CIVIL.Apel civil. Reconstituire drept de proprietate. Repunere în dreptul de acceptare a moştenirii Reconstituiri (fapte, acte, drepturi)
| Comentarii |
|
Asupra prezentului apel civil:
Prin sentinţa civilă nr._____ pronunţată de Judecătoria Buzău, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ____, invocată de către pârâtul _____.
A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul ____ în contradictoriu cu pârâtul ____.
S-a respins ca neîntemeiată cererea privind constatarea calităţii de unic moştenitor a reclamantului ____.
A fost admis în parte capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor făcute cu administrarea terenului în suprafaţă de 4,25 ha situat în extravilanul comunei ____punctul Tisa, UP IV, UA 33 şi obligat pârâtul la plata sumei de 321 lei, reprezentând impozit şi taxa de punere în posesie achitate de reclamant.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul _____ care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin rezoluţie administrativă a Preşedintelui Secţiei I Civile, cauza a fost înregistrată ca apel.
În motivarea căii de atac, reclamantul a menţionat că se impune casarea cu trimitere spre rejudecare întrucât instanţa de fond nu a răspuns tuturor cererilor şi apărărilor pe care le-a formulat, nu a dat dovadă de rol activ şi nu a motivat în mod corespunzător sentinţa pronunţată în cauză, ceea ce echivalează cu o nepronunţare asupra fondului.
În dezvoltarea acestui prim motiv de critică, reclamantul a invederat că la dosarul cauzei existau dovezi din care rezultă că terenul în discuţie provenea de la ____, aspect care trebuia lămurit. De asemenea, trebuia stabilit dacă moştenitorii defunctului _____ au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu. Trebuia, de asemenea, lămurită împrejurarea dacă moştenitorii defunctului _____ au acceptat sau nu moştenirea defunctului ______, având în vedere implicaţiile Deciziei nr. XI/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cea de-a doua critică se referă la faptul că reclamantul a făcut dovada că este singurul moştenitor acceptant al defunctului ______, iar instanţa trebuia să ţină seama de dispozitivul sentinţei nr._____ a Judecătoriei Buzău, care avea putere de lucru judecat.
Totodată, trebuia să se aibă în vedere evoluţia proprietăţii terenurilor şi reconstituirile deja efectuate. A mai susţinut recurentul, că nu există dovezi care să indice faptul că moştenitorii menţionaţi în hotărârea atacată ar fi acceptat succesiunea defunctului ______. Mai mult, aceşti moştenitori au înţeles să-i recunoască neîndoielnic recurentului calitatea de unic moştenitor.
O ultimă critică s-ar referi la faptul că prima instanţă nu ar fi ţinut cont de valoarea reală a cheltuielilor pe care recurentul le-a efectuat şi solicitat, în cazul în care se respingea primul capăt de cerere.
În şedinţa publică din data de 21.01.2013, tribunalul a pus în discuţia părţilor calificarea căii de atac, iar în raport de art.282/1 Cod pr.civilă a recalificat calea de atac ca reprezentând apelul.
Examinând motivele de critică formulate de către reclamant, tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt. Astfel, defunctul ____ a avut doi descendenţi, în calitate de fii, respectiv _____ – decedat la data de 25.01.1978 şi _____, de asemenea, decedat.
Reclamantul _____ este fiul defunctului _____, în timp ce pârâtul ____ este fiul defunctului _____.
Defunctul _____ a avut 6 copii, respectiv:_____
Potrivit unei copii eliberate la ______ de Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale, în matricola agricolă pe anul 1942 a comunei ____ numitul_____a figurat cu 10 ha pădure.
Prin cererea adresată Comisiei comunale Lopătari pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de 19.01.1998, pârâtul _____ a solicitat ca în conformitate cu Legea nr.169/1997 să-i fie reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafeţele de 4,75 ha şi 4,25 ha pădure, situate în diferite puncte pe raza comunei _____. A menţionat că cererea este formulată în calitate de moştenitori ai defunctului tată ______.
