Suspendare faculativă în baza art. 244 alin.(1) pct. 2 C.pr.civ.

Neînceperea urmăririi penale. Casare cu trimitere, pentru continuarea judecăţii

Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1323 din 18 noiembrie 2014

In urma deliberării, reţine că prin încheierea din data de 28.02.2014 a Tribunalului Maramureş, pronunţată în dosar nr. .../100/2012, s-a suspendat judecarea cauzei, raportat la art. 244 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., formulată de reclamanta T.O.A., în contradictoriu cu pârâta R.B. SA, având ca obiect contestaţie decizie concediere.

S-a dispus trimiterea dosarului în arhivă spre păstrare.

Soluţia menţionată a avut la bază următoarele considerente:

Având în vedere conţinutul plângerii de la fila 165 din dosar prin care sunt reţinute ca învinuiri reclamantei şi altor persoane: depuneri fictive în contul unor clienţi,

împrumuturi frauduloase către clienţi din casieria agenţiei şi retrageri frauduloase atât din conturile clienţilor cât şi din casierie, s-a apreciat că există o strânsă legătură între faptele pentru care s-a început urmărirea penală şi cele pentru care s-a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantei.

împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta R.B. SA, solicitând admiterea recursului, schimbarea hotărârii atacate, casarea in tot a încheierii de şedinţa din data de 28.02.2014 si schimbarea hotărârii instanţei de fond in sensul respingerii cererii de suspendare si continuarea judecării cauzei.

În motivare, aceasta susţine că în cauză nu sunt îndeplinite cele două condiţii statuate de art. 244 al. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, ,în sensul că la momentul la care se solicita suspendarea nu este începută urmărirea penală pentru o infracţiune, iar cea din urmă nu are o înrâurire esenţiala asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa.

Astfel, arată că din adresa emisa de DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj nu rezulta ca s-a început urmărirea penala împotriva reclamantei. Mai mult, din lecturarea acestui înscris se poate constata ca a fost începută urmărirea penala "in rem", prilej cu care vor fi elucidate împrejurările comiterii unor fapte de natura penala si nu de natura disciplinara, in scopul identificării persoanelor vinovate si stabilirea răspunderii penale a acestor persoane.

Menţionează ca în plângerea penala formulata de banca au fost indicate toate persoanele angajate in Agenţia Sighet la acel moment si nu doar reclamanta si deci, faptele de natura penală pot fi stabilite ulterior in sarcina oricărui angajat si nu ca fiind săvârşite de reclamanta.

In condiţiile in care nu a fost pornita urmărirea reclamantei, instanţa chemata sa judece un litigiu de dreptul muncii este obligată sa respecte principiul prezumţiei de nevinovăţie si sa constate că prima condiţie nu este îndeplinita.

Cu privire la in înrâurirea esenţiala a începerii urmăririi penale asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, subliniază că finalitatea acţiunii penale nu are nicio înrâurire asupra soluţiei pe care o va pronunţa instanţa de dreptul muncii.

Natura litigiului dintre părţi are in vedere stabilirea de către instanţa a încălcării sau nu de către reclamanta a normelor si regulamentelor interne din perspective dispoziţiilor Codului Muncii, aspecte pe care instanţa penala nu le poate cerceta. Or, in acest context penalul nu poate tine in ioc civilul, instanţa având obligaţia de a stabili daca au fost încălcate normele si regulamentele interne si nu de a stabili un prejudiciu rezultat din fapta penala a persoanei vinovate de comiterea unei/unor infracţiuni.

Consideră că şi în măsura în care s-ar fi început urmărirea penală în cauză, instanţa nu era îndreptăţită să dispună suspendarea cauzei, întrucât, pe de o parte, în dreptul intern, parchetul nu este o autoritate abilitata sa se pronunţe cu privire la problema vinovăţiei penale a unei persoane (ci instanţa de judecata), iar pe de alta parte se identifică doua tipuri de fapte distincte, reglementate de dispoziţii legale diferite, Codul muncii, respectiv Codul penal.

In fine, recurenta face trimitere la practica judiciară.

In drept, invocă art. 244/1, art. 299 si următoarele Cod procedura civila si textele de lege invocate in cuprinsul cererii de recurs.

Prin întâmpinarea formulată, intimata T.O. s-a opus admiterii recursului, arătând, în esenţă, că faptele reţinute în sarcina ei formează şi obiectul cercetărilor penale în dosarul nr.280 D/P/2012, aspect confirmat prin adresa emisă de DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj şi pentru care s-a început urmărirea penală, cercetarea penală în dosarul indicat, având negreşit consecinţe înrâuritoare asupra hotărâri ce urmează a se pronunţa în pricina în care sa invocat suspendarea, respectiv în privinţa concedierii disciplinare, precum şi asupra drepturilor ce i se cuvin, dar şi asupra viitorului ei în activitatea bancară.

Recursul este fondat, potrivit celor ce succed:

Dispoziţiile art. 244 al. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, reglementează un caz de suspendare facultativă, legiuitorul lăsând astfel la latitudinea instanţei de judecată să stabilească dacă infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra cauzei deduse judecăţii.

In cauza pendinte, prin adresa din 13.11.2014(f. 26), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj a comunicat că în dosarul nr. .../P/2012 nu s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva reclamantei T.O.A..

In raport de aceste aspecte, constatând că nici la momentul formulării solicitării în faţa instanţei de fond nu erau întrunite condiţiile legale pentru a dispune suspendarea cauzei, nefiind începută urmărirea penală împotriva reclamantei, Curtea apreciază că în mod greşit prima instanţă a admis cererea de suspendare a cauzei, astfel că în baza art. 312 al. 1,3 Cod procedură civilă va admite recursul şi va casa încheierea atacată şi, în consecinţă, va trimite cauza primei instanţe pentru continuarea judecăţii.

Fără cheltuieli de judecată.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Suspendare faculativă în baza art. 244 alin.(1) pct. 2 C.pr.civ.