Calitate procesuală pasivă. Acţiune având ca obiect anularea dispoziţiei primarului
| Comentarii |
|
Obligarea primarului la emiterera dispoziţiei de restituire în natură a imobilului în temeiul Legii nr. 10/2001. Municipiu. Lipsă
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, 1179 din 30 septembrie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 199/10.04.2014 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. .../2012, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Cluj-Napoca.
S-a admis acţiunea civilă precizată formulată de reclamanta B.J.S., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Cluj-Napoca şi Primarul mun. Cluj-Napoca.
S-a dispus anularea dispoziţiei nr. 893/22.03.2012 emisă de Primarul mun. Cluj-Napoca.
A fost obligat pârâtul Primarul mun. Cluj-Napoca ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să emită în favoarea reclamantei dispoziţie de restituire în natură a părţii din imobilul situat în mun. Cluj-Napoca, B., nr. 66, înscris în CF 2196 cu nr. top 4836/3, respectiv apartamentul nr. 1 prev. cu nr. top 4836/3/I înscris în CF nr. 136294 cu părţi indivize comune 14,06/100 înscrise în CF col. ne. 136293, în limita cotei de 1/2 parte din întregul imobil.
A fost obligat pârâtul Primarul mun. Cluj-Napoca să emită dispoziţie care să conţină propunerea privind acordarea de despăgubiri pentru partea din imobil nerestituită în natură, urmând ca măsurile reparatorii în echivalent să fie stabilite astfel încât, împreună cu apartamentul nr. 1 restituit în natură să reprezinte din punct de vedere valoric cota de 1/2 parte din întregul imobil cu nr. top. 4836/3.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta B.J.S. a solicitat anularea Dispoziţiei nr. 893/22.03.2012 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca prin care au fost respinse notificările nr. 417 şi 418/24.07.2001 formulate în baza Legii nr.10/2001; să se dispună restituirea în natură a părţii din imobilul situat în Cluj-Napoca, B. nr. 66, înscris în CF 2196 Cluj (transcris din CF 2957 Cluj), cu nr. top. 4836/3 aflată în proprietatea statului, respectiv a ap. nr. 1, nr. top. 4836/3/I şi a ap. nr. 5, cu nr.top.4836/3/V, astfel cum rezulta din Raportul de expertiză tehnica întocmit în faza administrativă a soluţionării notificărilor de către d-l expert ing. M.B. sau, în subsidiar, să se dispună obligarea pârâţilor la restituire; să se dispună obligarea pârâţilor să emită o dispoziţie care să conţină propunerea privind acordarea despăgubirilor pentru partea din imobil nerestituibilă în natură, urmând ca măsurile reparatorii în echivalent să fie stabilite astfel încât, împreună partea de imobil restituită în natură, să fie acordate în limita cotei de 1/2 parte din întregul imobil cu nr. top. 4836/3; cu cheltuieli de judecată.
Prin dispoziţia nr.893 emisă de Primarul mun. Cluj-Napoca la data de 22 martie 2012 s-au respins notificările nr.417 şi nr.418 din data de 24.07.2001 înregistrate sub nr.43346//25.07.2001 şi nr.423623/45/02.04.2003 formulate de reclamanta B.J.S. pentru imobilul situat în mun. Cluj-Napoca str. A. nr.10 (azi B. nr.66), deoarece revendicatoarea nu a făcut dovada calităţii de moştenitoare după fostul coproprietar S.I. şi deci a calităţii de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001.
Dispoziţia a fost comunicată reclamantei la data de 27.03.2012, iar acţiunea a fost introdusă la data de 28.04.2012, cu respectarea termenului legal de 30 de zile prevăzut la art.26 al.3 din Legea nr.10/2001.
Prin adresa de la fila 301 dosar se comunică de către Primăria mun. Cluj-Napoca că în imobilul care formează obiectul litigiului statul român mai are în proprietate doar apartamentul nr.1 înscris în CF ind.136294 nr. top. 4836/3/I cu pic 14,06/100 înscrise în CF col.nr.136293.
Prin notele scrise de la filele 306 dosar, reclamant a arătat că mai solicită restituirea în natură doar a apartamentului nr.1, câtă vreme doar acesta se mai află în proprietatea statului român şi îşi menţine restul pretenţiilor pentru acordarea de despăgubiri pentru partea din imobil care nu poate fi restituită în natură, în limita cotei de 1/2 parte din imobil.
