Cerere de atribuire a unui teren în folosinţă gratuită pentru construirea unei locuinţe, neaprobată.

Obligarea consiliului local şi a municipiului la atribuirea terenului. Nelegalitate

Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1183 din 30 septembrie 2014

Prin sentinţa civilă nr. 15494/05.12.2013, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. .../211/2012, s-a admis cererea formulată de reclamanta N.A.L. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca - prin Primar, s-a atribuit in folosinţa gratuita pentru construirea unei locuinţe proprietate personala pe durata existentei construcţiei terenul in suprafaţa de 300 mp situat in Cluj-Napoca, str. S. nr. 17 A, înscris in CF 267230 Cluj nr. top 20945/1, 20946/1.

Au fost obligaţi pârâţii la întocmirea procesului verbal de predare - primire care sa cuprindă datele de identificare a terenului.

Au fost obligaţi pârâţii in solidar sa plătească reclamantei suma de 2008 cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrata la data de 15 06 202 la pârâta Consiliul Local Cluj reclamanta a solicitat atribuirea in folosinţa gratuita a unui teren de 300 mp. Prin răspunsul de la f7 din data de 20 06 2012 pârâta a arătat ca reclamanta rămâne in evidentele acesteia, cererea urmând sa fie soluţionata in funcţie de disponibilul de teren.

Fata de solicitările reclamantei de a i se atribui terenul din Cluj-Napoca str. K. 32 f.18, sau terenul din Cluj-Napoca str. S. nr. 17 A, ultimul aflat pe lista comunicata de pârâte f 38 ca nefiind nerevendicat insa care face obiectul închirierii in baza HCL 37/1993, instanţa a dispus efectuarea unei expertize de specialitate.

Din raportul de expertiza întocmit in cauza de ing. expert C.D.M. reiese ca terenul situat in Cluj-Napoca, str. K. 32, nu poate fi atribuit in condiţiile in care acesta are situaţia de carte funciara neclara, mai mult se afla in perimetrul SNCFR. Celalalt teren din Cluj-Napoca, str. S. nr. 17 A, deşi este parţial ocupat, rămâne insa libera o parcela de 536 mp care este libera de construcţii insa este grevata doar parţial de o reţea de alimentare cu apa, expertul apreciind ca acest teren aflata in proprietatea privata a Consiliului Local Cluj poate fi atribuit

În raport cu dispoziţiile Legii nr. 15/2003, instanţa a apreciat cererea întemeiata urmând sa o admită. In consecinţa, a atribuit in folosinţa gratuita pentru construirea unei locuinţe proprietate personala pe durata existentei construcţiei terenul in suprafaţa de 300 mp situat in Cluj-Napoca, str. S. nr. 17 A, înscris in CF 267230 Cluj nr. top 20945/1,20946/1 si a obligat pârâţii la întocmirea procesului verbal de predare - primire care sa cuprindă datele de identificare a terenului.

Instanţa a statuat in acest sens, in condiţiile in care terenul de mai sus este liber si poate fi restituit, pârâţii nefăcând dovada contrara or, faptul ca acesta este parţial traversat de reţeaua de apa nu este un impediment in atribuire. De asemenea, nu se vor retine apărările pârâtelor in condiţiile in care exista teren disponibil, apreciind ca, in acest context, pârâtele au o obligaţie de atribuire a unui astfel de teren in condiţiile in care solicitantul îndeplineşte condiţiile legale, aspectul nefiind o facultate aşa cum se desprinde din art. 1 din mai sus arătatul act normativ .

In aceste condiţii, neexistând un termen până la care pârâtele pot da curs cererilor, instanţa a apreciat ca de la data formulării cererii si până la data soluţionării acţiunii a trecut un termen rezonabil până la care pârâtele puteau sa -si îndeplinească obligaţia. De asemenea, aspectul legat de faptul ca nu s-a emis încă o hotărâre de consiliu local in acest sens nu este decât atitudinea culpabila a pârâtei.

