Civil fond funciar – modificare titlu proprietate
| Comentarii |
|
Tribunalul NEAMŢ Decizie nr. 1064/2017 din data de 25.09.2017
CIVIL
FOND FUNCIAR - MODIFICARE TITLU PROPRIETATE
Cod ECLI ECLI:RO:TBNMT:2017:018.001064 - modificare titlu de proprietate -
Dosar nr. XX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL XX
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1064/2017
Ședința publică de la 25 Septembrie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE: XX - judecător
- XX - judecător
- XX - grefier
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanții XX, XX, XX, toți cu domiciliul în satul XX, XX și de pârâta XX domiciliați în satul XX, împotriva sentinței civile nr.XX din 24.02.2017 pronunțată de Judecătoria XX în dosarul nr.XX, în contradictoriu cu intimații - pârâți XX, XX, XX, toți cu domiciliul în satul/comuna XX, XX cu domiciliul ales în comuna XX, la Postul de Poliție, Comisia Comunală XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Comisia Județeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat conform dispozițiilor art. 231 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelantul - reclamant XX identificat cu C.I. seria XX,CNP XX asistat de avocat XX care îi reprezintă și pe apelanții - XX, XX și XX cu împuternicirea avocațială seria XX din 18.09.2017, lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederând următoarele:
- obiectul cauzei este fond funciar-modificare titlu de proprietate;
- stadiul procesual - apel;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- alte aspecte procesuale - în urma verificărilor efectuate în sistemul ECRIS pentru primul termen de judecată de astăzi, s-a constatat că nu există alte dosare formate ca urmare a unor cereri formulate de aceleași părți, împotriva acelorași persoane și având același obiect ca în prezenta cauză, drept pentru care s-a întocmit referatul anexat.
Președintele completului de judecată constată că apelul ce face obiectul prezentei cauze, aflat la primul termen de judecată, a fost formulat și motivat cu respectarea termenului prevăzut de lege fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul, în baza art. 244 alin. 1 și 3 Cod Procedură Civilă, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul apelanților, prin avocat XX, în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul apărătorul apelanților, avocat XX susține că, prin sentința civilă apelată pronunțată de Judecătoria XX a fost respinsă cererea având ca obiect modificare titlu de proprietate formulată de reclamanți, modificările vizând completarea suprafeței de teren situată în intravilanul satului XX, comuna XX, punctul "XX"; de la 1484 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. XX/2002 la 3600 m.p. pentru care defuncților XX și XX le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991 și înscrierea corect a numerelor topografice și a vecinătăților terenului situat în acest punct.
Mai susține că la pronunțarea soluției, instanța de fond nu a ținut cont de probele administrate, cu toate că în cauză a fost efectuată și o expertiză topografică, nici nu s-a amintit despre administrarea acestei probe, prin care s-a concluzionat că suprafața de 3541 m.p.( 3600 m.p. în acte) există și în ea este inclusă și suprafața de 1484 m.p. înscrisă în titlu de proprietate și că întreaga suprafață este stăpânită fără litigii de reclamanții XX și XX.
Mai arată că din rolul agricol a celor doi defuncți rezultă în mod cert că au avut în proprietate și au stăpânit suprafața totală de 2,43 ha teren, iar în intravilanul satului XX, în punctul "XX"; au avut o XX în suprafață totală de 3600 mp, iar în fișa premergătoare eliberării titlului de proprietate întocmită de Comisia Comunală în luna noiembrie 2002 a fost înscrisă doar suprafața de 1484 m.p. în intravilan în loc de 3600 m.p., diferența de 2116 m.p. dispărând fără nicio justificare sau explicație.
De asemenea arată că, procesul verbal de punere în posesie a fost semnat la rubrica";Proprietar"; de către numitul XX - ginerele defuncților, tot acesta a fost cel care a ridicat titlul de proprietate.