În conformitatea cu dispoziţiile art.137 C.pr.civ., instanţa a analizat mai întâi excepţiile de procedură, precum şi cele de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
În cauză a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Cluj-Napoca.
Calitatea procesuală pasivă constă între identitatea între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii.
Obiectul cererii reclamantului îl formează analizarea legalităţii dispoziţiei nr.893/2012 emisă de Primarul mun. Cluj-Napoca.
Potrivit art.20 al.4 din Legea nr.10/2001 în situaţia imobilelor prevăzute la al.2, măsurile reparatorii în echivalent se acordă, sau, după caz, se propun prin dispoziţie motivată a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti.
Având în vedere că se solicită şi restituire în natură, iar imobilul este actualmente în proprietatea statului român, în folosinţa sfatului popular al oraşului Cluj, instanţa a apreciat că Municipiul Cluj -Napoca are calitate procesuală pasivă şi a respins excepţia invocată.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că prin notificările înregistrate la BEJ Boloş Mircea nr.43346/3/25.07.2001 şi nr.423623/45/02.04.2003 s-a solicitat de către reclamanta
B.J.S. stabilirea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în mun. Cluj-Napoca str. A. nr.10 (azi B. nr.66) imobil înscris în CF nr.2196, transcris apoi în CF nr.2957 nr. top 4836/3 casă şi teren.
In ce priveşte calitatea de persoană îndreptăţită, instanţa a reţinut că reclamanta a făcut această dovadă, după cum reiese din următoarele înscrisuri.
Potrivit extrasului de CF nr.2196 Cluj depus în copie la fila 125 dosar, imobilul prev. cu nr. top 4836/3 a fost în cotă de 1/2 parte proprietatea tabulară a lui S.I. din Cluj.
In baza Deciziei nr.3086/192/IV/09.09.1959 emisă în baza Decretului nr. 92/1950, întreg imobilul a fost naţionalizat în favoarea statului român şi transcris în CF 2957 Cluj.
Aşa cum rezultă din cuprinsul Ordinului de îndeplinire a testamentului de numire de epitrop şi executor al testamentului decedatului din dosarul de succesiune nr. 1217/1976 eliberat de Tribunalul regional Tel-Aviv-Jaffa, depus în copie legalizată şi apostilată de statul Israel, reclamanta şi soţul său M.B.I. au fost instituiţi legatari ai def. S.I..
Apoi, prin Decizia din data de 08.02.1999 de confirmare a testamentului din dosarul nr.1612 al Judecătorului din Tel-Aviv s-a confirmat calitatea de unică moştenitoare a reclamantei după defunctul său soţ M.B.I. (f.9-26 dosar).
Preluarea abuziva realizându-se in temeiul acestui act normativ, regimul juridic al imobilului este guvernat de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 10/2001, republicata, care prevăd că, in cazul in care pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate in mod abuziv s-au edificat noi construcţii, autorizate, persoana îndreptăţita va obţine restituirea in natura a părţii de teren ramase libera, iar pentru suprafaţa ocupata de construcţii noi, cea afectata servituţilor legale si altor amenajări de utilitate publica ale localităţilor urbane si rurale, masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
In accepţiunea Legii nr.10/2001 regula, în materia retrocedărilor este restituirea în natură, excepţiile fiind în mod expres prevăzute.
Aşa cum rezultă din adresa emisă de Primăria mun. Cluj-Napoca în imobilul care formează obiectul litigiului statul român mai are în proprietate doar apartamentul nr.1 înscris în CF ind.136294 nr. top 4836/3/I cu pic 14,06/100 înscrise în CF col.nr.136293.
Pentru toate aceste considerente, instanţa a preciat întemeiată acţiunea formulată de reclamantă.
împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA şi MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii judecătoreşti recurate in sensul respingerii cererii de chemare in judecata, in principal pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive si in subsidiar ca nefondata, cu consecinţa menţinerii Dispoziţiei nr.893 din 22 martie 2012 emisa de Primarul municipiului Cluj-Napoca, ca fiind temeinica si legala având in vedere următoarele motive:
„In primul rând, invederam instanţei ca înţelegem sa ne menţinem excepţia invocata in fata instanţei de fond, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Cluj-Napoca raportat la dispoziţiile Legii nr.10/2001, republicata (art.26, alin.4 si art.21, alin.4), precum si la obiectul dedus judecaţii, respectiv anularea Dispoziţiei nr. 893/22.03.2012 emisa de Primarul mun. Cluj-Napoca, prin care au fost respinse notificările nr. 417 si 418/24.07.2001, s.a.