În baza art. 274 C.pr.civ., a obligat pârâţii in solidar sa plătească reclamantei suma de 2008, cheltuieli de judecata reprezentând taxa de timbru si onorar expert.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâţii Municipiul Cluj-Napoca, reprezentat prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca reprezentat prin Primar, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii formulata de reclamanta intimata, fata de paraţii apelanţi.

Prin decizia civilă nr. 244/10.04.2014 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. .../211/2012, s-a admis apelul declarat de Municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local al

Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 15494 din 05.12.2013, pronunţată în dosarul nr. .../211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca, care a fost schimbată în sensul că a fost respinsă acţiunea.

Analizând apelul prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate, tribunalul a reţinut următoarele:

Reclamanta intimată s-a plasat prin acţiunea formulată în postura în care s-ar afla o persoană a cărei cerere de atribuire în folosinţă a terenului pentru construcţii a fost deja aprobată.

Reclamanta nu se află însă în această situaţie, ea a formulat, într-adevăr, o cerere de atribuire a unei suprafeţe de teren în folosinţă gratuită în temeiul Legii 15/2003, cerere înregistrată la Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca la data de 15 iunie 2012 sub nr. 186046/45, însă această cerere nu a primit deocamdată nicio soluţie, Consiliul Local comunicându-i prin adresa din 20.06.2012 că cererea sa urmează a fi soluţionată în funcţie de disponibilul de teren care se pretează la construcţia de locuinţe.

Acest răspuns nu echivalează cu o soluţionare favorabilă a cererii şi care ulterior să nu-şi fi găsit finalizarea.

Potrivit Legii 15/2003, invocată de instanţă şi reţinută în sentinţa atacată drept temei al admiterii acţiunii, terenurile se atribuie in folosinţă gratuită, în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărârea consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale în care este situat terenul.

Prin apelul de faţă, pârâţii apelaţi au pretins că, la nivelul municipiului, nu există teren disponibil, de aceea nici situaţia celor 1489 de tineri cărora li s-a aprobat prin HCL 435/2004 atribuirea de teren în folosinţă gratuită nu este finalizată din lipsa terenului disponibil.

În mod evident că acele persoane cărora li s-a aprobat deja atribuirea terenului în folosinţă au prioritate în faţa reclamantei intimate, care a solicitat atribuirea terenului abia în cursul anului 2012, în considerarea faptului că îndreptăţirea acelor persoane a fost deja recunoscută.

Atribuirea unui teren anume în favoarea reclamantei dintre cele aflate în proprietatea privată a municipiului, cu încălcarea priorităţii altor persoane al căror drept a fost recunoscut deja este inadmisibilă.

De asemenea, reţinând din multiplele litigii la legile reparatorii dificultatea unităţii administrativ-teritoriale de a restitui în natură terenuri, chiar în favoarea foştilor proprietari, instanţa apreciază susţinerea apelanţilor cu privire la lipsa disponibilului pentru atribuirea în folosinţă gratuită este pe deplin verosimilă.

Lista terenurilor aflată la fila 22 dosar relevă existenţa unor suprafeţe relativ scăzute, prin raportare la numărul persoanelor cărora li s-a acordat deja atribuirea terenurilor în folosinţă , fără ca această atribuire să fi fost realizată efectiv.

Reclamanta ar fi trebuit să solicite pe calea contenciosului administrativ emiterea unei hotărâri de consiliu local de aprobare a cererii sale de atribuire şi nu direct identificarea terenului şi punerea în posesie cu acest teren, ca şi cum cererea sa ar fi fost deja aprobată.

Pentru motivele arătate, sentinţa a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor Legii 15/2003.

În temeiul art. 295-296 C.pr.civ., apelul pârâţilor a fost admis şi în consecinţă a fost schimbată sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii reclamantei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta N.A.L., solicitând admiterea recursului, respingerea apelului formulat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca, ambii reprezentaţi prin Primar - împotriva Sentinţei civile nr.15494/2013 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar. .../211/2012 ; cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial.

Decizia civilă nr. 244/2014 pronunţată de Tribunalul Cluj-secţia civilă în dosarul nr. .../211/2012 este nelegală şi netemeinică.