Susține de asemenea că, reclamanții XX și XX au cumpărat în anul 1994 de la XX terenul arabil în suprafață de 3600 m.p. din intravilanul satului XX, parcela";XX";, teren pentru care vânzătorului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/91. Ulterior, în luna noiembrie 2002, după decesul soților XX, aceeași comisie comunală a dispus înscrierea în fișa premergătoare emiterii titlului de proprietate numai a suprafeței de 1484 m.p. și concomitent cu diminuarea terenului din intravilan cu 2116 m.p. Comisia comunală XX a majorat unele suprafețe de teren situate în extravilanul satului XX pentru ca per total, suprafața reconstituită să nu fie modificată.
În concluzie solicită admiterea apelului pentru motivele invocate în scris și susținute oral, schimbarea în totalitate a sentinței apelate în sensul admiterii cererii și modificarea titlului de proprietate nr. XX/2002 emis pe numele proprietarilor XX și XX XX. Cu obligarea la cheltuieli de judecată a Președintelui Comisiei Comunale XX potrivit chitanței de la dosar.
Precizează că numita XX care a fost citată în cauză în calitate de intimată - petentă, nu are calitate de parte litigantă, având în vedere că aceasta a formulat cerere de intervenție în interes propriu respinsă în mod definitiv prin decizia civilă nr.630 din 31.05.2016 pronunțată de Tribunalul XX în dosarul nr.XX/a1.
În considerarea dispozițiilor art. 394 Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare față de existența cererii de judecare a cauzei și în lipsă.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată că prin sentința civilă nr.XX din 24.02.2012017 pronunțată de Judecătoria XX XX în dosarul nr. XX a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții XX, XX, XX și XX, în contradictoriu cu pârâții XX, XX, XX, XX (fostă XX), XX XX, Comisia Comunală XX pentru aplicarea legilor fondului funciar și Comisia Județeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru modificare titlu.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță de fond a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei XX sub nr.XX și precizată la data de 27.10.2015, reclamanții XX, XX, XX și XX au chemat în judecată pe pârâții XX, XX, XX, XX (fostă XX), XX XX, Comisia Comunală XX pentru aplicarea legilor fondului funciar și Comisia Județeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună modificarea titlului de proprietate nr.XX/2002 emis pe numele defuncților XX XX și XX XX, în sensul ca în tarlaua 11, parcela 6, pct. ";XX";, să se scrie suprafața de 3600 mp în loc de suprafața de 1484 mp.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că defuncții înscriși pe titlul de proprietate nr.XX/2002 au avut în proprietate și posesie înainte de anul 1962, suprafața totală de 2,43 ha teren situat pe raza comunei XX, suprafață ce era evidențiată pe parcele și categorii de folosință în registrul agricol aferent anilor 1959-1963. Cu această suprafață, cei doi s-au înscris în GAC XX, conform cererii nr.1252/1962.
În baza Legii nr.18/1991, defuncților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,39 ha. Ulterior, suprafața a fost mărită la 2,4957 ha, pentru aceasta fiind emis titlul de proprietate ce face obiectul prezentei acțiuni.
În ceea ce privește suprafața totală, aceasta corespunde înscrierilor din registrul agricol, însă nu au fost respectate suprafețele aferente fiecărei sole și parcele așa cum sunt înscrise în registrul agricol din perioada 1959-1963.
Astfel:
- în registru, în intravilanul satului XX, este trecută suprafața de 0,27 ha teren arabil, în pct. ";XX";, iar în titlu, pe același amplasament, figurează numai suprafața de 1484 mp
- în registru, în intravilan, este trecută suprafața de 0,09 ha teren curți construcții, însă în titlu, această suprafață nu mai apare deloc.
Se mai arată în motivarea cererii faptul că în timp ce suprafața din intravilan a fost micșorată, cea din extravilan a fost mărită.