In alta ordine de idei invederam Onoratei instanţe de recurs ca hotărârea judecătoreasca recurată a fost pronunţata de către instanţă de fond in mod greşit, cu încălcarea dispoziţiilor legale raportat si la următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 3 alin. 1, 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicata, sunt îndreptăţite, în înţelesul prezentei legi, la masuri reparatorii constând în restituire în natura sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora; iar potrivit disp. art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicata, de prevederile legii beneficiază şî moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptăţite. De asemenea, H.G. nr. 250 din 7 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 arata ca, la art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul moştenitorilor persoanei îndreptăţite la beneficiul legii implica o analiza calificata a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civila, certificate de moştenitor, daca acestea exista, testamente) pentru stabilirea calităţii de moştenitor legal sau testamentar. Se mai arata ca legiuitorul a lăsat, într-o primo faza, aceasta analiza şi calificare (a calităţii de moştenitor) la aprecierea unităţii deţinătoare sau a entităţii investite cu soluţionarea notificării. In cazul în care se depune "certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investita va soluţiona notificarea şi pe baza acestuia. Totodată, cap. 1 art. 1. Lit. e H.G. nr. 250 din 7 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 prevede ca, in procesul de soluţionare a notificărilor depuse de persoanele îndreptăţite, instituţiile şi persoanele implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea următoarelor principii şi proceduri necesare aplicării corecte şi unitare a legii:...e) sarcina probei ... calităţii de persoana îndreptăţita la restituire revine persoanei care pretinde dreptul,în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) şi ale art. 23 din lege. Art.3.1. din acest act normativ prevede ca "formularea persoanele fizice, proprietari ai imobilelor Io data preluării în mod abuziv a acestora, prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, are semnificaţia ca în cadrul procedurii administrative, sarcina probei deţinerii proprietăţii incumba persoanei care pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probotio)."
In completare, art. 23 din Legea nr. 10/2001 prevede ca actele doveditoare ole dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atesta aceasta calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu construcţia demolata şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse pana la data soluţionării notificării. H.G. nr. 250 din 7 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 prevede la art. 23.1. ca prin acte doveditoare se înţelege ... actele juridice care atesta calitatea de moştenitor (certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor, acte de stare civila care atesta rudenia sau filiaţia cu titularul iniţial al dreptului de proprietate, testament însoţit de certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor); insa art. 23.2. din acelaşi act statuează in mod imperativ ca se ac/mit numai cop/7 legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de moştenitor. De asemenea, conform dispoziţiilor art. 22 pct. 1 din Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. nr. 498/2003, prin "acte doveditoare" se înţelege: " orice acte juridice translative de proprietate care atesta deţinerea proprietăţii de către o persoana fizica sau juridica (actul de vânzare-cumpărare, extras de carte funciara etc), actele juridice care atesta calitatea de moştenitor, orice alte juridice care atesta deţinerea proprietăţii de către persoana îndreptăţită sau ascendentul acesteia la data preluării abuzive."
Prin urmare, consideram ca Dispoziţia nr.893 din 22 martie 2012 a fost emisa de către Primarul municipiului Cluj-Napoca in mod corect, cu respectarea dispoziţiilor legale motivat de faptul ca reclamanta nu a făcut dovada calităţii de persoana îndreptăţită la acordarea de masuri reparatorii conform dispoziţiilor Legii nr.10/2001, ort. 3 si 4. învederam instanţei ca in situaţia în care titularul notificării nu a depus actele doveditoare ale dreptului sau de proprietate pana la data soluţionării, instituţia învestită se pronunţa prin decizie/dispoziţie administrativa doar pe baza actelor depuse în faţa Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001, raportat si la dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 care statuează in mod clar, ca actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atesta această calitate, pot fi depuse până la data soluţionării notificării. Ca atare, având in vedere ca reclamanta nu a făcut dovada calităţii de persoana îndreptăţită la acordarea de masuri reparatorii in temeiul Legii nr.10/2001, respectiv nu a depus niciun certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor după numitul S.I., consideram ca hotărârea judecătoreasca recurată a fost pronunţata in mod greşit, cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Totodată, pentru a beneficia de masuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001, persoana îndreptăţită trebuie sa dovedească, in termenul prescris de lege ( art. 22 din Legea nr. 10/2001, astfel cum acesta a fost prelungit), dreptul de proprietate asupra imobilul pentru care se solicita masuri reparatorii, precum si caracterul abuziv al preluării, in sensul dispoziţiilor ort. 2 din Legea nr. 10/2001.