În primul rând, soluţia pronunţată de către Tribunalul Cluj este nelegală, aceasta fiind dată cu încălcarea legii.

Un argument în acest sens este faptul că există o limită de vârstă pentru persoanele care pot beneficia de o soluţionare a problemei locative în condiţiile Legii nr. 15/2003, iar reclamanta nu poate achiesa la un acord în sensul celor menţionate de către pârâţi, deoarece în tot acest interval de timp în care pârâţii ignoră asumarea unor obligaţii impuse de lege, nu poate întreprinde alte demersuri pentru obţinerea unei locuinţe, pentru că ar înlătura beneficiul şi aplicabilitatea Legii nr. 15/2003.

Atribuirea efectivă a terenului şi întocmirea procesului verbal de predare primire a terenului reprezintă un eveniment pe care pârâţii "pot să-l facă a se întâmpla sau pot să-l împiedice", iar conduita pârâţilor echivalează cu lipsa intenţiei de a se obliga, respectiv de a aplica legea.

Diversele etape şi termene care se impun a fi îndeplinite şi respectate, în vederea realizării scopului final al legii, respectiv atribuirea unor suprafeţe de teren persoanelor beneficiare sunt prevăzute expres de Legea nr. 15/2003, HG nr. 896/29.07.2003 iar parcurgerea acestora este obligatorie şi implică manifestarea unilaterală şi exclusivă a pârâţilor.

Este vorba despre un termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a normelor metodologice pentru constituirea unei comisii în vederea identificării şi inventarierii terenurilor, pentru punerea in aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 15/2003, un termen de 60 de zile de la data constituirii comisiei, pentru identificarea şi inventarierea terenurile din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, situate in intravilanul localităţilor, care sunt disponibile si libere de sarcini.

Pe cale de consecinţă, inventarierea terenurilor depindea, potrivit legii, de manifestarea de voinţă a entităţilor nominalizate, iar depăşirea termenelor legale se datorează însăşi propriei pasivităţi manifestate în îndeplinirea obligaţiilor asumate şi impuse de lege Consiliului Local.

Pe cale de consecinţă, recurenta apreciază că atât declanşarea acestor demersuri cât şi finalizarea lor sunt la latitudinea uneia dintre părţile parte în acest proces, situaţie în care subsemnata reclamantă este în imposibilitate de a-şi realiza drepturile conferite de lege.

Neexecutarea obligaţiilor de către pârâţi nu poate fi deturnată, în sensul de a aprecia că se are în vedere materia executarea obligaţiilor şi nu aceea a naşterii unor drepturi şi obligaţii.

Aşa cum s-a arătat, îndeplinirea obligaţiei pârâţilor este lăsată la latitudinea acestora, astfel încât, prin conduita acestora, recurenta este în imposibilitate de a-şi realiza drepturile conferite de lege, în sensul că acestea nu se pot naşte datorită faptului că pentru pârâţi atribuirea terenului deja identificat din propria lor listă reprezintă un eveniment pe care aceştia pot să îl facă să se întâmple sau să îl împiedice, în funcţie de propria manifestare de voinţă - fapt ce în opinia recurentei apare ca fiind inadmisibil.

Tocmai această conduită trebuie sancţionată de către instanţa de judecată care în fapt este chemată să se pronunţe cu privire la nesocotirea drepturilor recurentei.

Identificarea terenurilor, atribuirea acestora etc. sunt obligaţii stabilite expres prin lege în sarcina pârâţilor, dar nerealizate prin prisma conduitei si tratamentului discriminatoriu la care sunt supuşi anumite categorii de cetăţeni, mai exact drepturile şi obligaţiile nu există până la semnarea procesului verbal de atribuire a terenului de către paraţi.

In cauză, a făcut dovada contrarie a susţinerilor acestora, respectiv a dovedit că amplasament există şi că este în evidenţa pârâţilor figurând pe listele proprii şl că acest amplasament la aceasta data nu are niciun fel de destinaţie.

In al doilea rând, decizia Tribunalul Cluj - secţia civilă este nelegală prin prisma faptului că obligarea la identificarea terenului şi atribuire a acestuia în folosinţa recurentei este atributul exclusiv al pârâţilor.

