Cerere de acordare sporuri pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase. persoana care efectuează teste hiv. legalitatea cererii
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Sentinţă civilă nr. 15 din data de 17.01.2018
Prin acțiunea înregistrată la nr. XXXXX din XXXXX reclamantul SINDICATUL XXXXX din Spitalul Județean de Urgenta XXXXX, in numele si pentru membrii de sindicat XXXXX a solicitat obligarea pârâtului Spitalul Județean de Urgenta XXXXX la acordarea sporului de 50-100% la salariul de baza pentru condiții deosebit de periculoase, conform dispozițiilor din Anexa nr.2 lit.A pct.8 din OMS nr.547/2010 si Anexa nr.ll/2 din Legea cadru nr. 330/2009 care in prezent este abrogata, dar conform Ordinului Comun nr. 42/77/2011 al Ministerului Muncii si al Ministerului Finanțelor pct. II lit. B din anexa, continua sa își producă efectele in prezent; plata actualizata cu indicele de inflație a acestor drepturi salariale si a dobânzilor legale aferente acestor sume de la data scadentei si pana la data plații efective; cu cheltuieli de judecata.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, membrii de sindicat sunt salariați in cadrul Spitalului de Urgenta XXXXX, secția Laborator Analize Medicale, unde desfășoară activitate in baza unui contract de munca. După apariția Legii 330/2009 sporul pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut in Anexa nr.2 lit.A pct.8 din Ordinul 547/2010 si Anexa 11/2 la Legea cadru 330/2009, se prevedea un spor de 50-100%.
Prin art.39 al Legii cadru nr. 284/2010 a fost abrogata Legea nr.330/2009 si OMS nr.547/2010, fără a fi emis un regulament care sa reglementeze locurile de munca, categoriile de personal, mărimea concreta a sporurilor prevăzute in Anexele I -VIII la Legea cadru nr.284/2010, aplicarea dispozițiilor art. 21 fiind amânata succesiv prin legile anuale de salarizare pana in Ianuarie 2018 . După apariția Legii cadru nr.284/2010, nu au primit sporul de HIV-SIDA cuprins intre 50-100%, iar la solicitările făcute la adresa conducerii unității de acordare a acestui spor li s-a adus la cunoștința ca nu poate fi aplicat, deoarece nu exista Regulament de aplicare a Legii nr. 284/2010.
Prin Decizia nr.10/2017 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel lasi Secția Litigii de munca si Asigurări Sociale in vederea dezlegării unor chestiuni de drept ÎCCJ a statuat ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art.21 din Legea - cadru 284/2010, raportat la dispozițiile art.1 alin.2 din Legea 285/2010 , art. II , art.1 alin.2 si art.12 alin.1 din OUG 80/2010, art.1 si art.5 din OUG 84/2012, art.1 alin.2 si art.8 alin 1 din OUG 103/2013, art.1 alin.2 si art.7 alin.1 din OUG 83 /2014, si art.1 alin.2 si art.6 alin.1 din OUG 57/2015, începând cu data de 1 ianuarie 2011, pentru Familia ocupațională de funcții bugetare Sănătate, locurile de munca, categoriile de personal, mărimea concreta a sporurilor si condițiilor de acordare a acestora sunt cele stabilite prin Regulamentul aprobat prin OMS nr.547/2010, in conformitate cu prevederile notei din Anexa nr.ll/2 la Legea cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice.
A susținut reclamantul ca, in cuprinsul anexei la Ordinul nr.42/77/2011, la punctul II lit.B, se menționează expres ca "Sporurile pentru condiții de munca stabilite in baza Legii-cadru nr.330/2009 se acorda pana la aprobarea regulamentelor prevăzute la art.21 din Legea-cadru nr.284/2010 numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri si numai in măsura in care activitatea se desfășoară in aceleași condiții de munca".
In acest context, a precizat reclamantul, cu toate ca prin art.39 al Legii-cadru nr.284/2010 au fost abrogate Legea-cadru nr.330/2009 si Ordinul nr.547/2010, ca act accesoriu acestei legi, in conformitate cu prevederile pct. ll lit.B din anexa la Ordinul nr.42/77/2011, prevederile Legii-cadru nr.330/2009 continua sa își producă efectele in prezent, fiind îndreptățiți sa beneficieze de sporul de 50-100% conform Anexei II/2 la Legea cadru 330/2009, si totodată de plata actualizata cu indicele de inflație si a dobânzilor legale aferente acestor sume de la data scadentei si pana la data plații efective.
