Drept la moştenire. Vocaţie generală şi vocaţie concretă. Tranzacţia drepturilor. Cenzurare.
| Comentarii |
|
Judecătoria LIPOVA Sentinţă civilă nr. 651 din data de 23.09.2013
În materie de moștenire legiuitorul a prevăzut norme juridice imperative și principii legate de persoana celui care transmite succesiune și de persoana celor care invocă un drept propriu la succesiune. Astfel, deși s-a făcut dovada decesului și a vocației generale de a veni la moștenirea defunctei, ca verișoară primară, fiind rude de gradul IV din Clasa a IV-a de moștenitori legali, părțile tranzacției nu s-au preocupat să dovedească faptul că defuncta nu a lăsat descendenți, încât pârâtele să nu fie înlăturate de la moștenire de rudele din Clasa I de moștenitori legali, nici că aceasta nu a avut frați și surori, încât aceleași părți să fie înlăturate de rudele în grad mai apropiat, gradul II de rudenie.
În sfârșit, nu s-a probat modul de acceptare expresă în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii sau de acceptare tacită a succesiunii prin dovezi certe, de uz și dispoziție a unor bunuri care să exprime voința neîndoielnică de acceptare cu atât mai mult cu cât părțile nu sunt moștenitoare sezinare ele trebuind trimise în posesia bunurilor succesorale, acceptarea fiind una declarativă, formală precum afirmațiile din cauză. În consecință, tranzacția va fi validată numai în partea privitoare la vocația generală la moștenirea defunctei a rudelor defunctei din clasa a IV-a de moștenitori legali, rude de gradul IV.
Prin cererea înregistrată la această instanță reclamanta FR a chemat în judecată pârâtele DAI și ZHB solicitând să se constate că reclamanta și pârâtele au calitatea de succesori ai defunctei lor verișoare FR. În motivare, arată că în urma decesului verișoarei lor FR…, reclamanta și pârâtele au rămas succesoare acceptante ale acesteia. În drept, invocă art. 700 C. civ.
Părțile au convenit stingerea litigiului în forma: "Părțile își recunosc reciproc calitatea de succesor al defunctei FR... Cotele succesorale ce revin fiecărei părți sunt următoarele: FR - cota de 1/3; DAI - cota de 1/3 și ZHB - cota de 1/3.";
Judecătoria a reținut că FR…, cu ultimul domiciliu situat în Comuna G. Nr. 343, Județul A. a decedat în data de 22 iunie 2010 în localitatea Arad, conform mențiunilor consemnate în Certificatul de deces Seria Nr. eliberat de Primăria Municipiului A în data de 23 iunie 2010, fila 35 dosar. În baza înscrisurilor doveditoare depuse la dosar, filele 30-40, reține că reclamanta și pârâtele au ca părinți pe FȘ și FA și că defuncta FR…, născută în 5 iunie 1964 și decedată în data de 22 iunie 2010, este fiica lui Ludovic și Maria, iar tatăl părților, FȘt, născut în 19 august 1926 și decedat în 15 mai 1963, este fiul lui Ludovic și Varvara. Reține că FL născut în data de 19 septembrie 1940 și decedat în data de 15 ianuarie 1996 este fiul lui Ludovic și Varvara. Rezultă că părțile sunt fiicele lui FȘt căsătorit cu FA și frate cu FL, tatăl defunctei. Reține faptul că nu s-a dovedit existența vreunui bun în raport de care să fie verificată acceptarea expresă în termenul legal de prescripție sau prin acceptare tacită a moștenirii și nici împrejurarea că mama părților, FA, că mama defunctei, FM, sunt ele însele decedate, respectiv că FL și FM nu au avut alți copii decât pe defunctă, acesta din urmă murind fără a lăsa în urmă descendenți.
În baza celor reținute, în temeiul art. 650, art. 651, art. 652, art. 653 alin. 2, art. 669, art. 670, art. 672, art. 675, art. 689 și art. 700 C. civ. 1864, Judecătoria va admite în parte acțiunea civilă validând în parte tranzacția părților și va constata ca fiind deschisă succesiunea defunctei începând cu data de 22 iunie 2010, data decesului, cu ultimul domiciliu avut în Comuna G. Nr. 343, Județul A. urmând a constata exclusiv vocația generală la moștenirea defunctei a rudelor defunctei din clasa a IV-a de moștenitori legali, rude de gradul IV, fără a valida tranzacția în ceea ce privește vocația concretă la moștenire și stabilirea cotelor dreptului succesoral.
Judecătoria amintește părților, în special reclamantei, pe de o parte obligația pe care o au în ceea ce privește dovedirea solicitării acestora de a se constata existența unui drept succesoral în anumită cotă și calitatea de acceptant al moștenirii, pe de altă parte, faptul că în materie de moștenire legiuitorul a prevăzut norme juridice imperative și principii legate de persoana celui care transmite succesiune și de persoana celor care invocă un drept propriu la succesiune.
Astfel, deși s-a făcut dovada decesului lui FR… și a vocației generale de a veni la moștenirea acesteia, ca verișoare primare, părțile tranzacției nu s-au preocupat să dovedească faptul că FR… a murit fără a lăsa în urmă descendenți, încât pârâtele să nu fie înlăturate de la moștenire de rudele din Clasa I de moștenitori legali, nici că aceasta nu a avut frați și surori, încât aceleași părți să fie înlăturate de rudele în grad mai apropiat, gradul II de rudenie. În sfârșit, nu s-a probat modul de acceptare expresă în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii sau de acceptare tacită a succesiunii prin dovezi certe, de uz și dispoziție a unor bunuri care să exprime voința neîndoielnică de acceptare cu atât mai mult cu cât părțile nu sunt moștenitoare sezinare ele trebuind trimise în posesia bunurilor succesorale, acceptarea fiind una declarativă, formală precum afirmațiile din cauză.
Notă. Recursul a fost respins de Tribunalul Arad prin Decizia civilă nr. 282/17.12.2013
| ← Acţiunea civilă nepatrimonială. Excepţia lipsei caracterului... | ORDIN DE PROTECŢIE NEÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR DE ADMISIBILITATE → |
|---|