Astfel, în registrul agricol, defuncții figurau cu suprafața de 0,21 ha teren pășune, iar în titlu a fost trecută suprafața de 0,30 ha. La fel, s-a întâmplat și cu terenul din pct.";XX";, unde, în registru este trecută suprafața de 0,30 ha, iar în titlu apare suprafața de 0,34 ha, fapt constatat și în pct.";XX";.
Reclamanții XX și XX au precizat că au achiziționat de la defuncții titulari ai terenului, suprafața de 20 prăjini sau 3600 mp teren arabil situat în intravilanul satului XX, pct. ";XX"; fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1.09.1994 de notariatul Județean XX.
Achiziționarea terenului a fost făcută în baza rolului agricol din perioada 1969-1963, a adeverinței de proprietate eliberată în baza Legii nr.18/1991 și a procesului-verbal de punere în posesie nr.XX/1.08.1994.Practic, a fost vândută și cumpărată suprafața de 3600 mp, compusă din suprafețele de 2700 mp și 900 mp.
Mai menționează reclamanții că deși autorii au avut în proprietate și posesie terenul de 3600 mp, în titlul de proprietate nr.XX/2002 a fost înscrisă doar suprafața de 1484 mp. Au constatat situația de fapt în luna martie 2015, când au fost chemați în judecată într-o acțiune în revendicare formulată de XX, XX și Parohia XX.
În drept, au invocat dispozițiile art.58 din Legea nr.18/1991.
În dovedire, au solicitat admiterea probei cu înscrisuri, testimonială și cea cu expertiză topografică.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar, în copie:titlul de proprietate nr.XX/2002, registrul agricol, cerere de înscriere în GAC,cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, adeverința nr.XX/1991, Hotărârea nr.XX/2002, proces-verbal de punere în posesie, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1994, acte de stare civilă, registre agricole și titlul de proprietate nr.XX/2000 (f.7-26,75-80).
Totodată, a fost încuviințată proba cu expertiză topografică (f.204,15)
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, Comisia Comunală XX pentru aplicarea legilor fondului funciar a solicitat respingerea acțiunii.(f.34).
În motivare, a arătat că în registrul agricol aferent perioadei 1959-1963, suprafața totală a defuncților XX XX și XX XX a fost de 2,43 ha , iar în titlul contestat, a fost trecută suprafața totală de 2,4957 ha.
În registrul de evidență intravilan -Comuna XX, sat XX-OCOT XX este înscris XX XX, cu sola 1, parcela 6 (și nu sola 11, cum din eroare s-a menționat în titlu) cu suprafața de 0,1484 ha.
În registrul agricol din perioada 1959-1963, suprafața de teren înscrisă în pct.";XX"; este de 0,27 ha, iar în titlu a fost înscrisă suprafața de 0,1484 mp, suprafața fiind diminuată urmare a constituirii în mod legal a parcelelor 9 și 9/a, sola 1 teren aferent curți-construcții pentru care au fost eliberate titluri de proprietate numiților XX și XX, conform art.23 din Legea nr.18/1991, coroborate cu prevederile art.8 din Decretul-lege nr.42/1990, fiecare cu câte 1000 mp.
Se mai susține faptul că suprafața de teren a intrat în circuitul civil prin perfectarea în fața notarului a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1994.
Se mai arată în întâmpinare că în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1.09.1994, reclamanții XX și XX au cumpărat suprafața de teren de la XX XX declarând în mod expres că au achiziționat terenul în cauză în lipsa actelor doveditoare de proprietate și înțelegând să dobândească terenul pe riscul propriu.
XX XX a solicitat în fapt reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 2,43 ha, iar titlul de proprietate a fost emis pentru suprafața de 2,4957 ha, față de suprafața validată de 2,39 ha, conform anexei 2a/173.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.23, 27 alin.2 din Legea nr.18/1991, art.8 din Decretul-lege nr.42/1990.
În dovedire, pârâta a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar, în copie, registrul de evidență intravilan, plan de situație, registrul agricol din perioada 1959-1963, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nr.XX/1991, titlul de proprietate nr.XX/1993 (f.36-41).