In drept, reclamantul a invocat: Legea-cadru nr.330/2009, O.M.S.nr.547/2010, Ordinul 42/77/2011, Decizia nr.10/2017 a ICCJ, Decizia nr.2/2014 a ICCJ.
În dovedirea acțiunii au fost depuse înscrisuri.
La data de XXXXX, pârâtul Spitalul Județean de Urgență XXXXX a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.
În motivarea cererii pârâtul a arătat că, membrii de sindicat XXXXX au calitatea de reclamanți și în dosarul nr. XXXXX, iar XXXXX și în dosarul nr. XXXXX, în care au solicitat acordarea unui spor de 25% din salariul de bază conform dispozițiilor Anexei nr. 1, pct. 1, lit. A, pct. 5 din OMS nr. 547/2010 și Anexa II/2 din Legea nr. 330/2009.
Toți reclamanții menționați beneficiază la această dată de un spor de 15% din salariul de bază conform dispozițiilor legale, a precizat pârâtul, iar potrivit art. 4 alin.1 din OMS nr.547/2010 în situația în care unele categorii de personal, datorită specificului activității, își desfășoară activitatea în locuri de muncă care se regăsesc în una sau mai multe grupe, vor beneficia de un singur spor aferent fiecărei grupe, și anume de cel mai mare.
Potrivit alin.(2) sporurile prevăzute în anexele nr. 1 și 3 nu pot fi acordate cumulat aceleiași persoane, cu excepția sporurilor prevăzute în anexa nr. 1 la pct. I lit. A și în anexa nr. 3 la lit. A.
Ordinul 547/2010 își produce efectele și la această dată, deși Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată prin art. 39 din Legea-cadru nr. 284/2010, iar prin actele normative anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a dispus în ceea ce privește cuantumul sporurilor care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, ca acestea să se mențină la același nivel, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
A susținut pârâtul că, nu se poate face abstracție nici de prevederile art. 14 alin 2) potrivit cărora"; In anul 2010 sporurile se acordă într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, cu completările ulterioare, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la prezentul regulament"; și nici de faptul că, după anul 2010 legiuitorul a instituit un sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar din fonduri publice și s-a făcut trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent, în același sens fiind și Legea nr. 153/2017.
A mai arătat pârâtul că, în calitate de angajator, nu poate să încalce normele legale în ceea ce privește salarizarea, iar dacă prin acte normative succesive s-a stabilit cuantumul sporurilor salariale și termenul de la care acestea vor putea fi aplicare de către angajatori, unitatea sanitară nu poate fi considerată în culpă și nici că datorează dobândă la sumele solicitate de către reclamanți ca diferențe salariale, sens în care a invocat Decizia nr. 201/07.04.2017 a Curții Constituționale.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile:art. 205 din Codul de Procedură Civilă, OMS nr. 547/2010, Legii nr. 330/2009, Legii nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010, Legii nr. 153/2017, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2012, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, OUG nr. 83/2014, OUG nr. 57/2015, Decizia nr. 201/2016 a Curții Constituționale.
A solicitat judecarea conform 223 alin. 3 și 411 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă.
În apărare, au fost depuse înscrisuri.
Din proba cu înscrisuri administrată în cauză instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt salariați ai unității pârâte Spitalul de Urgenta XXXXX, secția Laborator Analize Medicale.
Prin prezenta acțiune astfel cum a fost precizată-filele 115 -116, reclamanții au solicitat acordarea sporului de 100% pentru condiții deosebit de periculoase pe ultimii trei ani și până la data plății efective.
Prin decizia nr. XXXXX -fila 122, conducerea unității spitalicești, în temeiul Ordinul 547/2010, a hotărât ca începând cu data de 01.06.2017, personalul medical care își desfășoara activitatea în cadrul Laboratorului de Analize, care în timpul serviciului lucrează și teste HIV să beneficieze de un spor de 100% în funcție de numărul de teste lucrate și timpul efectiv acordat analizei (25 min.).
Prin adresa nr. XXXXX -fila 127 pârâta a precizat numărul de teste lucrate de reclamanții XXXXX -biolog, XXXXX -chimist, în perioada 2015-2017.
Cât privește reclamanții XXXXX, pârâtul a arătat că, acestea doar manipulează probe care nu sunt deschise, adică le recepționează, procedează la centrifugare și le duc spre a fi lucrate de către chimist și biolog.
Legea-cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevedea, pentru condiții deosebit de periculoase, dreptul personalului din unitățile sanitare la un spor de 50 - 100% din salariul de bază - Nota la Anexa II/2 la lege.
