CIVIL.Apel civil. Stabilire locuinta minori. Interesul superior al copilului Minori
| Comentarii |
|
Asupra prezentului apel civil:
Prin sentinţa civilă nr.______, pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr._____, a fost admisă cererea formulată de reclamantul ____în contradictoriu cu pârâta ____ şi cu autoritatea tutelară din cadrul PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BUZĂU şi s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor, încheiată la data de _____ şi înregistrată sub nr. ___ din aceeaşi dată, în Registrul de stare civilă al Primăriei mun. Buzău, prin acordul sotilor.
S-a dispus ca parata ____ să revină, după desfacerea căsătoriei, la numele anterior, acela de ____
S-a stabilit ca autoritatea parinteasca privind pe minorele _____, sa fie exercitata de ambii parinti.
De asemenea, s-a stabilit locuinţa minorelor ____la domiciliul reclamantului _____ în mun. ______.
A fost obligată pârâta _____ la plata unei pensii de întreţinere către reclamant, în favoarea minorelor ________, în cuantum de câte 78,33 lei lunar pentru fiecare dintre acestea, pentru intervalul _____ şi de câte 81,66 lei lunar pentru fiecare dintre acestea, începând cu ____ şi până la majoratul acestora, reprezentând o cotă de 1/3 din venitul minim net pe economia naţională.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta _____ care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
A susţinut apelanta că hotărârea atacată are la bază o motivare insuficientă şi contradictorie, întemeiată pe considerentul că nu a probat faptul că interesul copiilor este acela de a locui împreuna cu mama, iar la momentul stabilirii măsurii de încredinţare nu s-a avut în vedere acest interes care rezultă din legăturile de afectivitate dintre mamă şi cele două minore, din faptul că au mai multă nevoie de îngrijirea mamei, iar intimatul a avut o atitudine necorespunzătoare faţă de ea chiar în prezenta minorelor.
A mai arătat apelanta că după despărţirea în fapt a făcut toate demersurile de a locui împreună cu minorele însă fostul soţ s-a opus categoric. Cu toată opoziţia acestuia, apelanta nu a cedat şi le-a vizitat ori de câte ori a avut posibilitatea, contribuind, din punct de vedere material şi moral, la creşterea şi educarea minorelor.
O altă critică la adresa sentinţei atacate se referă la faptul că prima instanţă nu a manifestat rol activ în sensul de a stărui prin toate mijloacele în vederea aflării adevărului, astfel încât să fie administrate probele necesare în baza cărora să se stabilească încredinţarea minorelor, în raport cu interesul lor. A precizat apelanta că instanţa a făcut o verificare superficială cu privire la interesul minorelor şi nu a avut în vedere elementele concrete care privesc bunăstarea acestora.
Apelul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
În primul rând, instanţa de apel a dispus prelungirea probatoriului cu audierea de martori, audierea minorei _____ şi refacerea raportului de anchetă psihosocială.
Fiind audiată în Camera de Consiliu, minora _____, care a împlinit vârsta de 10 ani, a precizat că este elevă în clasa a IV-a la Scoala ____, că locuieşte cu tatăl şi bunica paternă şi împreună cu sora sa. A declarat minora că o iubeşte mult pe bunica paternă şi se împacă foarte bine cu tatăl său. A menţionat că mama sa o bătea când lua notă mică la şcoală, iar atunci când locuiau la ţară o legau uneori de copac.
Martorul ______ a declarat că este actualul concubin al apelantei pârâte. Au declarat că locuiesc cu chirie într-o garsonieră din municipiul Buzău şi întreţine relaţii de concubinaj cu aceasta din luna februarie 2011. Martorul a fost căsătorit fiind divorţat în prezent iar din căsătorie are un copil în vârstă de 5 ani aflat în grija fostei soţii. A mai precizat martorul că garsoniera în care locuiesc este dotată corespunzător. Acelaşi martor a menţionat că minorele nu au vizitat-o pe mama lor, dar aceasta a mers la apartamentul unde locuiesc, fără a avea acces în locuinţă.
Martora ______, a declarat că la data despărţirii părţile şi copii rezultaţi din căsătorie locuiau la părinţii intimatului. După separare, copii au rămas la intimat, locuind într-un apartament cu 3 camere, proprietatea bunicii paterne. Martora a relevat că în acest apartament minorele au condiţii corespunzătoare de locuit, iar intimatul este ajutat de mama sa. A menţionat martora că cei doi soţi şi copii au locuit la ea timp de 2 ani în comuna ____ iar de minore se ocupa apelanta întrucât intimatul avea serviciu. După ce soţii s-au mutat la mama intimatului, s-au amplificat conflictele dintre aceştia, ceea ce a dus la despărţirea în fapt. Apelanta a părăsit domiciliul conjugal, iar copii au rămas cu tatăl lor. După despărţire, apelanta s-a mutat cu actualul concubin. Aceeaşi martoră a declarat că, după despărţire, apelanta a ţinut legătura cu minorele deşi a întâmpinat unele dificultăţi din partea intimatului.