De asemenea, au formulat cerere de reconstituire la aceeaşi dată _______pentru suprafaţa de 4,75 ha, în calitate de moştenitori ai defunctului ______.
La data de 17.03.1998 au formulat cereri de reconstituire _____, privind reconstituirea unei suprafeţe de 10 ha pădure care au aparţinut defunctului bunic _____.
La data de 10.03.2000 au formulat cerere de reconstituire ____ şi ____– în calitate de fiice ale defunctului ________, în calitate de nepot al aceluiaşi defunct, pentru reconstituirea suprafeţei de 9 ha pădure.
Prin sentinţa civilă nr._____, pronunţată de Judecătoria Buzău, s-a admis acţiunea civilă introdusă de _____ în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală ____ şi Comisia judeţeană ____ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 9 ha pădure pe raza comunei Lopătari, judeţ Buzău.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că defunctul ______ a deţinut în proprietate suprafaţa de 10 ha pădure, din care a fost reconstituită reclamantului _____ numai suprafaţa de 1 ha pădure pe raza comunei _____.
Prin Titlul de proprietate nr.____ s-a reconstituit moştenitorilor, suprafaţa de 4,25 ha teren cu vegetaţie forestieră de pe urma defunctului -_____.
Conform titlului de proprietate, moştenitorii mai sus menţionaţi au fost puşi în posesie prin procesul-verbal întocmit la data de _____.
Într-adevăr, din procesul-verbal nr.___ încheiat la ____ rezultă că moştenitorii mai sus menţionaţi au fost puşi în posesie pentru suprafeţele de 4,25 ha şi 4,75 ha pe raza comunei ____.
Potrivit menţiunilor din acest proces-verbal, moştenitorii menţionaţi au fost reprezentaţi la operaţiunile de punere în posesie de către _____ care a semnat procesul-verbal.
Pârâtul – intimat _____ nu a negat niciodată că terenul care i-a fost reconstituit, alături de ceilalţi moştenitori, de pe urma defunctului tată ____, nu a aparţinut bunicului ______, aşa cum susţine reclamantul prin motivele de apel.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că moştenitorii defunctului ______ au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate care a aparţinut defunctului lor tată.
A susţinut apelantul că instanţa de fond trebuia să lămurească dacă moştenitorii defunctului ______ au acceptat sau nu moştenirea acestuia, având în vedere implicaţiile Deciziei nr.XI/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin Decizia în interesul legii nr.XI/5.02.2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că în aplicarea dispoziţiilor art.8 şi 13 alin.2 din Legea nr.18/1991, beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art.700 din Codul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire.
Într-adevăr, potrivit art.13 alin.1 şi 2 din Legea nr.18/1991, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive, ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei, moştenitorii defunctului _____ au formulat cerere de reconstituire a suprafeţei de 9 ha pădure, care a aparţinut autorului lor ___, aşa încât prin cererile respective, sunt consideraţi că au acceptat moştenirea acestuia.
Reclamantul-apelant nu a susţinut şi nici nu a probat că moştenitorii defunctului _____ ar fi renunţat la succesiunea acestuia, situaţie în care ar fi dobândit aplicabilitate Decizia în interesul legii nr.XI/5.02.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Atât în temeiul prevederilor Decretului nr.40/1953 cât şi în temeiul art.76 alin.4 din Legea nr.37/1996 privind notarii publici şi activităţile notariale, declaraţiile de renunţare la succesiune se dau în faţa notarului competent să dezbată procedura succesorală şi se înscriu într-un registru special.
Nu s-a făcut niciun fel de dovadă în sensul că pârâtul ori ceilalţi moştenitori ai defunctului _____, în calitate de descendenţi ai acestuia, au renunţat expres la succesiunea autorului lor comun.
Codul civil aflat în vigoare până la data de 01.10.2011 a stabilit patru clase de moştenitori legali.