Prin Ordinul 547/2010 al Ministrului Sănătății s-a aprobat Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din Anexa nr. II/2 la Legea nr. 330 /2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art. 1 din Regulamentul aprobat de Ordinul nr. 547/26 mai 2010, acesta stabilește locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, precum și condițiile de acordare a acestora.
Art. 2 din Regulament prevede la alin. 1 că, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor sunt prevăzute în anexele nr. 1-7, care fac parte integrantă din regulament.
Prin anexa 2 la Regulament s-au stabilit sporurile acordate în baza prevederilor paragrafului ";Sporuri și alte drepturi specifice"; pct. 1 lit.b din nota aferentă anexei nr. II/2 la Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Astfel, la lit.A pct.8 este prevăzut sporul de 50%-100% din salariul de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar, de specialitate din compartimentele paraclinice și auxiliar sanitar din laboratoarele medicale, care lucrează teste HIV/SIDA.
Atât Legea nr. 330/2009 cât și OMS nr. 547/2010 au fost abrogate prin Legea nr. 284/2010 - art. 39.
Prin Decizia nr. 10/2017 pronunțată de ICCJ privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Iași, în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, obligatorie, potrivit art. 521 alin.(3) din Codul de procedură civilă, s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 21 din Legea cadru 284/2010, art. II, art. 1 alin. 2 și art. 12 alin. 1 din OUG 80/ 2010, art. 1 și art. 5 din OUG 84/2012, art. 1 alin. 2 și art. 8 alin 1 din OUG 103 /2013, art. 1 alin. 2 și art.7 alin. 1 din OUG nr. 83/2014 și art. 1 alin. 2 și art. 6 alin. 1 din OUG 57/2015, începând cu data de 1.01.2011 pentru familia ocupațională de funcții bugetare sănătate, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor și condițiile de acordare a acestora sunt cele stabilite prin Regulamentul aprobat prin OMS nr. 547/2010, în conformitate cu prevederile notei din Anexa nr. II /2 la Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
În contextul celor reținute, sunt îndreptățiți să beneficieze de sporul solicitat doar reclamanții XXXXX -chimist și XXXXX, care au lucrat efectiv teste HIV, urmând a se ține seama de faptul că, potrivit susținerii pârâtului neinfirmată de reclamanți, aceștia primesc în prezent un spor de 15%.
Prin urmare, va admite în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul XXXXX din Spitalul Județean XXXXX în numele și pentru membrii săi de sindicat: XXXXX în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Județean de Urgență XXXXX; va obliga pârâtul să acorde fiecăruia dintre reclamanții - membrii de sindicat susmenționați sporul de 100 %, calculat la salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase, conform dispozițiilor Anexei nr.2 lit. A pct.8 din OMS nr. 547/2010 și Anexa II/2 din Legea cadru nr. 330/2009, în funcție de numărul de teste HIV lucrate și timpul efectiv acordat analizei (25 minute) precum și la plata diferenței rezultate din sporul de 15% acordat și sporul de 100 % cuvenit, pentru perioada 03.07.2014 - 01.06.2017, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective.
Având în vedere că, începând cu data de 01.06.2017, reclamanților li s-a recunoscut beneficiul sporului solicitat potrivit deciziei nr.XXXXX emisă de pârât, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamant în numele și pentru membrii săi de sindicat: XXXXX pentru perioada 01.06.2017-17.01.2018, ca nefondată.
Va respinge acțiunea formulată de reclamant pentru membrii de sindicat: XXXXX, ca fiind nefondată.
În ceea ce privește problema actualizării unei sume de bani cu indicele de inflație la care se adaugă dobânda legală corespunzătoare, având în vedere prevederile art. 278 alin. 1 din Codul Muncii se vor aplica dispozițiile legislației civile.
Astfel, potrivit art. 1516 din Noul Cod Civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar art. 1530 din același cod statuează: "Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.";
Art. 1531 referitor la repararea integrală conține prevederea potrivit căreia creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, prejudiciul cuprinzând atât pierderea efectiv suferită de creditor, cât și beneficiul de care acesta a fost lipsit, iar art. 1535 alin. 1 prevede expres că în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, debitorul neavând dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Din interpretarea dispozițiilor legale anterior expuse, rezultă dreptul creditorului salariat de a i se plăti de către debitorul angajator atât suma de bani de care a fost lipsit în concret cât și actualizarea acestui debit cu indicele de inflație la data plății efective la care se adaugă dobânda legală aferentă.
| ← Cerere acordare drepturi de natură salarială şi eliberare... | Constatare act administrativ. neîncadrarea în grad de... → |
|---|
