Chemarea în garanţie pentru evicţiune, în cadrul acţiunii de grăniţuire şi revendicare

Tribunalul BRAŞOV Decizie nr. 898/R din data de 29.03.2017

DOSAR NR. 19615/197/2009

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAȘOV

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA NR. 898/R

Ședința publica de la 10 noiembrie 2014

Completul de recurs compus din:

PREȘEDINTE: (…) - judecător

Judecător: (…)

Judecător: (…)

Grefier: (…)

Pentru astăzi fiind amânata pronunțarea asupra recursului de fata care s-a judecat in ședința publica din 16 octombrie 2014 când părțile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate in încheierea de ședința de la respectivul termen de judecata, încheiere care face parte integranta din prezenta hotărâre si când, având in vedere lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 23 si 30 octombrie 2014, după care pentru data de 6 si 10 noiembrie 2014.

La apelul nominal făcut în ședința publica la pronunțare se constata lipsa parților.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Instanța, in urma deliberării pronunța următoarea hotărâre:

T R I B U N A L U L

Constata ca prin sentința civila nr. 2160 din 25.02.2014 pronunțata in cauza de Judecătoria Brașov, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții CV și C.M, în contradictoriu cu pârâții ȘC și ȘCA și, în consecință, a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamanților CV și C.M. intabulată în CF nr. (…) Brașov (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 2(…) Brașov), nr. top(…) și CF nr. (…) Brașov (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. (…) Brașov), nr. top. (…)și proprietatea pârâților ȘC și ȘCA, intabulată în CF nr. (…) Brașov (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. (…) Brașov), nr. top. (…) pe aliniamentul 67-D-F-45-43-H (varianta I - anexa 9), conform raportului de expertiză tehnică nr. 672318/2013 întocmit de expert tehnic topograf AM care face parte integrantă din prezenta sentință. Prin aceeași hotărâre instanța a respins petitul privind revendicarea, precum si cererea de chemare în garanție formulată de pârâții ȘC și ȘCA, în contradictoriu cu chemata în garanție TMC (fostă B. În temeiul art. 560 din Noul Cod Civil, raportat la art. 276 si art. 277 din Codul de procedura civilă instanța a compensat între părți contravaloarea onorariilor experților și i-a obligat pe pârâți să plătească reclamanților suma de 9,65 lei, reprezentând ½ din contravaloarea taxei judiciare de timbru și a timbrelor judiciare aferente petitului privind grănițuirea, a respins restul cheltuielilor de judecată solicitate de reclamanți ca neîntemeiate, dar si cheltuielile de judecată solicitate de pârâți aferente cererii de chemare în garanție ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța a reținut ca prin acțiunea civila formulata, reclamanții CV si CM, in contradictoriu cu parații ȘC si ȘCA, au solicitat ca prin sentința ce se va pronunța sa se dispună obligarea paraților sa le lase in deplina proprietate si posesie suprafața de aproximativ 8 mp. din terenul înscris in CF nr. (…) Brașov (provenita din conversia de pe hârtie a CF nr. (…) Brașov) cu nr. top(…)constituit din casa in suprafața totala de 121 mp. si imobilul înscris in CF nr. (…) Brașov (provenita din conversia de pe hârtie a CF nr. (…) Brașov) cu nr. top. (…)constituit din teren in suprafața de 234 mp. asupra căruia nu au niciun drept; sa se stabilească linia de hotar dintre proprietăți; cu cheltuieli de judecata.

Instanța a avut totodată in vedere ca parații ȘC si ȘCA au formulat cerere de chemare in garanție pentru evicțiune in contradictoriu cu chemata in garanție TMC (fosta B) prin care au solicitat ca in cazul in care vor cădea in pretenții, chemata in garanție sa le restituie cu titlu de despăgubire, parte din prețul vânzării (actualizat) achitat pentru suprafața de teren de aproximativ 8 mp. pe care a ocupat-o abuziv din terenul înscris in CF nr (… ) Brașov, sub nr. top. (… ) proprietatea reclamanților si vânduta paraților prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 746/16.04.2004 si sa le achite toate cheltuielile de judecata făcute cu acest proces.