Pârâta Comisia Județeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus întâmpinare solicitând să nu se rețină nicio culpă procesuală în sarcina ei.(f.70).
Comisia locală XX a înaintat documentația premergătoare eliberării titlului de proprietate criticat de reclamanți, iar la data de 19.11.2002 a fost eliberat titlul de proprietate, cu respectarea strictă a datelor înscrise în procesele verbale de punere în posesie.
Mai arată pârâta că nu este abilitată să stabilească amplasamentul suprafețelor atribuite în proprietate persoanelor îndreptățite,această operațiune revenind comisiilor locale.
La termenul de judecată din data de 2.02.2016, pârâții XX XX, XX și XX au arătat că nu sunt de acord cu acțiunea, iar reclamanții cumpărători și-au asumat achiziționarea terenului știind ce cumpără (f.220).
La termenul de judecată din data de 1.03.2016, pârâta XX a declarat că părinții săi au vândut reclamanților XX și XX 20 prăjini teren, din care 5 erau livadă, iar restul agricol. Nu a fost vândut teren curți-construcții. A mai declarat că terenurile au fost date pe vechile amplasamente.(f.253).
Reclamanții au depus la dosar răspuns la întâmpinare (f.72).
Au arătat că susținerea pârâtei Comisia Comunală XX pentru aplicarea legilor fondului funciar potrivit căreia suprafața de 1484 mp a intrat în circuitul civil în anul 1994 și modificarea titlului de proprietate nu ar mai fi posibilă este profund greșită și nu are suport legal întrucât:
- nu a fost solicitată modificarea pe cale administrativă a titlului de proprietate, iar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1994 are ca obiect suprafața de 3600 mp și nu 1484 mp.
- vânzarea-cumpărarea a fost efectuată în baza procesului-verbal de punere în posesie nr.XX/1994 și a adeverinței nr.XX/1991
- titlul de proprietate contestat a fost eliberat la data de 19.11.2002.
Totodată, se arată că susținerea pârâtei conform căreia diferența de suprafață de teren se regăsește în titlurile de proprietate ale lui XX și XX nu este adevărată. În realitate, terenurile provin de la XX, XX, XX și XX XX. Terenurile soților XX s-au învecinat pe latura sudică, cu terenurile lui XX și XX.
Mai arată reclamanții că defuncții au figurat în registrul agricol din perioada 1959-1963 cu suprafața de 2,43 ha, din care, în intravilanul satului XX, pct.";XX"; cu suprafața de 0,27 ha teren arabil și 0,09 ha teren curți-construcții. În GAC s-au înscris cu această suprafață, iar cererea de reconstituire a fost formulată tot pentru aceeași suprafață.
La data de 22.10.2015, numita XX a formulat cerere de intervenție principală, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din data de 2.02.2016.
La data de 13.10.2016, reclamanții au formulat cerere prin care au solicitat efectuarea de modificări și radieri în cuprinsul titlului de proprietate nr.XX/2002 (f.58).
Instanța a calificat solicitarea ca fiind o cerere de modificare a obiectului cererii de chemare în judecată. În aceste condiții a fost solicitată poziția procesuală a părților.
Reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.204 alin.2 C.proc.civ., la termenul de judecată din data de 10.02.2017, instanța a respins cererea de modificare a obiectului acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță de fond a apreciat că acțiunea este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Modificarea titlului de proprietate presupune existența unei erori materiale la emiterea titlului a cărui analiză se solicită, finalitatea acțiunii constând în corectarea acelei erori, fără afectarea substanței sau întinderii dreptului recunoscut.
În cauză, reclamanții au susținut faptul că în etapa premergătoare emiterii titlului de proprietate, defuncților XX XX și XX XX li s-au întocmit acte pentru suprafața de 3600 mp teren situat în intravilanul comunei XX, pct.";XX";, dar că la emiterea titlului de proprietate, a fost trecută suprafața de 1484 mp.