De altfel, potrivit prevederilor art. 88 din Legea notarilor publici si a activităţii notariale nr. 36/1995, pana la anularea sa prin hotărâre judecătoreasca certificatul de moştenitor face dovada deplina în privinţa calităţii de moştenitor si a cotei bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte".
In condiţiile in care succesiunea se dezbate, fie pe calea procedurii succesorale notariale, fie pe cale judecătoreasca, iar in susţinerea notificărilor formulate s-au depus numai acte de stare civila - deşi s-a solicitat expres depunerea certificatului de moştenitor -in cadrul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 10/2001, republicata, revendicatoarea nu a făcut dovada ca este moştenitor al proprietarului tabular, numitul Stoessel Iosif menţionat ca antecesor in notificările in cauza, in sensul ca acesta deţinea cota de / parte din imobilul in litigiu.
Aşadar, la dosarul intern nr. 802, constituit in baza notificărilor nr. 417 si 418 din 24.07.2001, nu au fost depuse acte doveditoare ale dreptului de proprietate a reclamantei în lumina dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1.5. din H.G. nr. 250 din 7 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 se arata ca, in cazul în care unitatea deţinătoare sau entitatea investita cu soluţionarea notificării apreciază, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde îndreptăţită şi pe bază analizei împrejurărilor de fapt şi drept ale situaţiei invocate în notificare, ca dreptul de proprietate şi calitatea de moştenitor nu sunt dovedite, va emite o decizie motivată de respingere a notificării.
Raportat la considerentele mai sus arătate si la înscrisurile depuse la dosarul cauzei (din care reiese in mod clar ca reclamanta nu a făcut dovada calităţii de persoana îndreptăţită la acordarea masurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001) consideram ca Dispoziţia nr.893 din 22 martie 2012 a fost emisa de Primarul municipiului Cluj-Napoca, in mod corect, cu respectarea dispoziţiilor legale, motiv pentru care solicitam Onoratei instanţe admiterea recursului, modificarea hotărârii judecătoreşti recurate in sensul respingerii cererii de chemare in judecata, in principal pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive si in subsidiar ca nefondata, cu consecinţa menţinerii dispoziţiei contestate ca fiind temeinica si legala.”
Prin intimatul B.J.S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, respingerea ca nefondat, a recursului pârâţilor Primarul Municipiului Cluj -Napoca şi Municipiul Cluj -Napoca.
Verificând hotărârea atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Curtea apreciază că este în parte fondat recursul pârâţilor şi îl va admite, în limitele şi pentru motivele ce urmează:
1. Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Cluj-Napoca, invocată de acest pârât şi în faţa primei instanţe, în raport cu dispoziţiile art. 26 alin. 4 şi art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001. Prima instanţă a apreciat că acest pârât este legitimat procesual pasiv, având în vedere că se solicită şi restituirea în natură, iar imobilul se află în prezent în proprietatea Statului Român şi în folosinţa Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. In consecinţă, Municipiul Cluj-Napoca ar avea calitate procesuală pasivă.
Curtea constată şi relevă că acţiunea exercitată de reclamanta Ben Jozsef Sara, nu este o acţiune de drept comun în revendicare imobiliară ori anularea titlului de proprietate al Statului Român şi rectificare de carte funciară, de natură să justifice chemarea în judecată a Statului Român în calitate de proprietar tabular şi deţinător al imobilului a cărui restituire în natură se pretinde.
In realitate, acţiunea a fost exercitată de reclamantă în condiţiile şi pe temeiul legii speciale reparatorii, Legea nr. 10/2001, şi are ca obiect anularea actului juridic emis de Primarul Municipiului Cluj-Napoca în cadrul acestei proceduri speciale de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de stat.