Pe fond instanța a reținut din extrasul CF nr. (… ) Brașov (provenita din conversia pe hârtie a CF nr(… )) ca imobilul situat in Brașov, str. (… ) compus din casa si teren in suprafața de 121 mp., intabulat sub nr. top. (… ), este proprietatea tabulara a reclamanților CV si CM, ca reclamanții dețin in proprietate si terenul in suprafața de 234 mp. situat in Brașov, str. (… ), intabulat in CF nr. (… ) Brașov (provenita din conversia pe hârtie a CF nr. (… )), sub nr. top (… ) si ca imobilul situat in Brașov, str. (… ), compus din apartament si teren in suprafața de 281 mp., înscris in CF nr. (… ) Brașov (provenita din conversia pe hârtie a CF nr. (… ) Brașov), sub nr. top. (… ), nr. cad. (… ), este proprietatea tabulara a paraților SC si ȘCA, dar si ca imobilele proprietatea parților intabulate sub nr. top. (… ) si sub nr. top (… ), (… ) sunt învecinate.

Întrucât expertul M B desemnat de instanța sa efectueze expertiza topografica nu a fost in măsura ca prin lucrarea de expertiza topografica nr. (… ) si prin răspunsurile la obiecțiuni sa stabilească granița dintre cele doua proprietăți, stabilind doua variante de grănițuire lacunar argumentate, instanța a încuviințat parților, in temeiul art. 212 alin. 1 din Codul de procedura civila o contraexpertiza.

Prin urmare, la soluționarea cauzei instanța a avut in vedere contraexpertiza întocmita in cauza de expert AM, respectiv raportul de expertiza nr. 672318/02.10.2013.

Instanța a reținut ca expertul a stabilit in urma măsurătorilor efectuate ca suprafața imobilului proprietatea reclamanților (nr. top. (… ) si nr. top. (… )) este de 459 mp., delimitata de punctele 67-D-F-45-44-G-H-55-61-60-54-58-52-51-50-11-12-13-E-67, existând o diferența intre suprafața rezultata si cea înscrisa in CF, de + 104 ,40 mp.

In ceea ce privește imobilul paraților (nr. top. (… ), (… )) instanța a reținut tot din măsurătorile topografice ca aceasta se întinde pe o suprafața de 433 mp., delimitata de punctele 67-18-20-72-71-H-G-44-43-45-F-D-67, existând si in acest caz o diferența intre suprafața rezultata si cea înscrisa in CF, de + 152 mp.

Din analiza schiței de dezmembrare întocmita in anul 1972 (anexa nr. 4) si a planului cadastral realizat in anul 1975 (anexa nr. 5), expertul a statuat ca cele doua construcții care existau la vremea respectiva - casa de locuit si anexa inițiala erau lipite intre ele, expertul stabilind ca linia de hotar este cea a zidurilor construcțiilor deoarece nu s-ar fi putut dezmembra lotul reclamanților cu tot cu streașina pe o linie dreapta (conform schiței de dezmembrare), fără ca linia de dezmembrare sa fi afectat suprafața construcției - anexa având peretele comun in prelungire.

Conform art. 7 alin. 2 din Ordinul nr. 634/2006, expertul a arătat ca la calculul suprafeței fiecărei proprietăți limita este considerata mijlocul gardului despărțitor.

Instanța a mai reținut constatările expertului potrivit cu care peretele de la strada al imobilului - construcție proprietatea reclamanților are o prelungire pe partea stânga de 0,70 cm. - perete fals fata de amprenta casei, fapt care induce in eroare asupra lățimii casei si ascunde strașina stânga la exterior; că parații au frontul la strada al proprietății mai mare decât cel din schițele de carte funciara, deoarece hotarul dintre imobilele parților, urmărește in principal zidul casei si zidul anexei reclamanților; că in partea din spate este construit un gard despărțitor din bolțari intre proprietăți făcut curbat, care nu respecta linia din schița dezmembrării din anul 1972 dintre cele doua proprietăți, care este o linie dreapta, precum si concluzia că linia de hotar stabilita prin schița dezmembrării din anul 1972 este prezentata in anexa nr. 9., unde suprafața totala a reclamanților este de 474 mp., delimitata de punctele 67-D-F-43-H-55-61-60-54-58-52-51-50-11-12-13-E-67, rezultând un plus de suprafața de 119.40 mp. fata de suprafața înscrisa in cartea funciara si unde suprafața totala a paraților este de 418 mp., delimitata de punctele 67-66-18-20-72-71-78-H-43-45-F-D-67, rezultând un plus de suprafața de 137 mp. fata de suprafața înscrisa in evidentele de carte funciara.