Examinând anexa 2 depusă la fila 50 dosar (vol.al II-lea), se reține că la poziția nr.173 sunt înscriși defuncții XX XX și XX, care s-au înscris în GAC cu suprafața de 2,34 ha, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,30 ha, iar urmare a Hotărârii nr.2334/2002 a Comisiei Județene XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost propusă pentru validare suprafața de 2,4957 ha.
De asemenea, din examinarea procesului verbal de punere în posesie depus la fila 51 dosar (vol.al II-lea), semnat atât de reprezentanții comisiei, cât și de proprietar, se constată că pentru parcela 1 (în titlu, 11) sola 6, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1484 mp, așa cum este menționat și în titlul de proprietate nr.XX/19.11.2002.
Față de cele constatate, se apreciază că în situația în care titularul pe numele căruia a fost eliberat titlul de proprietate ar fi fost nemulțumit de măsurile comisiilor ori de hotărârile acestora, ar fi avut la dispoziție dreptul de a formula plângere, conform dispozițiilor art.53 și urm.din Legea nr.18/1991, fapt ce nu a avut loc.
În ceea ce privește faptul că defunctul XX XX și reclamanții XX și XX au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XX/1.09.1994 de Notariatul Județean XX, instanța reține că această înțelegere a avut loc anterior finalizării procedurii legale de reconstituire a dreptului de proprietate, reclamanții XX și XX asumându-și riscul dobândirii terenului în lipsa actelor doveditoare a proprietății, situație prevăzută în mod expres și în conținutul contractului.
Faptul că ulterior au constatat că dețin o suprafață mai mică, nu îndreptățește pe reclamanți ca, trecând peste voința titularului titlului de proprietate, manifestată atât în tot cursul procedurii premergătoare emiterii titlului, cât și în momentul semnării procesului verbal de punere în posesie, să solicite modificarea acestui act, prin înscrierea unei suprafețe mai mari de teren, suprafață ce nu a fost reconstituită, așa cum reiese din documentația premergătoare emiterii titlului de proprietate.
Față de situația de fapt și de drept astfel reținute, Judecătoria XX a respins cererea ca nefondată.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, au formulat apel reclamanții XX, XX, XX și XX, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, aceștia au arătat că prin cererea introductivă de instanță au solicitat modificarea titlului de proprietate nr.XX/2002 emis pe numele proprietarilor XX XX și XX XX în sensul înscrierii corecte a suprafeței de 3600 mp teren arabil situat în intravilanul satului XX, comuna XX, pct.";XX"; sau "XX";, a numerelor topografice, precum și a vecinătăților acestei parcele. Au reluat argumentele și motivele prezentate în fața primei instanțe, prezentate deja mai sus.
Au învederat că hotărârea de fond este esențial nelegală și vădit netemeinică, având în vedere următoarele:
Este de necontestat faptul că defuncții XX XX și XX XX au avut în proprietate și stăpânit, înainte de anul 1962, în intravilanul satului XX, comuna XX, pct.";XX"; sau "XX"; suprafața de 3600 mp sau 20 de prăjini teren din care 2700 mp teren arabil și 900 mp alte terenuri-curți construcții. Cu acest teren, defuncții au figurat înscriși în registrul agricol al satului XX. Pe acest teren a existat și o casă de locuit în care a locuit până la data căsătoriei XX XX, devenită prin căsătorie XX XX, ulterior, casa respectivă fiind demolată.
Cu acest teren, soții XX s-au înscris în GAC în anul 1962 (cererea nr.1252/1962-fila 9 dosar fond), iar în anul 1991, autorii reclamanților au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate., prin cererea nr.XX din 07.03.1991 (fila 10 dosar fond). Această cerere a fost validată inițial pentru suprafața de 2,39 ha, eliberându-se adeverința de proprietate nr.XX din 31.08.1991. prin hotărârea nr.XX/2002, suprafața inițială de 2,39 ha a fost majorată la 2,4957 ha.