La solicitarea intimatului a fost audiată martora _____. Martora este mama intimatului şi a declarat că soţii au locuit în apartamentul proprietatea sa, iar când apelanta a rămas însărcinată cu cel de-al doilea copil, au locuit timp de 2 ani la mama soţiei, la o soră a acesteia. După perioada respectivă au revenit în apartamentul martorei, iar la circa 1 an de zile, apelanta a părăsit domiciliul conjugal fără motiv justificat. După despărţire, apelanta s-a mutat la concubinul actual, iar cei doi copii au rămas în grija tatălui. De creşterea şi educarea celor doi copii se ocupă intimatul care este ajutat de către martoră. După despărţire, aşa cum a declarat martora, intimata a venit în mai multe rânduri să vadă copii. Întâlnirile dintre apelantă şi cele două minore au avut loc, în general, în faţa blocului în care se află apartamentul martorei.
Din raportul de anchetă psihosocială întocmit de autoritatea tutelară de pe lângă Primăria municipiului ____, rezultă că apartamentul în care locuiesc intimatul şi minorele este proprietatea bunicii paterne, locuinţa este compusă din 3 camere, dotată cu mobilier de strictă necesitate şi întreţinută corespunzător din punct de vedere igienic. Ambele minore sunt dezvoltate fizic şi psihic, nu ridică probleme de sănătate iar de îngrijirea acestora se ocupă tatăl, care este sprijinit de bunica paternă. Minorele manifestă un puternic ataşament de bunica paternă care se străduieşte să le asigure condiţii optime de educare şi creştere şi care se implică în activităţile şcolare şi extraşcolare ale nepoatelor sale.
Apelanta-pârâtă întreţine relaţii de concubinaj cu _______, locuind cu acesta într-o garsonieră situată în municipiul Buzău, pentru care achită o chirie lunară în cuantum de 400 lei.
Potrivit art.396 Cod civil, instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.
În procedurile administrative sau judiciare care privesc pe minori, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere şi a primi orice informaţie, potrivit cu vârsta sa, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îi priveşte.
Art.263 din acelaşi cod a statuat principiul că orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al acestuia.
Referitor la locuinţa copilului după divorţ, potrivit art.400 din acelaşi cod s-a prevăzut că, în lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanţa de tutelă stabileşte, odată cu pronunţarea divorţului, locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic. Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul său superior.
Din interpretarea judicioasă a dispoziţiilor de mai sus, compară concluzia judicioasă că interesul superior al minorului este criteriul determinant pe care instanţa de judecată îl are în vedere la stabilirea locuinţei copilului după divorţ la unul dintre părinţi, în măsura în care aceştia nu se înţeleg sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului.
Codul civil nu oferă elemente ori criterii în raport de care să fie apreciat interesul superior al copilului atunci când instanţele urmează să ia o măsură cu privire la exercitarea autorităţii părinteşti ori stabilirea locuinţei minorului la unul dintre părinţi fie în timpul căsătoriei fie după divorţ.
Instanţa de judecată trebuie să analizeze cu multă atenţie condiţiile materiale şi morale oferite de către cei doi soţi după despărţirea acestora, relaţiile de afecţiune stabilite între părinţi şi copii, nevoia de a dezvolta legăturile fireşti atât între părinţi şi copil cât şi între copii rezultaţi din aceeaşi căsătorie, asigurarea continuităţii în ceea ce priveşte condiţiile de locuit de care beneficiază copii, posibilităţile părinţilor de a asigura creşterea şi educarea acestora în acord cu interesul copiilor dar şi cu interesul societăţii.
Din probatoriul administrat a rezultat că înainte de despărţirea soţilor, minorele au locuit la bunica paternă într-un apartament cu 3 camere, întreţinut în mod corespunzător. După despărţire, minorele au rămas în această locuinţă, în grija tatălui şi a bunicii paterne. Intimatul este ajutat de către mama sa la creşterea minorelor. Copii sunt dezvoltaţi corespunzător din punct de vedere fizic şi psihic, sunt puternic ataşate de intimat şi bunica paternă, aceasta din urmă fiind implicată în activităţile şcolare şi extraşcolare ale minorelor. Între cele două minore există puternice relaţii de afecţiune, iar ______ – fiind audiată în Camera de Consiliu, a precizat că se înţelege foarte bine cu tatăl ei şi bunica paternă şi nu doreşte să locuiască cu mama.
Pe de altă parte, a rezultat că apelanta întreţine relaţii de concubinaj şi locuieşte cu chirie într-o garsonieră situată în ____. Concubinul este divorţat şi are un copil în vârstă de 5 ani care locuieşte la mama sa.
Tribunalul apreciază că este în interesul minorelor să fie crescute şi educate în acelaşi mediu în care se află în prezent, unde beneficiază de condiţii superioare de locuit şi se bucură de grija deosebită manifestată de către tată şi bunica paternă.
De asemenea, tribunalul este convins de sentimentele, afecţiunea şi preocuparea pe care apelanta le manifestă faţă de creşterea şi educarea celor două minore, dar condiţiile materiale şi morale de care beneficiază în prezent acestea justifică rămânerea lor în grija şi întreţinerea tatălui-intimat.
Aşa fiind, raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat, potrivit dispoziţiilor art.296 Cod pr.civilă.
| ← CIVIL.Apel civil. Netimbrarea căii de atac Cereri | CIVIL.Minori. Înlocuire măsură de ocrotire Minori → |
|---|