Numărul mare de cereri şi dificultăţile pe care le presupune operaţiunea de identificare a unui teren cu o suprafaţă mare, care să servească la soluţionarea unitară a cererilor şi totodată demersurile întreprinse de către pârâţi pentru viabilizarea de ex. zona Lomb nu ar trebui să constituie bază de justificare a întârzierii în soluţionarea cererii recurentei.

Pârâţii nu pot invoca în apărare propria sa culpă, constând în nerespectarea prevederilor art. 1 alin. 1 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 15/2003, care prevăd un termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a normelor metodologice pentru constituirea unei comisii în vederea identificării şi inventarierii terenurilor, pentru punerea in aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 15/2003 şi un termen de 60 de zile de la data constituirii comisiei, pentru identificarea şi inventarierea terenurile din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, situate in intravilanul localităţilor, care sunt disponibile si libere de sarcini.

În acest sens este şi practica judiciară. Astfel, într-o speţă similară, Curtea de Apel Cluj prin Decizia civilă nr. 1202/2007, pronunţată în dosarul nr.5561/117/2006 a admis recursul formulat de către reclamantă şi a înlăturat dispoziţiile hotărârilor anterioare pronunţate de către Judecătoria Cluj -Napoca şi Tribunalul Cluj, considerându-se că "diversele etape menţionate anterior ce trebuie parcurse obligatoriu pentru obţinerea scopului final, respectiv atribuirea efectivă a terenurilor, implică manifestarea unilaterală a autorităţii. Acestea constau în identificarea terenurilor disponibile şi stabilirea persoanelor îndreptăţite să beneficieze de dispoziţiile acestui act normativ urmată de etapa finală a atribuirii efective a terenurilor.

În raport cu data intrării în vigoare a legii, 22.07.2003, conform art. 9 din lege şi data publicării Normelor metodologice în Monitorul Oficial nr. 588/19.08.2003 şi situaţia actuală, Curtea constată o întârziere nejustificată din partea autorităţii competente de soluţionare a cererii reclamantei, întemeiată pe dispoziţiile acestui act normativ."

Raportat la aceste considerente, nu poate fi primită concluzia la care a ajuns Tribunalul Cluj potrivit căreia „întârzierea realizării efective a dreptului recunoscut în favoarea reclamantei este justificată de complexitatea demersurilor necesare pentru viabilizarea terenului situat în zona Lomb."

Nici pârâţii şi nici instanţa de judecată nu pot aduce completări la Legea nr. 15/2003 atâta timp cât recurenta a procedat la identificarea terenului care poate face obiectul legii invocata de recurenta.

Problematica viabilizării terenului şi a respectării condiţiilor de urbanism privitoare la existenţa utilităţilor şi dotărilor edilitare priveşte etapa realizării construcţie cu destinaţie de locuinţă şi nu etapa predării terenului.

Pentru toate aceste motive, se solicita, admiterea recursului promovat, cu consecinţa modificării Deciziei civile nr. 244/2014 pronunţată de Tribunalul Cluj - secţia civilă în dosarul nr. ... în sensul respingerii apelului şi menţinerii ca temeinică şi legată a Sentinţei civile nr..../211/2012 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca ca temeinică şi legală

Pârâţii intimaţi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca prin primar au solicitat, prin întâmpinarea formulată, respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea hotărârii atacate.

Recursul este nefondat.

Sub aspectul împrejurările de fapt esenţiale în acest proces, instanţele de fond au stabilit cu certitudine faptul că reclamanta N.A.L. a formulat o cerere de atribuire a unui teren în folosinţă gratuită pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, cerere înregistrată la Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 186046/45 din data de 15.06.2012.

Prin adresa emisă în data de 20 iunie 2012, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca i-a comunicat reclamantei că cererea sa urmează a fi soluţionată în funcţie de disponibilul de teren care se pretează la o construcţie de locuinţe.