Întrucât ambele proprietăți au suprafețe mai mari decât cele înscrise in cartea funciara si exista o distanta despărțitoare intre zidurile casei reclamanților si construcția noua a paraților, respectiv de 60 de cm., expertul a arătat ca se poate stabili un alt traseu al hotarului astfel încât sa se respecte picătura de streașina pentru ambele proprietăți.

In vederea respectării picăturii de streașina expertul a stabilit linia de granița evidențiata in anexa nr. 10. In situația prezentata, suprafața totala a reclamanților este de 482 mp., delimitata de punctele 59-C-D-F-45-43-H-55-61-60-54-58-52-51-50-11-12-13-E-67-59, rezultând un plus de suprafața de 127,40 mp., fata de suprafața înscrisa in cartea funciara.

Suprafața totala a paraților este de 409 mp., delimitata de punctele 59-66-18-20-72-71-78-H-43-45-F-D-C-59, rezultând un plus de suprafața de 128 mp., fata de suprafața înscrisa in evidentele de carte funciara.

Instanța a reținut concluziile expertului potrivit cu care acoperișul reclamanților depășește in prezent limita de proprietate, astfel, in prima varianta (cea determinata pe baza datelor vechi confruntate cu cele noi) cu 0,95 m., iar in cea de a doua varianta (cea determinata pentru respectarea picăturii de streașina) cu 0,35 m. Streașina din partea dreapta a casei reclamanților prezintă urme vizibile de modificare (linia acoperișului din coama pana la streașina este frânta din dreptul zidului construcției), având o lățime de 0,95 cm., iar cea din stânga este de 0,80 cm.; parații au fost obligați sa ocolească streașina reclamaților deoarece la data construirii imobilului limita de proprietate era zidul casei; limita de proprietate arătata in varianta I prezentata in raportul de expertiza este cea conforma cu schița de CF din anul 1972 si cu planul cadastral al intravilanului municipiului Brașov.

Instanța de fond a mai reținut ca la interogatoriu reclamanții CV si CM au declarat ca linia de hotar intre cele doua imobile identificate la nr. top. 1575/1/1 proprietatea reclamanților si nr. top. (… ) si (… ) proprietatea paraților, a fost demult stabilita, existând din perioada dezmembrării nr. top. (… ), in timp ce paratul SC a declarat la interogatoriu ca gardul edificat este drept si nu încalcă proprietatea reclamanților.

In ceea ce priveste petitul privind revendicarea, instanta a constata urmatoarele:

Art. 6 alin. 6 din Noul Cod C ivil prevede ca dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiior juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatie legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi, ceea ce inseamna că in speta sunt aplicabile dispozitiile Noului Cod Civil.

Cand prin actiunea de granituire se solicita o parte determinata din terenul limitrof, pe care vecinii ar detine-o fara drept, granituirea implica o revendicare, iar reclamantul trebuie sa-si dovedeasca dreptul sau de proprietate.

Noul cod civil prevede in art. 555 că proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Din expertiza tehnica întocmita in cauza nu rezulta ca parații ar ocupa vreo suprafața de teren din proprietatea reclamanților. Dimpotrivă, expertul a stabilit ca ambele parți folosesc o suprafața mai mare decât cea înscrisa in cartea funciara, reclamanții având un plus de teren de 104,40 mp. iar parații un plus de teren in suprafața de 152 mp..

Întrucât din probatoriul administrat in cauza nu a rezultat ca parații ocupa vreo suprafața de teren din proprietatea reclamanților, cererea lor in revendicare se impune sa fie respinsa ca neîntemeiata.

In ceea ce privește cererea de grănițuire, instanța a reținut că atât timp cat exista controverse intre proprietarii învecinați cu privire la linia de hotar, chiar daca din probatoriul administrat in cauza ar rezulta ca linia de hotar existenta nu a suferit modificări, instanța are obligația sa stabilească intr-o acțiunea in grănițuire hotarul dintre proprietățile parților pentru a pune capăt divergentelor dintre acestea.