Instanța de fond nu a dat nicio eficiență procesului verbal de punere în posesie nr.XX din 31.08.1994 prin care XX XX a fost pus în posesie cu suprafața de 3600 mp teren arabil intravilan sat XX, punctul XX, punerea în posesie făcându-se în baza adeverinței de proprietate nr.XX din 31.08.1991, în temeiul unor măsurători efectuate în conformitate cu prevederile art.27 din Legea nr.18/1991 de către specialiștii în cadastru ai comunei XX, înscrisul fiind semnat de comisia Comunală XX.
În baza adeverinței de proprietate nr.XX din 31.08.1991 și a procesului verbal de punere în posesie nr.XX din 31.08.1994, XX XX a vândut soților XX și XX terenul arabil în suprafață de 3600 mp intravilan sat XX, pct.XX prin contractul autentic nr.XX din 01.09.1994.
Ulterior, în anul 2013, soții XX au întabulat dreptul de proprietate mai sus dobândit în cartea funciară.
Deși autorilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,3957 ha teren din care face parte și suprafața de 3600 mp arabil pct.XX, documentația premergătoare emiterii titlului de proprietate a fost întocmit de comisia comunală XX abia în luna noiembrie 2002, fiind semnată la rubrica proprietar de XX, iar titlul de proprietate nr.XX/2002 a fost emis la data de 19.11.2002.
Or, la data întocmirii fișei premergătoare emiterii titlului de proprietate nr.XX/2002, proprietarii XX XX și XX XX erau decedați, la datele de 25.08.1996 și 25.05.1997, așa încât nu putea să cunoască ce suprafață se va înscrie în titlul de proprietate la sola 1, pct.XX.
Reclamanții au aflat despre existența titlului de proprietate abia în anul 2014, când au fost chemați în judecată într-o acțiune în revendicare de numita XX. În acel moment au cunoscut faptul că în TP nr.XX/2002, titlu ridicat de XX, ginerele defuncților, în intravilan XX, sola XX este înscrisă numai suprafața de 1484 mp teren arabil în loc de 3600 mp, în aceste condiții fiind formulată prezenta acțiune, susținând că nu este vorba despre o eroare materială neintenționată, ci despre o deposedare abuzivă a reclamanților de suprafața de 2116 mp.
Că este așa stă și faptul că în timp ce terenul de 3600 mp mai sus descris a fost diminuat cu suprafața de 2116 mp, unele parcele au fost majorate cu aceeași suprafață pentru ca totalul de 2,4957 ha să nu sufere modificări. Astfel, terenul din pct.XX a fost mărit cu 400 mp, terenul din pct.XX a fost mărit cu 816 mp, iar terenul din pct.XX a fost mărit cu 900.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că întreaga suprafață de 3541 mp (3600 mp în acte) este stăpânită fără litigii de reclamanții XX și XX, însă instanța de fond nu a amintit nimic de această probă.
În drept, cererea de apel nu a fost motivată.
Apelul este scutit de la plata timbrajului în temeiul art.42 din Titlul VI al Legii nr.247/2005.
Intimata Comisia Județeană XX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor a formulat întâmpinare prin care a arătat că își menține poziția procesuală exprimată în fața primei instanțe de fond, solicitând respingerea unui eventual capăt de cerere privind cheltuielile de judecată.
Intimata Comisia Comunală XX pentru Aplicarea legilor fondului Funciar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel ca nefondată.
În motivare a arătat că, așa cum a reținut și instanța de fond, modificarea titlului de proprietate presupune existența unei erori materiale în cuprinsul acestuia, fără a afecta întinderea sau substanța dreptului astfel recunoscut. Astfel, în titlul de proprietate nr.XX/2002 a fost înscrisă clar suprafața de 1484 mp teren arabil, intravilan sat XX, comuna XX, sola 11, parcela 6, iar nu suprafața de 3600 mp cum pretind reclamanții că ar fi corect.