Raportul juridic de drept substanţial s-a format, aşadar, odată cu transmiterea cererii de restituire în natură, între reclamantă şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca, ca entitate juridică învestită cu soluţionarea notificării, în calitate de deţinător al imobilului preluat abuziv de stat.
Ceea ce se atacă în justiţie este actul juridic prin care s-a finalizat procedura administrativă de restituire, respectiv Dispoziţie nr. 823/2013 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca în sensul respingerii notificărilor de restituire în natură. In consecinţă, calitate procesuală pasivă în acest proces are exclusiv Primarul municipiului Cluj-Napoca, în acest sens fiind dispoziţiile art.26 din Legea nr. 10/2001, republicată, corect invocată de către recurenţi.
Faţă de cele ce preced, pentru acest motiv se impune admiterea recursului şi modificarea hotărârii de primă instanţă prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Cluj-Napoca şi respingerea acţiunii formulată în contradictoriu cu acest pârât.
2. Cu privire la dovada calităţii de persoană îndreptăţită a reclamantei la măsuri reparatorii, Curtea constată că proba a fost făcută sub acest aspect, astfel cum în mod temeinic a reţinut şi prima instanţă în considerentele hotărârii date.
Recurenţii susţin faptul că până la data soluţionării notificărilor prin dispoziţia atacată nu au fost depuse actele doveditoare ale dreptului de proprietate a reclamantei, astfel că nu s-ar putea reţine că aceasta a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii.
Verificând dosarul administrativ format în baza celor două notificări ale reclamantei, prima instanţă reţine în fapt că odată cu notificările au fost depuse actele de stare civilă necesare justificării calităţi de moştenitor al fostului proprietar, prin succesiuni succesive, precum şi decizia de confirmare a testamentului emisă în data de 008.02.1999 în dosarul nr. 1612 al judecătorului din Tel-Aviv, prin care s-a confirmat calitatea de unică moştenitoare a reclamantei după defunctul soţ M.B.I. (pag. 9-26 dosar tribunal).
Ulterior, în faţa instanţei de judecată s-au depus ca înscrisuri justificative noi ordinul de îndeplinire a testamentului de numire de epitrop şi de executor al testamentului decedatului, în dosarul de succesiune 1217/1976 eliberat de tribunalul Regional Tel-Aviv. Potrivit acestui înscris, depus în copie legalizată şi apostilat de Statul Israel, reclamanta şi soţul său, M.B.I., au fost instituiţi legatari ai defunctului S.I., proprietar tabular în cotă de / parte asupra imobilului identificat cu nr. top 4836/3 în CF 2191 Cluj, imobil care a fost naţionalizat în favoarea Statului Român.
Recurenţii invocă dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 10/2001, or conform acestui normativ actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori cele care atestă calitatea de moştenitor pot fi depuse până la data soluţionări notificării.
În absenţa unor dispoziţii legale restrictive, sintagma „data soluţionări notificării” trebuie înţeleasă în sensul unei soluţionări definitive a notificării prin parcurgerea etapei administrative şi a celei judiciare, atunci când se impune. Cu alte cuvinte, legea nu interzice solicitanţilor să îşi completeze probaţiunea depunând înscrisuri doveditoare noi în faţa instanţei de judecată. Nu există nicio limitare expresă referitoare la posibilitatea depunerii acestor înscrisuri doveditoare exclusiv în etapa administrativă de soluţionare a notificării. Orice altă interpretare ar împiedica un exerciţiu efectiv al dreptului de a pretinde şi de a obţine restituirea unui imobil preluat abuziv de stat.
În consecinţă, interpretarea pe care prima instanţă a dat-o acestui text de lege este cea corectă, iar aplicarea legii la starea de fapt reţinută este una judicioasă şi care se impune a fi menţinută.
Faţă de cele ce preced, văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. 2 rap. la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., Curtea va admite în parte recursul pârâţilor şi va modifica în parte hotărârea atacată, cu privire la rezolvarea dată excepţiei lipsei de calitate procesuală pasivă a Municipiului Cluj-Napoca.
Toate celelalte dispoziţii ale sentinţei urmează a fi menţinute.
| ← Calitate procesuală pasivă. Acţiune având ca obiect... | Suspendare facultativă. Neîndeplinirea condiţiilor. Casare cu... → |
|---|
