Acţiunea civilă nepatrimonială. Excepţia lipsei caracterului legal al obiectul acţiunii. Soluţie.
| Comentarii |
|
Judecătoria LIPOVA Sentinţă civilă nr. 761 din data de 23.10.2013
A avea o amantă, ca relație socială de profunzime intimă, este o situație care contravine adeseori moralității celor mai multe tipuri de comunitate umană și care, deși neprevăzută de lege, nu este nici interzisă, însă, prin interpretarea normelor care reglementează drepturile personalității rezultă că nu există nici o normă care să fondeze pretenția unui reclamant, nesatisfăcut în dorința lui, de a obține satisfacția obligării unei persoane pârâte la predarea vieții sale intime acestuia. Numai voința liberă, reciproc asumată de doi oameni, fără concursul legii și sub auspiciile moralității, pot crea o conviețuire intimă în afara căsătoriei. Or, dispunând de sine însuși reclamantul tinde la încălcarea libertății și demnității pârâtei de a dispune de ea însăși, în ceea ce privește acceptare liberă a conviețuirii intime cu reclamantul, legea neapărând insatisfacția reclamantului prin punerea la îndemână a vreunui mijloc procesual de natura acțiunii exercitate. Reclamantul are un drept la acțiune, dar obiectul acțiunii fiind nelegal, dreptul nu poate fi examinat pe fond.
1. Constată că prin cererea înregistrată la Judecătoria Lipova sub nr. 580 în data de 8 mai 2013, timbrată, reclamantul TG în contradictoriu cu pârâta APF, a solicitat obligarea pârâtei, prin lege, să devină amanta reclamantului.
1.1. În motivarea cererii, reclamantul susține că în urmă cu două săptămâni, într-o duminică după masă, se afla în casa pârâtei, fiind vecini. Erau singuri. Stătea pe patul din bucătărie și se uita la televizorul pârâtei. Pârâta venise din camera alăturată cu ț…e scoase, cu pantaloni scurți, ca să se vadă ț…i. Se pensa în oglindă, se ruja și îi vorbea provocator reclamantului așezându-se în fața acestuia, uzând de expresii pornografice. Reclamantul susține că a prins-o de b…ă. Pârâta l-a lovit și l-a înjurat de mamă. După un sfert de oră, pârâta a luat telefonul chemându-și amantul din sat să o viziteze. A venit un băiat de 17 ani, A. S-a pus lângă ea pe pat, cu mâna după cap, a sărutat-o, după care pârâta i-a zis reclamantului: ,,Pleacă, că vreau să rămân cu el!";. Reclamantul a plecat resemnat. Susține că în urmă cu 2 luni, l-a scos afară din casă și a rămas cu un bărbat de 35 ani din sat, după care a încuiat ușa. Între timp, reclamantul s-a dus la pârâtă odată și când să intre în casă, pârâta a ieșit pe trepte și l-a lovit cu mătura în cap, refuzându-i intrarea. Susține că pârâta are 23 de ani și practică sexul cu toți, chiar și cu rudeniile ei, iar pe reclamant îl respinge, fapta pârâtei reprezentând o tortură pentru reclamant.
1.2. Solicită ca pârâta să fie citată la interogatoriu pentru a se stabili veridicitatea faptelor.
1.3. Dacă în 3 zile nu primește citațiile și președintele nu aprobă cauza civilă, avertizează că va fi chemat la Curtea Supremă.
…
4. La termenul de judecată din data de 23 octombrie 2013, Judecătoria a invocat din oficiu excepția privind caracterul nelegal al formulării obiectului acțiunii civile, excepție unită cu fondul cauzei.
5. În baza înscrisurilor prezentate, Judecătoria reține că litigiul este conturat de acțiunea reclamantului de a obține pe cale judecătorească obligarea pârâtei de a deveni amanta reclamantului, obiect în raport de care Judecătoria a invocat excepția caracterului nelegal al acestuia.
6. Soluționând cu prioritatea excepția de fond privind nelegalitatea obiectului acțiunii, în temeiul art. 248 alin. 1 coroborat cu art. 245, art. 246 alin. 1, art. 247 alin. 1 raportat la art. 29 C. pr. civ. combinate cu art.11, art. 58, art. 60, art. 71 și art. 72 C. civ., Judecătoria va admite excepția și va respinge acțiunea lăsând neexaminat fondul procesului.
6.1. Depășind orice reflecție privitoare la comportamentul reclamantului, persoană nesupusă vreunei interdicții judecătorești (de a nu respecta normele de procedură care contribuie la asigurarea solemnității ședinței de judecată, de a pretinde unei instanțe obligarea unei persoane să devină intimă sub aspectul vieții sale private reclamantului), Judecătoria constată că are de evaluat obiectul acțiunii și anume, dacă acesta îndeplinește cerința legalității formulării pretenției concrete, de a obliga o femeie să devină amanta unui bărbat. Altfel spus, există un drept subiectiv recunoscut de lege unui subiect de drept de a avea o "amantă"; căreia să-i corespundă o obligație corelativă a altui subiect de drept de a fi amanta acestuia.
6.2. Legiuitorul nu a instituit nici o normă expresă care să consacre dreptul de a avea o amantă, reglementând numai căsătoria, ca o uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii, conform art. 259 alin. 1 C. civ.
6.3. A avea o amantă, ca relație socială de profunzime intimă, este o situație care contravine adeseori moralității celor mai multe tipuri de comunitate umană și care, deși neprevăzută de lege, nu este nici interzisă, însă, prin interpretarea normelor care reglementează drepturile personalității rezultă că nu există nici o normă care să fondeze pretenția unui reclamant, nesatisfăcut în dorința lui, de a obține satisfacția obligării unei persoane pârâte la predarea vieții sale intime acestuia. Numai voința liberă, reciproc asumată de doi oameni, fără concursul legii și sub auspiciile moralității, pot crea o conviețuire intimă în afara căsătoriei.
6.4. Or, dispunând de sine însuși reclamantul tinde la încălcarea libertății și demnității pârâtei de a dispune de ea însăși, în ceea ce privește acceptare liberă a conviețuirii intime cu reclamantul, legea neapărând insatisfacția reclamantului prin punerea la îndemână a vreunui mijloc procesual de natura acțiunii exercitate. Reclamantul are un drept la acțiune, dar obiectul acțiunii fiind nelegal, dreptul nu poate fi examinat pe fond.
6.5. Dispoziții legale relevante.
A. Codul civil.
Art. 11. Respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri. Nu se poate deroga prin convenții sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri.
Art. 58. Drepturi ale personalității. (1) Orice persoană are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieții private, precum și alte asemenea drepturi recunoscute de lege. (2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile.
Art. 60 Dreptul de a dispune de sine însuși. Persoana fizică are dreptul să dispună de sine însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Art. 71. Dreptul la viața privată. (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private. (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa, fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Art. 72. Dreptul la demnitate. (1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
B. Codul de procedură civilă.
Art. 29. Noțiune. Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces.
7. În temeiul art. 453 alin. 1 C. pr. civ. obligă pe reclamant să plătească pârâtei 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de deplasare la instanță.
| ← Uzucapiune. Temei juridic. Decizie în interesul legii.... | Drept la moştenire. Vocaţie generală şi vocaţie concretă.... → |
|---|