Defuncții XX XX și XX au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață totală de 2,30 ha, iar prin hotărârea nr.2334/2002 a Comisiei Județene XX a fost propusă spre validare o suprafață mai mare, de 2,4957 ha, astfel fiind emis titlul de proprietate nr.XX/2002.
În procesul verbal de punere în posesie, semnat și însușit de proprietar, a fost înscrisă în parcela 1 (în titlu 11) sola 6, intravilan sat XX, comuna XX suprafața de 14854 mp, menționată ulterior și în TP nr.XX/2002.
Titularii dreptului de proprietate, numiții XX XX și XX nu s-au arătat nemulțumiți de măsurile luate de comisiile de fond funciar și nu au formulat plângere conform dispozițiilor art.53 și urm. din Legea nr.18/1991.
Mai mult, reclamanții XX și XX au încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.XX/1994 înaintea finalizării procedurii legale de reconstituire a dreptului de proprietate al vânzătorilor, aceștia asumându-și riscul dobândirii terenului în cauză în lipsa actelor doveditoare ale proprietății, situație care a fost prevăzută chiar în conținutul contractului încheiat.
Astfel, reclamanții nu sunt îndreptățiți să treacă peste voința titularilor dreptului de proprietate nr.XX/2002, defuncții XX XX și XX, care a fost manifestată în mod evident atât în cursul procedurii emiterii acestui titlu, cât și în momentul semnării procesului verbal de punere în posesie.
Apelanții-reclamanți au formulat răspuns la întâmpinare, cu depășirea termenului prevăzut de lege, prin care au reiterat susținerile inițiale.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport de motivele invocate, precum și din oficiu, potrivit art.479 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul declarat nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr.XX din 07.03.1991, defunctul XX XX a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, în baza dispozițiilor Legii nr.18/1991, pentru mai multe suprafețe de teren, totalizând 2,30 ha. În baza dispozițiilor legii nr.18/1991, defuncților XX XX și XX li s-a admis cererea pentru suprafața totală de 2,39 ha, fiindu-le eliberată adeverința de proprietate nr.XX din 03.09.1991, iar ulterior, în baza hotărârii nr.XX din 19.11.2002 suprafața a fost majorată la 2,4957 ha, fiind emis titlul de proprietate nr.XX/2002.
Totodată, instanța de apel reține că în anexa 2 depusă la fila 50 dosar (vol.al II-lea), se reține că la poziția nr.173 sunt înscriși defuncții XX XX și XX, care s-au înscris în GAC cu suprafața de 2,34 ha, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,30 ha, iar urmare a Hotărârii nr.2334/2002 a Comisiei Județene XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost propusă pentru validare suprafața de 2,4957 ha.
Totodată, din examinarea procesului verbal de punere în posesie depus la fila 51 dosar (vol.al II-lea), semnat atât de reprezentanții comisiei, cât și de proprietar, respectiv unul din succesorii defuncților se constată că pentru sola 1 (în titlu, 11) parcela 6, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1484 mp, așa cum este menționat și în titlul de proprietate nr.XX/19.11.2002.
Prin Hotărârea nr. 2334/2002, Comisia Județeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat propunerea Comisiei locale XX de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea defuncților XX XX și XX pentru suprafața de 2,4957 ha.
În baza hotărârii menționate anterior și necontestate de către persoanele interesate, la data de 19.11.2002, s-a emis titlul de proprietate nr.XX/2002
În condițiile în care reclamanții (sau autorii lor) nu au urmat procedura prealabilă instituită prin prevederile art. 50-53 din Legea nr. 18/1991, prin neformularea plângerii împotriva Hotărârii nr.2334/2002 emisă de Comisia Județeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, nu pot uza de prezenta acțiune.
