Acţiune în rectificarea cărţii funciare. Jurisprudență Carte Funciară

Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 1240/R din data de 01.10.2013

În cadrul procedurilor prevăzute de Legea nr. 7/1996 nu pot fi reanalizate modurile de dobândire a dreptului de proprietate prin hotărâri judecătorești pronunțate anterior. În caz de contradictorialitate între acestea legea prevede doar calea de atac a revizuirii.

Prin Sentința civilă nr. 2019 din 16 martie 2009 a Judecătoriei Târgu Mureș s-a respins excepția autorității lucrului judecat, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, și în consecință: s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. T., prin lichidator judiciar C. M. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. De asemenea, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. T., prin lichidator judiciar C. M., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Consiliul Local Tg. Mureș, S.C. E. S.A., S.C. T. S.R.L. și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Mureș.

În considerentele hotărârii s-au reținut următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 7242/11 iulie 1996 a Judecătoriei Tg. Mureș, rămasă definitivă prin neapelare, a fost admisă acțiunea formulată de Consiliul Municipal Tg. Mureș în contradictoriu cu pârâta S.C. T. S.A. Hunedoara, aceasta din urmă fiind obligată să recunoască dreptul de proprietate al reclamantului, respectiv al Statului Român, asupra terenului situat în xxx, nr. top 447/1/1/2.

În temeiul acestei hotărâri judecătorești s-a procedat la intabularea dreptului de proprietate al Statului Român asupra terenului.

Prin Încheierea nr. 2153/CA /2004 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, s-a decis deschiderea procedurii de faliment față de S.C. T. S.A. Hunedoara, dispunându-se dizolvarea acestei societăți și menținerea măsurii ridicării dreptului acesteia de a-și administra bunurile și de a conduce societatea, fiind desemnat în acest sens lichidatorul judiciar C. M.

În ceea ce privește excepția autorității lucrului judecat, invocată de către pârâtul Statul Român prin Consiliul Local Tg. Mureș, instanța a reținut că pentru existența lucrului judecat, potrivit art. 1201 Cod civil, trebuie să existe identitate între hotărârea dată și cea care urmează, respectiv: identitatea de obiect, identitatea de cauză, și identitatea de părți. Cele trei elemente arătate anterior trebuie să fie întrunite cumulativ. În cazul în care lipsește unul dintre cele trei elemente nu mai putem să vorbim despre autoritatea lucrului judecat, astfel că pentru a opera excepția autorității lucrului judecat se cere o identitate între raportul juridic dedus judecății și raportul juridic judecat anterior, iar părțile care stau în judecată trebuie să aibă aceeași calitate procesuală.

Constatând că în speță nu există această triplă identitate prevăzută de textul de lege mai sus menționat, instanța a respins excepția autorității lucrului judecat.

În ceea ce privește excepția invocată de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a apreciat că aceasta este întemeiată pentru considerentele expuse în continuare:

Potrivit art. 3 alin. 1 pct. 48 din HG 386/2005 modificată, în realizarea funcțiilor sale Ministerul Economiei și Finanțelor reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.

De asemenea, potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954 Ministerul Economiei și Finanțelor poate reprezenta Statul Român în litigiile în care acesta este parte, sub condiția ca prin legi speciale, reprezentarea Statului Român să nu fie atribuită altor organe.

Având în vedere natura pretențiilor formulate de către reclamantă, instanța a apreciat că în cauză Statul Român nu poate fi reprezentat de către Ministerul Economiei și Finanțelor, motiv pentru care va admite excepția invocată, respingând acțiunea formulată în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Reclamanta, în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, a invocat "excepția lipsei de interes a pârâtei în opoziția expusă în întâmpinare"; precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a titularului întâmpinării"; însă acestea nu pot fi considerate veritabile excepții ci doar răspunsuri date argumentelor aduse de către pârâtă.

În ceea ce privește fondul, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, deoarece:

În baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria MO3 nr. 3518/1997 emis de Ministerul Industriei și Comerțului s-a transmis pârâtei S.C. E. S.A. dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1428,09 mp. Înscrierea în CF nr. 2151/III a dreptului de proprietate s-a făcut în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate anterior menționat precum și a certificatului de urbanism nr. 1943/20.1120.11.1997 emis de Primăria mun. Tg. Mureș.