Pârâtul intimat _____, în calitate de fiu, precum şi ceilalţi moştenitori menţionaţi în titlul de proprietate, în calitate de descendenţi de gradul I şi II fac parte din clasa I de moştenitori ai defunctului _____, în timp ce reclamantul-apelant, în calitate de nepot de frate, face parte din clasa a II-a de moştenitori, în calitate de colateral privilegiat.
Potrivit art.669 şi urm. din Codul civil, moştenitorii legali sunt chemaţi la succesiune în ordinea claselor din care fac parte.
Consecinţa acestei ordine de preferinţă este aceea că existenţa unor succesibili dintr-o clasă superioară înlătură de la moştenire succesibilii din clasele inferioare.
Întrucât reclamantul-apelant ___ face parte din clasa a II-a de moştenitori, în timp ce pârâtul, fraţii săi şi nepoţii de frate şi soră fac parte din clasa I-a de moştenitori, aceştia făcând dovada că au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctului _____, având calitatea de moştenitori acceptanţi, rezultă că apelantul nu poate pretinde un drept de moştenire de pe urma unchiului său şi drept urmare nu poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile care au aparţinut acestuia.
Susţinerea apelantului că este singurul moştenitor acceptant al defunctului ______ este neîntemeiată.
Pe de altă parte, a invederat apelantul că prima instanţă trebuia să ţină seama de dispozitivul sentinţei civile nr.___ a Judecătoriei Buzău care avea putere de lucru judecat în cauză.
Prin sentinţa menţionată a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtului _____ pentru o suprafaţă de 9 ha pădure pe raza comunei ____ teren care a aparţinut defunctului _____.
În ansamblul probator al cauzei prima instanţă a avut în vedere inclusiv această hotărâre judecătorească, care reprezintă încă o dovadă în sensul că pârâtul intimat _____ a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului său tată, având calitatea de moştenitor acceptant în sensul dispoziţiilor art.13 alin.2 din Legea fondului funciar nr.18/1991.
Pe de altă parte, este lipsită de fundament susţinerea apelantului în sensul existenţei unor dovezi potrivit cărora moştenitorii defunctului Ungureanu Dragomir au înţeles să-i recunoască, expres sau tacit, calitatea de unic moştenitor.
Este adevărat că apelantul a formulat acţiune în instanţă pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului _____ şi i-a reprezentat pe moştenitorii acestuia la punerea în posesie, aşa cum a recunoscut la interogatoriu pârâtul ______ şi cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie, dar cererea de chemare în judecată a fost formulată în numele şi pentru pârâtul menţionat, iar instanţa a dispus reconstituirea proprietăţii în beneficiul acestuia din urmă.
Demersurile efectuate de către apelantul-reclamant pentru reconstituirea dreptului de proprietate în beneficiul pârâtului şi pentru punerea în posesie, nu reprezintă din partea acestuia o recunoaştere expresă ori tacită a calităţii sale de unic moştenitor al defunctului _____.
Nefondată este şi critica referitoare la valoarea reală a cheltuielilor efectuate de către apelant pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie şi pentru administrarea suprafeţei de 4,25 ha.
Instanţa de fond a avut în vedere la stabilirea acestor cheltuieli cele două chitanţe prin care apelantul-reclamant a achitat impozitul pe teren aferent anilor 2008 şi 2009, precum şi declaraţia martorului _____, fostul primar al comunei _____ care a menţionat că a fost plătită suma de 215 lei reprezentând taxă de punere în posesie.
Raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul constată că apelul este nefondat urmând să-l respingă ca atare, în temeiul prevederilor art.296 Cod pr.civilă.
| ← CIVIL.Apel civil. Executarea prin poprire. Competenţa... | CIVIL.Apel civil. Rezolutiune contract de vanzare-cumpărare.... → |
|---|
Citește mai mult
nu-mi elibereaza Certificatul Fiscal complet.Ce trebuie sa fac mai departe. Va rog frumos astept un raspuns. Va multumesc.