Prin urmare, solicitarea paraților de respingere a acțiunii in grănițuire a fost apreciată ca fiind lipsita de temei.

Instanța a reținut aplicabilitatea in speța a art. 560 Noul Cod civil, potrivit cu care proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconsituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Asadar, a statuat instanta, granituirea reprezinta o operație de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietati invecinate, o atare operatiune fiind admisibila chiar daca intre proprietati exista hotare exterioare, ori de cate ori acestea nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca.

Instanta a avut in vedere cele aratate de expertul A.M. potrivit cu care linia de hotar este cea a zidurilor construcțiilor, deoarece nu s-ar fi putut dezmembra lotul reclamanților cu tot cu streașina pe o linie dreapta (conform schiței de dezmembrare), fără ca linia de dezmembrare sa fi afectat suprafața construcției - anexa având peretele comun in prelungire, linia de hotar dintre proprietățile parților fiind situata pe aliniamentul coordonatelor 67-D-F-45-43-H (varianta I - anexa 9).

De asemenea instanța a reținut ca expertul consilier parte PR- A (încuviințat paraților) a arătat ca hotarul dintre parți, conform evidentelor CF vechi si noi si realității obiective este pe aliniamentul 14-D-F-41-39-40-4-12-H (varianta I din răspunsul la obiecțiuni) si ca expertul parte PRM (încuviințat reclamanților) a opinat ca linia de granița dintre proprietățile parților este pe aliniamentul M-A-B-N-D-F-H, susținând ca varianta nr. 2 - anexa nr. 10 corespunde in parte realității.

Instanța a constatat insa ca aliniamentul propus de expertul parte PRA se apropie de aliniamentul stabilit de expertul AM, excepție făcând stabilirea liniei de granița pe gardul despărțitor, in timp ce aliniamentul propus de catre expertul parte PRM este contrar opiniilor celor doi experti, aliniament stabilit fara echivoc pentru a favoriza reclamantii, respectiv de a stabili granita de la streasina actuala a imobilul proprietatea reclamantilor.

Instanta, analizand cele doua variante de stabilire a liniei de granita dintre proprietatile partilor propuse de expertul AM si avand in vedere si aliniamentele propuse de catre cei doi experti consilieri, a decis sa dea eficienta variantei I - din anexa 9 din raportul de experiza intocmit in cauza pentru urmatoarele motive:

-pentru stabilirea hotarului dintre proprietatile partilor relevanta au schița de dezmembrare din anul 1972 (anexa nr. 4) si planul cadastral realizat in anul 1975 (anexa nr. 5) potrivit cărora linia de granița este cea a zidurilor construcțiilor - anexa având perete comun in prelungire;

-nu poate fi primita varianta II - anexa 1 prin care expertul a stabilit un alt traseu al hotarului astfel încât sa se respecte picătura de streașina pentru ambele proprietăți, câta vreme reclamanții au modificat streașina acoperișului de la imobilul proprietatea acestora si au obligat parații sa ocolească streașina reclamaților. Încălcarea graniței de hotar de către reclamanți (demult stabilita - potrivit răspunsurilor acestora la interogatorii) prin modificarea streșinii acoperișului care încalcă limita de proprietate nu-i îndreptățește pe aceștia la stabilirea unei alte linii de hotar care sa respecte picătura streșinii. Desigur, daca reclamanții ar fi avut acordul paraților pentru stabilirea acestei variante, instanța ar fi dat curs voinței parților.

Apreciind că varianta II propusa de expert nu reprezintă linia de hotar reala dintre proprietățile parților, astfel că instanța a înlăturat-o.

De asemenea, instanța a apreciat ca aliniamentele propuse de cei doi experți consilieri nu pot fi reținute din următoarele motive: linia de hotar stabilita de expertul PR-A (pe gardul existent construit in partea din spate) contravine constatării expertului AM potrivit căreia gardul este curbat si nu respecta schița dezmembrării din anul 1972 dintre cele doua proprietăți care este o linie dreapta; granița propusa de către expertul PR-M este in mod cert subiectiva, contrara evidentelor vechi de carte funciara; câta vreme reclamanții au modificat acoperișul si au încălcat proprietatea, granița nu poate fi data de picătura streșinii actuale; susținerea expertului contrazice afirmația reclamanților din acțiune potrivit căreia din documentația de dezmembrare necesara înscrierii in cartea funciara rezulta ca linia de hotar era data de picătura streșinii imobilului.