Astfel cum rezultă din extrasul CF nr. 151/III Mureșeni din data de 15.01.1998 activul imobiliar compus din depozit cu parter și teren în suprafață de1428,09 mp situat administrativ în xxx este înscris sub xxx în proprietatea pârâtei S.C. E. S.A.

Susținerile reclamantei referitoare la înscrierea făcută la poziția B+16 din CF 2151 nu au relevanță în cauză deoarece cererea nr. 11665/05.07.2001 precum și declarația autentificată prin Încheierea de autentificare nr. 1570/2001 de către BNP Asociați B.&D. au fost solicitate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mureș în vederea reconstituirii cărții funciare a imobilului înscris în CF xxx, nr. ord. A+1, nr. top xxx în anul 1997, conform extrasului CF din data de 18.01.1998. Această reconstituire a cărții funciare în care este înscris imobilul menționat, proprietatea pârâtei S.C. E. S.A. a fost înscrisă în CF nr. xxx, nr. top xxx încă din anul 1997.

Ca urmare a recunoașterii prin Sentința civilă nr. 7242/11 iulie 1996 a Judecătoriei Tg. Mureș, a dreptului de proprietate al Statului Român, prin Hotărârea Consiliului Local Tg. Mureș nr. 21/28.02.2002 s-a aprobat un schimb de terenuri între pârâta S.C. T. S.R.L. și Primăria mun. Tg. Mureș, terenul oferit de către aceasta din urmă fiind cel înscris în CF xxx, nr. top xxx, în suprafață de 5846 mp.

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mureș, în conținutul adresei nr. 5147/13.01.2009, a arătat că din înscrierile efectuate în copia fidelă a CF 2151 Mureșeni rezultă faptul că nu s-a operat transferul dreptului de proprietate al imobilului proprietatea Statului Român în proprietatea Municipiului Tg. Mureș.

Prin Decizia civilă nr. 60 din 4 aprilie 2013 a Tribunalului Mureș s-a respins apelul formulat de reclamanta S.C. T. S.A. prin lichidator judiciar SP A. I. E. IPURL, împotriva sentinței civile nr. 2019/16 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Târgu-Mureș.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 pct. 48 din H.G. 386/2007 (în vigoare la data introducerii acțiunii), Ministerul Economiei și Finanțelor "reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ";.

Sentința civilă nr. 7242/11.07.1996, a statuat în favoarea Consiliului Local al Municipiului Tg. Mureș dreptul de proprietate asupra terenului înscris în C.F. 2151 Mureșeni, nr. top 447/1/1/2.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. 3 și 4 din Legea 213/199, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului ce face parte din domeniul public, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, iar unitățile administrativ-teritoriale, de către consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile locale, care dau mandat scris, în fiecare caz, președintelui consiliului județean sau primarului.

În conformitate cu aceste dispoziții, prin raportare la obiectul prezentului litigiu (fiind vorba despre un imobil ce aparține unității administrativ teritoriale), tribunalul a constatat că, în mod legal și temeinic prima instanță a apreciat că se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.

În mod evident, prin Sentința civilă nr. 7242/11.07.1996, instanța a obligat pârâta S.C T. S.A. să recunoască dreptul de proprietate al Consiliului Local al Municipiului Tg. Mureș asupra întregului teren înscris în C.F., nr. top xxx.

Suprafața de teren ce face obiectul hotărârii judecătorești anterior menționată cuprinde inclusiv cele trei parcele rezultate în urma dezmembrării, respectiv nr. top. xxx.

Ca efect al acestei sentințe, în mod firesc se impunea radierea înscrierilor anterioare, respectiv cele de la poziția B+13, înscrieri prin care, în baza Sentinței civile nr. 10768/28.11.1995 a fost întabulat dreptul de proprietate asupra parcelei de la poziția A+16 (top xxx) în favoarea apelantei S.C. T. S.A., în conformitate și cu Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria MO3 nr. 0870/1994.

Într-adevăr, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria MO3 nr. 0870/1994 nu a fost anulat în mod expres prin nici o hotărâre judecătorească. Mai mult, legalitatea acestui certificat a și fost confirmată prin hotărârea pronunțată în dosarul 12511/1995 al Judecătoriei Tg. Mureș.

