Acţiune având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
| Comentarii |
|
Valoarea litigiului de 170.000 lei. Competenţa judecătoriei, iar nu a tribunalului.
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, sentinţa civilă nr. 127 din 8 decembrie 2014
Prin Sentinţa civilă nr. 9920/02.10.2014 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. ... s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Cluj-Napoca, invocată de instanţă din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanţii G.C.I. şi G.S. în contradictoriu cu pârâţii
B.S., S.I., B.A..
Prin decizia (sentinţă de fapt) civilă nr. 528 din 6 noiembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. ... s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj şi s-a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
S-a constatat conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis dosarul la Curtea de Apel Cluj în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reţinut că reclamanţii G.C.I. şi G.S. au învestit instanţa de judecată cu o acţiune civilă având mai multe capete de cerere, respectiv pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a terenului în suprafaţă de 44.003 mp., rectificare de carte funciară, dezmembrare, alipire, partaj, intabulare în CF.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au preţuit imobilul care face obiectul litigiului la valoarea de 170.000 lei.
Potrivit art. 98 al. 1 Cod procedură civilă, competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. Pentru determinarea competenţei materiale se impune a se stabili care este petitul principal al cererii de chemare în judecată.
Contrar, opiniei Judecătoriei, Tribunalul a apreciat că petitul principal este cel referitor la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a terenului în suprafaţă de 44.003 mp., celelalte capete de cerere având caracter accesoriu. Acţiunea în prestaţie tabulară are ca scop obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care să suplinească înscrisul de constituire sau de strămutare a dreptului real imobiliar şi să servească la intabularea acestuia. Demersul judiciar al reclamanţilor are ca scop principal pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare şi chiar dacă pentru atingerea acestui scop, se mai impun şi alte operaţiuni de carte funciară, aceasta nu schimbă caracterul de petit principal al acţiunii în prestaţie tabulară.
Aşa cum se arată în art. 3 pct. 2 lit. c din OUG nr. 80/2013, acţiunea în prestaţie tabulară este o acţiune evaluabilă în bani.
Potrivit art. 94 al. 1 pct. j Cod procedură civilă, „judecătoriile judecă cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv...”
Având în vedere aceste dispoziţii legale şi faţă de valoarea declarată a imobilului de
170.000 lei, tribunalul a admis, în tem. art. 248 Cod procedură civilă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj şi în tem. art. 132 al. 3 Cod procedură civilă a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj -Napoca.
S-a constatat conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis dosarul la Curtea de Apel Cluj în vederea soluţionării conflictului.
Analizând conflictul negativ de competenţă, Curtea reţine următoarele:
Reclamanţii au învestit prima instanţă cu soluţionarea unei acţiuni având ca obiect pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a terenului în suprafaţă de 44.003 mp. iar ulterior şi-au precizat acţiunea şi cu petite de rectificare de carte funciară, dezmembrare, alipire, partaj, intabulare în CF, privind acelaşi teren, şi au chemat în judecată încă doi pârâţi.
Reclamanţii au indicat evaluare în bani a acestei acţiunii sau a obiectului cererii ca fiind în sumă de 170.000 lei.
Conform prevederilor art. 95 pct. 1 din noul C.pr.civ., tribunalele judecă în primă instanţă toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe.
Este adevărat că, în concepţia noului Cod de procedură civilă, tribunalul a devenit instanţă de drept comun, faţă de vechiul Cod de procedură civilă, în concepţia căruia instanţa de drept comun era judecătoria.
Curtea constată însă că această normă generală de procedură se aplică doar în situaţia în care nu există alte reglementări specifice. Or, dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. j) C.pr.civ. stabilesc că judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la
200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti.
În cauză instanţa a fost investită cu o acţiune în prestaţie tabulară sau în executarea unui contract privind un imobil, iar acest gen de acţiuni nu sunt date în competenţa altor instanţe, fiind prin urmare o acţiune de drept comun având ca obiect o altă cerere decât cele de la lit. a-i, sau din alte norme speciale, evaluabilă în bani, de competenţa judecătoriei.
Potrivit art. 98 al. 1 Cod procedură civilă, competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. Pentru determinarea competenţei materiale se impune a se stabili care este petitul principal al cererii de chemare în judecată.
Tribunalul a apreciat corect că petitul principal este cel referitor la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a terenului în suprafaţă de 44.003 mp., celelalte capete de cerere având caracter accesoriu. Acţiunea în prestaţie tabulară are ca scop obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care să suplinească înscrisul de constituire sau de strămutare a dreptului real imobiliar şi să servească la intabularea acestuia. Demersul judiciar al reclamanţilor are ca scop principal pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare şi chiar dacă pentru atingerea acestui scop, se mai impun şi alte operaţiuni de carte funciară, aceasta nu schimbă caracterul de petit principal al acţiunii în prestaţie tabulară.
Rectificarea de carte funciară şi operaţiunile de dezmembrare şi alipire sunt operaţiuni intermediare care folosesc doar scopului urmărit de reclamanţi, executarea contractului prin obligarea pârâţilor la semnarea încheierea unui contract autentic, care este petit principal, şi intabularea strict ca şi operaţiune de publicitate imobiliară, prin urmare sunt incidente dispoziţiile art. 98 Cod procedură civilă în ce priveşte stabilirea petitului principal, care este unul singur, şi a petitelor accesorii.
Nu se poate reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 99 Cod procedură civilă întrucât nu există mai multe capete de cerere principale, independente, întrucât reclamanţii au un singur scop, prestaţia tabulară, încheierea contractului, şi nu există capete de cerere care ar putea să subziste independent de acest capăt de cerere la o analiză a interesului actual, cum ar fi de exemplu rectificarea sau dezmembrarea, pe care le pot solicita doar în considerarea petitului privind obligarea la încheierea contractului privind acelaşi teren.
Aşa fiind, în baza art. 135 C.pr.civ., se va stabili că instanţa competentă să soluţioneze acţiunea civilă intentată şi precizată de reclamanţii G.C.I. şi G.S. împotriva pârâţilor B.S. şi B.A. având ca obiect prestaţie tabulară şi altele este Judecătoria Cluj-Napoca.
| ← Instituirea tutelei şi încetarea măsurii plasamentului.... | Despăgubiri solicitate de constructor, de la proprietarul... → |
|---|