In consecința, instanța a stabilit linia de hotar dintre proprietățile parților pe aliniamentul 67-D-F-45-43-H (varianta I - anexa 9), conform raportului de expertiza tehnica nr. 672318/2013 întocmit de expert tehnic topograf AM despre are s-a stabilit ca face parte integranta din prezenta sentința.

In cele din urma, având in vedere ca parații nu au căzut in pretenții fata de reclamanți, instanța a respins ca neîntemeiata cererea de chemare in garanție, întrucât s-a apreciat ca in speța nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 60 alin. 1 din Codul de procedura civila.

In temeiul tuturor considerentelor de fapt si de drept expuse, instanța a admis in parte acțiunea civila formulata de reclamanții CV si CM, in contradictoriu cu parații ȘC si ȘCA si in consecința, a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamanților CV și CM si proprietatea paraților SC si ȘCA, pe aliniamentul 67-D-F-45-43-H (varianta I - anexa 9), conform raportului de expertiză tehnică nr. 672318/2013 întocmit de expert tehnic topograf AM, parte integranta din sentință si a respins petitul de revendicare ca neîntemeiat.

In temeiul art. 560 din Noul Cod Civil, raportat la art. 276 si art. 277 din Codul de procedura civila instanța a compensat intre parți contravaloarea onorariilor experților si a obligat pe parați sa plătească reclamanților suma de 9,65 lei, reprezentând ½ din contravaloarea taxei judiciare de timbru și a timbrelor judiciare aferente petitului privind grănițuirea.

Instanța a respins cererea privind restul cheltuielilor de judecată solicitate de reclamanți (taxa judiciara de timbru si timbre judiciare achitate pentru petitul privind revendicarea) ca neîntemeiate si, raportat la soluția pronunțata asupra cererii de chemare in judecata, instanța a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecata solicitate de parați, aferente cererii de chemare in garanție (taxa judiciara de timbru si timbre judiciare), ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții CV și CM, solicitând admiterea acestuia si, in principal casarea sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, fiind necesara administrarea unui nou probatoriu constând in cercetare locala, audierea unor martori si efectuarea unei noi lucrări de expertiza. In subsidiar, recurenții reclamanți au solicitat modificarea in parte a sentinței in sensul obligării paraților sa le lase in deplina proprietate si posesie suprafața de 8 mp. din terenul înscris in CF nr. (…) Brașov, nr. top (…) si din terenul înscris in CF nr. (…) Brașov, nr. top (…), precum si in sensul stabilirii linie de hotar dintre proprietățile parților potrivit variantei 2 - anexa 10 a raportului de expertiza nr. 672318; cu cheltuieli de judecata.

Prima critica a recurenților reclamanți a vizat respingerea pretins greșita de către instanța de fond, la termenul din 04.02.2014, a obiecțiunilor formulate de aceștia referitor la concluziile expertului desemnat in cauza, a cererii de administrare a probei testimoniale, precum si a cererii de administrare a probei cu cercetarea locala.

Recurenții au arătat ca obiecțiunile lor au fost si sunt întemeiate deoarece expertul, la stabilirea liniei de hotar, nu a respectat schița de dezmembrare din 1972 si nici lungimea de 6 m. a frontului stradal, neoferind nicio explicație pentru faptul ca in prezent frontul la strada al proprietății paraților este mai mare, respectiv de 8,41 m.. S-a mai arătat ca expertul nu a oferit explicații nici pentru diferențele rezultate in urma suprapunerilor măsurătorilor pe schițele de CF in ceea ce privește proprietatea paraților; nu a explicat motivul pentru care nu a luat in considerare existenta la fata locului a culoarului care făcea inițial accesul spre imobilul paraților; nu a ținut cont de schițele de dezmembrare ale ambelor proprietăți.

In ceea ce privește necesitatea administrării probei testimoniale recurenții reclamanți au arătat ca aceasta ar fi dovedit starea imobilului când a fost cumpărat de parați, ca aceștia știau traseul liniei de hotar, faptul ca parații sunt cei care au edificat lucrările prin ocolirea streșinii reclamanților, aspect de altfel recunoscut de către parați prin răspunsurile la interogatorii.