În acest context apar ca fiind contradictorii dispozițiile din cele două hotărâri judecătorești anterior menționate, hotărâri prin care, pe de o parte se recunoaște dreptul de proprietate al Municipiului Tg. Mureș asupra întregii parcele de sub nr. top 447/1/1/2, iar pe de altă parte se recunoaște dreptul de proprietate al apelantei S.C. T. S.A. asupra unei părți din acest întreg, respectiv asupra parcelelor dezmembrate sub nr. top. xxx.

În mod evident nu se poate susține că întreg terenul aparține Municipiului Târgu Mureș, iar, în același timp o dezmembrare a acestuia să aibă un alt proprietar (respectiv S.C. T. S.A.).

Totuși, remediul procedural pentru înlăturarea acestei contradicții nu poate fi reprezentat de o plângere împotriva încheierii de carte funciară sau de o acțiune în rectificare de carte funciară - acțiune ce face obiectul prezentului cadru procesual.

În cadrul procedurilor prevăzute de Legea 7/1996, registratorul de carte funciară, iar ulterior instanța de judecată (în eventualitatea formulării unei plângeri), are obligația de a verifica doar sub aspect formal dacă înscrisurile prezentate sunt apte pentru a determina înscrierile în C.F.. Altfel spus, în cadrul acestor proceduri, în nici un caz nu pot fi supuse reanalizării, pe fond, hotărârile judecătorești prezentate în vederea efectuării înscrierilor în cartea funciară.

Mai mult, potrivit art. 33-34 din Legea 7/1996, acțiunea în rectificare de C.F. are un caracter subsidiar, în acest sens fiind necesar ca anterior să se fi constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea sau înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.

Apelanta reclamantă nu a făcut dovada existenței unei hotărâri judecătorești definitive prin care să fie consacrată vreuna din situațiile anterior expuse.

De asemenea, prin raportare la dispozitivul sentinței nr. 7242/11.07.1996, la procedura de înscriere în cartea funciară prevăzută la acea dată de Legea 7/1996 și cadrul procesual stabilit prin acțiunea introductivă, în cauză nu devine incident nici un motiv de nulitate al înscrierii efectuate la B+14 al C.F. xxx.

Susținerile apelantei referitoare la faptul că în momentul efectuării schimbului imobiliar terenul nu se afla în proprietatea Statului Român, că Primăria Municipiului Tg. Mureș a înstrăinat un imobil care nu a fost niciodată în proprietatea acesteia și că din contractul de schimb imobiliar rezultă că obiectul acestui contract îl reprezintă un alt imobil, nu fac decât să evidențieze contradicția dintre hotărârile judecătorești anterior menționate.

Față de toate cele anterior expuse, tribunalul a respins apelul.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta SC T. SA în faliment, prin lichidator judiciar SP A. I. E. IPURL, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea în parte a sentinței civile și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale, confuzia provenind de la aprecierea greșită a titularului dreptului de proprietate înscris în CF xxx.

Din examinarea CF xxx este lesne de observat că titularul dreptului de proprietate asupra terenului înscris în acest CF, înscrierea de sub B+1 până la B+4, este Statul Român.

În mod greșit instanța de apel a reținut că titularul dreptului de proprietate asupra acestui imobil este unitatea administrativ teritorială Municipiul Târgu Mureș, deoarece din nici o înscrierea începând cu B+1 până la B+13, nu rezultă acest lucru.

Înscrierea de sub B+14 a fost nelegală, deoarece a lipsit de proprietate atât Statul Român cât și pe SC T. SA.

Pe de o parte, deoarece prin sentința respectivă nu s-a dispus înscrierea dispoziției acesteia în cartea funciară, așa cum nu s-a dispus nici radierea mențiunii de sub B-13.

S-au invocat prevederile art. 22 din Legea nr. 7/1996.

Pe de altă parte, în sentința nr. 7242/1996, Statul Român nu a fost parte, așa cum nu a fost parte nici SC T. SA Hunedoara.

Art. 9 din Legea nr. 213/1998 prevede modalitatea trecerii unui bun din proprietatea Statului Român în proprietatea unității administrativ teritoriale.

Instanța de apel invocând prevederile art. 12 alin. 3 și alin. 4 din Legea nr. 218/1998, nu a analizat dacă printr-un act administrativ terenul proprietatea tabulară a Statului Român, potrivit mențiunilor de sub B+1 până la B+4 din CF 2151 Mureșeni, a trecut în proprietatea unității administrativ teritoriale. În lipsa unui înscris contrar, titularul dreptului de proprietate nu putea fi decât Statul Român și are și calitate procesuală în cauză.

