPROM
S.A. Satu M. începând cu data de_, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii formulate, reclamantul arătat că drepturile sale de pensie au fost stabilite prin decizia nr. 235874/2009.
La data de_, reclamantul a solicitat pârâtei recalcularea pensiei cu luarea în calcul a întregului venit asigurat, respectiv și a veniturilor menționate în adeverința nr. 46/_ eliberată de CEPROM S.A. Satu M., angajatorul reclamantului în anii 1978-1983.
Conform adeverinței mai sus-arătate, în perioada 1978-1983 reclamantul a realizat și venituri cu caracter permanent sub formă de sporuri la acord, pentru care, în conformitate cu prevederile Decretului nr. 389/1972, s-au
achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat, venituri care nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiei, nefiind trecute în carnetul de muncă.
Pârâta a răspuns negativ solicitării reclamantului prin decizia nr. 235874/_ împotriva căreia acesta a făcut contestație la Comisia Centrală de Contestații din cadrul C.N.P.P. care a emis hotărârea nr. 2484/_ . Prin această hotărâre s-a respins contestația reclamantului împotriva modului de stabilire a pensiei, motiv pentru care a fost atacată în instanță.
Așa cum se menționează în adeverința nr.46/_ sporurile pentru munca în acord au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale pentru care, în conformitate cu prevederile Decretului nr. 389/1972, s-au achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Reclamantul a apreciat ca fiind nelegală și netemeinică poziția pârâtelor de a refuza să ia în calcul și aceste venituri, raportat la prevederile art. 2 pct. c din Legea 263/2010 ce instituie, ca principiu de bază, principiul contributivității.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 151 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
La data de_ reclamantul a chemat în judecată și C. N. de P. Publice.
Prin întâmpinare pârâtele au solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii formulate învederând că reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în anul 2009, pensia fiindu-i stabilită în conformitate cu prevederile Legii 19/2000 prin decizia nr. 235874/_ .
La cererea înregistrată la C. J. de P. M. sub nr. 1. din _
, prin care a solicitat înscrierea la pensie, reclamantul a anexat și adeverința nr.46/_ emisă de CEPROM S.A. Satu M. cuprinzând venituri realizate sub formă de spor la acord.
Prin Decizia nr. 235874/_ cererea de recalculare a fost respinsă. Contestația formulată a fost respinsă prin Hotărârea nr. 2484/_ a
Comisiei Centrale de Contestații din cadrul C.N.P.P.
Pârâtele au apreciat că atât decizia nr. 235874/_, cât și hotărârea nr. 2484/_ au fost emise cu respectarea dispozițiilor în vigoare, iar solicitarea reclamantului de valorificare la stabilirea pensiei a veniturilor realizate sub formă de spor la acord, înscrise în adeverința nr.46/_ sunt nefondate, întrucât perioadele la care se referă salariile cuprinse în adeverință sunt anterioare datei de_, fiind incidente prevederile art. 165 al. 1 și 2 din Legea 263/2010.
Conform art. 165 alin.1 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă. Art. 165 al. 2 din Legea nr. 263/2010 prevede că la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În aplicarea acestor dispoziții legale, art. 127 al. 1 din normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. 257/201 prevede că sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15, însă printre acestea nu se regăsește și sporul pentru munca în acord.
Mai mult, la pct. VI din anexa 15 la norme se menționează că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale..";.
În ceea ce privește Decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curți de C. ție și Justiție, pârâtele au apreciat că nu sunt incidente în cauză deoarece, în primul rând decizia a fost dată în aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005, iar cererea reclamantului a fost soluționată în conformitate cu dispozițiile Legii 263/2010 nefiind aplicabile prevederile art. 174 și 178 din Legea nr. 263/2010.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în anul 2009, pensia fiindu-i stabilită în conformitate cu prevederile Legii 19/2000 prin decizia nr. 235874/_ .
La data de_ reclamantul s-a adresat Casei Județene de P. M. solicitând recalcularea pensiei pentru limită de vârstă prin luarea în calcul și a veniturilor realizate în acord global conform adeverinței nr.46/_ emisă de CEPROM S.A. Satu M. .
Cererea a fost înregistrată sub nr. 1. din_ și respinsă prin Decizia Casei Județene de P. M. nr. 235874/_ .
Reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei susmenționate, contestație care a fost respinsă de Comisia Centrală de Contestații din cadrul
C.N.P.P. prin Hotărârea nr. 2484/_ .
Potrivit dispozițiilor art. 2 al. 1 lit. c din Legea 263/2010, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, iar conform art. 96 al. 2 din Legea 263/2010, punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
Legiuitorul a consacrat astfel, ca principiu fundamental, principiul contributivității la stabilirea drepturilor de asigurări sociale, inclusiv a pensiilor pentru limită de vârstă. Acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menționat în mod expres, și în legea anterioară, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, stipulându-se că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege și a fost preluat, tot
ca principiu esențial și de Legea 263/2010(art. 2 lit.c) privind sistemul unitar de pensii publice care a abrogat Legea 19/2000.
Dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat și prevederile Legii 27/1966 stabileau obligația angajatorului de a vira la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de salariat, iar retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajatului în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise lunar în carnetul de muncă.
Anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din Legea nr.57/1974.
Prin Decizia nr. 19/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat și a statuat, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin.1 și 2 din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din OUG nr.4/2005, că formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin.1 lit.a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Înalta Curte a apreciat că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
Decizia nr. 19/2011 este obligatorie și sub imperiul Legii nr. 263/2010, care reia dispozițiile art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin.1 și 2 din Legea nr. 19/2000 în interpretarea cărora a fost admis recursul în interesul legii declarat.
Conform adeverinței nr.46/_ emisă de CEPROM S.A. Satu M., reclamantul și-a desfășurat activitatea în perioada:_ -_ în acord global conform Legii 57/1974 realizând câștiguri cu caracter permanent, pentru care în conformitate cu Decretul 389/1972 s-au achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS) ( fila 6 dosar).
În considerarea celor de mai sus, ținând cont de faptul că reclamantul a solicitat la data de_ recalcularea pensiei cu luarea în calcul a întregului venit asigurat și având în vedere faptul că veniturile realizate de acesta în acord global conform Legii 57/1974 au avut caracter permanent și că pentru sumele respective s-a plătit CAS, în baza art. 1 din Decretul 389/1972, art. 2 lit.c și art. 107 al.3 din Legea 263/2010, instanța va admite acțiunea, va anula Hotărârea nr. 2484/_ emisă de Comisia Centrală de Contestații din cadrul C.N.P.P.
și Decizia nr. 235874/_ emisă de C. J. de P. M. și o va obliga pe aceasta din urmă să recalculeze pensia reclamantului luând în considerare veniturile obținute în acord global, menționate în adeverința nr.46/_ emisă de CEPROM S.A. Satu M. .
Acordarea noilor drepturi se va face cu începere de la data de_, respectiv din prima lună ulterioară depunerii cererii de recalculare a pensiei, corespunzător prevederilor art. 107 al. 5 din Legea 263/2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea precizată
de reclamantul P. E., domiciliat în B. M.
, str. Dragoș Vodă nr. 2C/20, cu domiciliu ales la Cabinet Avocat B. M. -
B. M., bd. Republicii nr. 2, jud. M. în contradictoriu cu pârâtele C. J. de P. M. cu sediul în B. M., str. H. nr. 1A și C. N. de P. Publice cu sediul în B. M., str. L. nr. 8 sector 2 și, în consecință:
Anulează Hotărârea nr. 2484/_ emisă de Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de P. Publice;
Obligă pârâta C. J. de P. M. la recalcularea pensiei reclamantului pentru limită de vârstă stabilită prin Decizia nr. 235874/_ luând în considerare și veniturile asigurate realizate în acord global și menționate în Adeverința nr. 46/_ emisă de CEPROM S.A. Satu M., cu acordarea noilor drepturi începând cu data de_ .
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică din data de_ .
PREȘEDINTE | ASISTENȚI JUDICIARI | GREFIER | ||
G. Brîndușa | O. S. | , D. M. L. M. | C. |
Red/tehnored.G.B. 5 ex. _
Com.
| ← Decizia civilă nr. 257/2013. Obligație de a face. Asigurări... | Sentința civilă nr. 2017/2013. Obligație de a face.... → |
|---|