Recurenții au arătat ca cercetarea locala se justifica si era necesara pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, in special pentru stabilirea eventualelor modificări aduse acoperișurilor si a vechimii acestora.

In ceea ce privește solicitarea subsidiara, recurenții reclamanți au arătat ca, având in vedere aceleași împrejurări invocate, anume ca parații au fost cei care au adus modificări imobilului prin încălcarea liniei de hotar, aspecte recunoscute de aceștia, stabilirea liniei de hotar potrivit variantei I adoptata de instanța nu este deloc o soluție justa, singura varianta care respecta realitatea fiind varianta II.

In cele din urma recurenții reclamanți au invocat faptul ca stabilirea in teren a liniei de granița potrivit variantei I nici nu ar fi posibila, deoarece reclamanții nu si-au dat acordul la momentul la care reclamanții au procedat in anul 2008 la lucrările de comasare a loturilor aflate in proprietatea lor.

In drept au fost invocate disp. art. 312 Cod procedura civila raportat la art. 304 pct. 9 combinat cu art. 304 ind. 1 Cod procedura civila.

Împotriva sentinței au declarat recurs si parații SC și ȘCA, solicitând admiterea acestuia si modificarea sentinței in sensul stabilirii liniei de hotar dintre proprietățile parților pe coordonatele 14-D-F-41-39-40-4-12-H.

In motivarea recursului s-a arătat ca s-au avut in vedere concluziile greșite ale expertului AM, insa varianta adoptata de instanța încalcă dreptul de proprietate al paraților si, in plus, nesocotește evidentele vechi de CF. Recurenții au arătat in esența ca instanța a ignorat semnele vechi de hotar, acestea nefiind insa respectate intre punctele 43 - H indicate de expert. Recurenții au arătat ca schița din 1972 la care s-a raportat expertul nu are darul sa poată confirma cu exactitate configurația graniței pe porțiunea indicata.

In drept au fost invocate disp. art. 299 si urm. Cod procedura civila.

Ambele cereri de recurs au fost legal timbrate.

In cauza nu s-au formulat întâmpinări fata de recursurile declarate.

Analizând recursurile de fata din perspectiva motivelor invocate, tribunalul retine ca acestea sunt nefondate.

Tribunalul retine din concluziile si explicațiile expertului a cărui lucrare a fost declarata parte integranta a hotărârii recurate, ca suprafața terenului proprietatea reclamanților (nr. top. (…)si nr. top. (…) ), delimitat de punctele 67-D-F-45-44-G-H-55-61-60-54-58-52-51-50-11-12-13-E-67, este in fapt de 459 mp., adică cu 104,4 mp. mai mare decât apare in evidentele de CF si că, de asemenea, suprafața terenului proprietatea paraților (nr. top. (…), (…)), delimitat de punctele 67-18-20-72-71-H-G-44-43-45-F-D-67, măsoară in fapt 433 mp., adică cu 152 mp. in plus fata de suprafața înscrisa in CF si ca aceste constatări nu au fost combătute de părțile in litigiu.

Analizând schița de dezmembrare întocmita in anul 1972 (anexa nr. 4) si planul cadastral realizat in anul 1975 (anexa nr. 5), expertul a statuat ca cele doua construcții care existau la vremea respectiva - casa de locuit si anexa inițiala - erau lipite intre ele, ceea ce in opinia expertului înseamnă ca linia de hotar este cea a zidurilor construcțiilor deoarece nu s-ar fi putut dezmembra lotul reclamanților cu tot cu streașina pe o linie dreapta (conform schiței de dezmembrare), fără ca linia de dezmembrare sa fi afectat suprafața construcției - anexa având peretele comun in prelungire si ca, in conformitate cu disp. art. 7 alin. 2 din Ordinul nr. 634/2006, la calculul suprafeței fiecărei proprietăți limita este considerata mijlocul gardului despărțitor.

Astfel, tribunalul retine ca expertul a lămurit pe deplin raportarea la schița de dezmembrare din 1972.