Cererea reclamantei nu a fost soluţionată până la data de 26 iulie 2012, când aceasta a sesizat Judecătoria Cluj-Napoca, solicitând obligarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca şi a Municipiului Cluj-Napoca, reprezentat de Primar, să identifice un teren în suprafaţă de 300 mp şi să-i fie atribuit efectiv în folosinţă, în condiţiile Legii nr. 15/2003. Totodată, reclamanta a cerut să fie obligaţi pârâţii la întocmirea procesului-verbal de predare-primire care să cuprindă datele de identificare a terenului.

Curtea reţine că regimul juridic al atribuirii unor suprafeţe de teren, din terenurile aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, pentru construirea unor locuinţe proprietate personală este cel reglementat prin Legea nr. 15 din 09 ianuarie 2003, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unor locuinţe proprietate personală (publicată în M. Of. nr. 182 din 13 martie 2014).

În raport cu dispoziţiile art. 1 alin. 2 şi alin. 3 din actul normativ evocat mai sus, atribuirea terenului se face în folosinţă gratuită, în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărâre a consiliului local al unităţii administrativ teritoriale în care este situat terenul.

Totodată, această atribuire în folosinţă gratuită a terenurilor se face în ordinea de proprietate stabilită pe baza unor criterii aprobate prin hotărâre a consiliului local, care în aceeaşi modalitate va putea stabili şi criterii suplimentare avute în vedere la atribuire, faţă de cele menţionate expres prin aliniatul 1 al art. 1.

Corelativ acestor texte normative, prin art. 5 din Legea nr. 15/2003 se precizează că cererea de atribuire a terenului urmează a fi soluţionată de către consiliul local căreia i-a fost adresată, prin hotărâre în condiţiile prevăzute de lege.

În consecinţă, entitatea învestită cu soluţionarea unei cereri de atribuire a unui teren în folosinţă gratuită pentru construirea unei locuinţei proprietate personală, este şi cea abilitată prin lege să procedeze la soluţionarea acestei cereri, la atribuire efectivă având în vedere atât criteriile prevăzute expres de lege, cât şi posibile criterii suplimentare aprobate printr-o hotărâre distinctă a aceluiaşi consiliu local.

Legea conferă, aşadar, exclusiv proprietarului, care este unitatea administrativ teritorială, plenitudine de competenţă în ceea ce priveşte stabilirea ordinii de prioritatea la atribuire şi criteriile de atribuire a terenurilor disponibile.

În prezentul proces, astfel cum în mod corect a relevat şi instanţa de apel, reclamanta, în calitate de solicitant a cărei cerere nu a fost soluţionată de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, cere instanţei de judecată să procedeze la atribuirea unui teren în folosinţă gratuită şi chiar identifică terenuri pe care le apreciază a fi disponibile sub acest aspect.

Or, rezolvarea favorabilă a unei astfel de solicitări, în mod direct de către instanţa de judecată, ar conduce la o încălcare gravă a textelor de lege mai sus evocate, care conferă exclusiv proprietarului dreptul de a dispune cu privire la atribuirea în folosinţă a terenurile pe care le deţine în proprietate.

Indiscutabil, pasivitatea Consiliului Local care omite să se pronunţe în timp util asupra unei cereri de atribuire formulată în condiţiile şi pe temeiul Legii nr. 15/2003, poate fi sancţionată în justiţie, însă reclamanta nu a învestit instanţa de judecată cu o astfel de cerere, ea nu a solicitat obligarea Consiliului Local să procedeze la soluţionarea cererii de atribuire, prin emiterea unei hotărâri în acest sens, ci, aşa după cum s-a arătat, a pretins ca în mod direct instanţa de judecată să îi atribuie un teren în folosinţă, dintre cele aflate în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca.

Respectând principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, în virtutea căruia instanţa de judecată este obligată să se pronunţe exclusiv în limitele învestirii sale prin cererea de chemare în judecată, în raport cu textele de lege evocate mai sus, acţiunea reclamantei, aşa cum a fost ea formulată, este nefondată şi în mod corect instanţa de apel a respins-o.

În consecinţă, în absenţa unor motive de nulitate de ordine publică, văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat şi va menţine în tot decizia atacată.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Cerere de atribuire a unui teren în folosinţă gratuită pentru construirea unei locuinţe, neaprobată.