Instanța de apel nu a analizat și nu a respins motivat susținerile recurentei cu privire la sentința nr. 7242/11.07.1996.

Practic, printr-o înscriere în CF, înscrierea neautorizată de vreo instanță de judecată, în baza unei hotărâri judecătorești, Biroul de carte funciară a radiat dreptul de proprietate înscris sub B-13 din CF xxx.

Potrivit prevederilor legale la acea dată, art. 22 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, acest aspect trebuia constatat și consfințit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Dreptul de proprietate a recurentei asupra terenului din litigiu a fost atestat prin Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M03 nr. xxx.

La data de 11.02.1997 a fost înscris dreptul de proprietate asupra imobilul din CF xxx, sub nr. top xxx de sub A+16, reprezentând teren intravilan în suprafață de 7527 mp în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M03 nr. 0870 din 21.02.1994, înscriere menționată sub B-13.

Nici o dispoziție din sentința nr. 7242/1996 nu a vizat anularea certificatului 0870/1994, nu a vizat restabilirea situației anterioare din CF, respectiv radierea dreptului de proprietate a recurentei.

Legalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea recurentei a fost analizată de către instanțele de judecată și deși Consiliul Local Tg.Mureș a fost parte în dosar, nu a declarat apel.

În dosarul nr. 1339/1996 Curtea de Apel Tg.Mureș, prin Decizia civilă nr. 19/R/16.01.1997 a respins recursul declarat de SC T. SRL, ca nefondat.

Împotriva hotărârii pronunțate în recurs, Primăria Municipiului Târgu Mureș care, deși nu a formulat nici o cale de atac, a formulat o cerere de revizuire, care a fost respinsă de Curtea de Apel Târgu Mureș, prin Decizia civilă nr. 687/R/02.10.1997.

S-a susținut că nelegalitățile efectuate în CF xxx, sub B -14 sunt evidente și dovedite, astfel încât soluția legală și temeinică care trebuia adoptată de instanța de fond și instanța de apel, era admiterea acțiunii.

Prin întâmpinarea depusă la data de 2 septembrie 2013, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, în numele Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că hotărârea atacată este temeinică și legală, apreciind că argumentele invocate de recurenta reclamantă nu au nici un suport juridic.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța a constatat că recursul declarat este nefondat din următoarele considerente:

În ceea ce privește starea de fapt, respectiv evoluția cronologică a diverselor litigii purtate de părțile din prezenta cauză, cu privire la terenul litigios, aceasta a fost corect evidențiată de ambele instanțe, nemaicomportând nici un fel de alte reiterări.

În speță, a fost evident că există două hotărâri judecătorești contradictorii, respectiv Sentința civilă nr. 7242/11.07.1996 prin care pârâta SC T. SA a fost obligată să recunoască dreptul de proprietate al Consiliului Local al Municipiului Târgu Mureș asupra întregului teren înscris în CF xxx, nr. top xxx care cuprinde inclusiv cele trei parcele rezultate în urma dezmembrării și Sentința civilă nr. 10768/28.11.1995 în baza căreia a fost intabulat dreptul de proprietate asupra parcelei de la poziția A+16 nr. top. xxx în favoarea apelantei SC T. SA, în conformitate cu certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M03 nr. 0870/1994.

În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 republicată, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea, sau după caz modificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în CF, rectificarea înscrierilor în CF putându-se face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

În prezenta cauză s-a solicitat rectificarea Cărții Funciare prin anularea încheierii de CF, însă, prin raportare la dispozitivul Sentinței civile nr. 7242/11.07.1996, procedura de înscriere în cartea funciară s-a efectuat conform prevederilor Legii nr. 7/1996, astfel încât nu a existat nici un motiv de nulitate a înscrierii efectuate la B+14 din CF xxx.

În cadrul procedurilor prevăzute de Legea nr. 7/1996 nu pot fi reanalizate modurile de dobândire a dreptului de proprietate prin hotărârile judecătorești mai sus menționate. În caz de contradictorialitate între hotărârile judecătorești, legea prevăzând doar calea de atac a revizuirii.

Prin urmare, nefiind incident vreun motiv de modificare sau casare prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, ținând seama și de prevederile art. 312 Cod procedură civilă, s-a respins ca nefondat recursul declarat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acţiune în rectificarea cărţii funciare. Jurisprudență Carte Funciară