Tot astfel, in ceea ce privește explicația pentru care in fapt parații beneficiază de un front stradal mai mare in lungime decât cel din evidentele scriptice a fost oferita in mod clar de expert, acesta arătând că parații au frontul la strada al proprietății mai mare decât cel din schițele de carte funciara, deoarece hotarul dintre imobilele parților, urmărește in principal zidul casei si zidul anexei reclamanților si că in partea din spate este construit un gard despărțitor din bolțari intre proprietăți făcut curbat, care nu respecta linia din schița dezmembrării din anul 1972 dintre cele doua proprietăți, care este o linie dreapta.

Tribunalul retine ca in urma primelor concluzii ale expertului AM, instanța de fond a încuviințat tuturor parților obiecțiunile formulate si a solicitat expertului sa răspundă la acestea, apreciind ca nefondate numai obiecțiunile formulate cu privire la răspunsul la obiecțiuni.

Pe de alta parte, tribunalul a apreciat ca stabilirea liniei de granița trebuie făcuta potrivit variantei I - anexa 9, deoarece aceasta este singura care satisface in cea mai mare măsura vechea schița de CF (anexa 8, fila 33 vol. II dosar fond). Pe de alta parte, reținând concluziile expertului potrivit cu care linia de hotar este cea a zidurilor construcțiilor, deoarece nu s-ar fi putut dezmembra lotul reclamanților cu tot cu streașina pe o linie dreapta (conform schiței de dezmembrare), fără ca linia de dezmembrare sa fi afectat suprafața construcției - anexa având peretele comun in prelungire, in mod corect si pe cale de consecința instanța de fond a reținut încălcarea acestei granițe de către reclamanți, prin modificarea streșinii acoperișului care încalcă limita de proprietate si astfel caracterul neîntemeiat al pretenției lor ca stabilirea liniei de hotar care sa respecte picătura streșinii.

Si aceasta deoarece, in mod corect a reținut instanța ca reclamanții inșiși au recunoscut la interogatoriu ca linia de hotar dintre proprietățile parților a fost de mult stabilita, datând încă de la dezmembrarea lotului cu nr. top (…) fiind reprezentata de zidul comun ce desparte cele doua imobile si de gardul despărțitor, acesta fiind modificat numai pe înălțime (răspunsurile la întrebările 5 si 6 ale interogatoriului formulat de parați - fila 97 vol. I dosar fond), modificare lipsita de relevanta din perspectiva stabilirii liniei de hotar, nefiind invocate modificări de amplasament. Or, daca s-a recunoscut ca linia de hotar este determinata de zidul despărțitor comun, in mod evident nu s-ar mai putea pretinde ca linia de granița este data de picătura strașinei.

Pentru toate aceste considerente tribunalul apreciază ca toate criticile aduse de reclamanții recurenți sentinței atacate sunt nefondate.

De asemenea, pentru aceleași argumente deja expuse, referitoare la traseul pe care îl arata vechea schița de CF pe aliniamentul invocat de către parați in recursul lor, 43 - H, tribunalul retine ca nici critica acestora nu este întemeiata, deoarece in mod clar vechea schița de CF indica fără dubiu o linie dreapta, nicidecum una frânta, pretinsa de către parați.

In drept, tribunalul retine ca in mod corect instanța de fond a făcut aplicarea in speța a disp. art. 560 Noul Cod civil, potrivit cu care proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconsituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

In concluzie, tribunalul găsește ca soluția pronunțata de instanța de fond a fost legala si temeinica in contextul expus, motiv pentru care recursurile sunt apreciate ca fiind nefondate si urmează sa fie respinse, in temeiul art. 312 Cod procedura civila si, fata de ambele soluții de respingere, va compensa intre recurenți cheltuielile de judecata avansate de aceștia in calea de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenții reclamanți CV si CM, pe de o parte si de recurenții parați ȘC si ȘCA, pe de alta parte, împotriva sentinței civile nr. 2160/25.02.2014 pronunțata in cauza de Judecătoria Brașov, pe care o menține.

Compensează intre parți cheltuielile de judecata efectuate de acestea in recurs.

IREVOCABILA

Pronunțata in ședința publica azi, 10.11.2014.

PREȘEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

(…) (…) (…) pentru care semnează Președintele instanței,

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Chemarea în garanţie pentru evicţiune, în cadrul acţiunii de grăniţuire şi revendicare