Totodată, instanța mai reține că reclamanții (sau autorii lor) nu au contestat nici celelalte acte premergătoare emiterii titlului (în condițiile în care aceștia au semnat procesul - verbal de punere în posesie, acesta este prezumat a fi și momentul în care au luat cunoștință de modalitatea în care au fost validați de vreme. În acest proces verbal de punere în posesie se menționează clar suprafața de 1484 mp. Chiar dacă anterior a fost semnat un proces verbal de punere în posesie nr.XX din 31.08.1994 doar pentru suprafața de 3600 mp intravilan sat XX, comuna XX, ulterior, în procedura de reconstituire, s-a emis un nou proces verbal de punere în posesie prin care erau identificate clar toate suprafețele ce urmau a fi reconstituite și înscrise în titlul de proprietate a cărui modificare se solicită.
Însă, controlul judiciar asupra posibilității de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unei persoane se poate realiza numai sub forma plângerii la care s-a făcut referire anterior.
Mai este de menționat că procedura specială și obligatorie de reconstituire a dreptului de proprietate reglementată de H.G. nr. 890/2005 se finalizează cu o hotărâre de validare sau invalidare a cererii formulată de foștii proprietari sau de moștenitorii acestora, emisă de comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, împotriva căreia se poate formula plângere conform art. 53 din Legea nr. 18/1991.
În aceste condiții, formularea unei acțiuni având ca obiect modificarea unei suprafețe din titlu de proprietate care nu este urmarea unei simple erori de înscriere, de întocmire a titlului de proprietate, ci este confirmată de actele premergătoare emiterii acestuia, nu poate fi primită pe această cale.
Legile adoptate în materia fondului funciar (nr. 18/1991, 169/1997 și 1/2000) au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietății asupra terenurilor agricole și forestiere finalizată cu emiterea titlului de proprietate.
Fiind o procedură specială, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei și să conteste în condițiile precis determinate de lege.
Aceste etape premergătoare emiterii titlului au ca obiect stabilirea întinderii și autorului/moștenitorilor dreptului de proprietate, precum și a amplasamentului ternului atribuit. Orice nemulțumire a solicitanților legată de reconstituire sau punere în posesie trebuie adusă la cunoștința comisiilor de aplicare a legii fondului funciar care rezolvă acest gen de contestații anterior emiterii titlului de proprietate.
După eliberarea titlului, asemenea contestații nu mai sunt posibile întrucât, acceptarea lor ar presupune o eludare și o nesocotire a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil, în reconstituirea proprietății.
Orice nemulțumire a reclamanților legată de reconstituire trebuia adusă la cunoștința forului competent înainte de emiterea titlului de proprietate. După acest moment, beneficiarul titlului de proprietate nu îl mai poate contesta deoarece s-ar eluda și nesocoti dispozițiile legale care reglementează expres procedurile cu caracter prealabil.
Nu se poate reține că se încalcă dispozițiile art. 21 alin. 4 din Constituția României ce consacră accesul liber la justiție și caracterul facultativ al procedurilor administrative speciale, întrucât în materia fondului funciar procedura prealabilă instituită prin prevederile art. 50-53 din Legea nr. 18/1991 nu are un simplu caracter administrativ, ci este de natură administrativ-jurisdicțională, în acest sens art. 52 prevăzând în mod expres caracterul de autoritate publică cu atribuții administrativ-jurisdicționale al comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar. Astfel, obligativitatea urmării procedurii prealabile nu este contrară art. 21 din Constituția României, întrucât nu afectează substanța dreptului de proprietate, ce este garantată atât constituțional, cât și prin prevederile art. 6 alin. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.
În acest sens CEDO a statuat, în cauza "Golder contra Regatului Unit"; (1975) că "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut, existând posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept";. Așadar, cu condiția ca dreptul să fie efectiv, statul poate să reglementeze într-un anumit mod accesul la justiție și chiar să îl supună unor limitări și restricții, o asemenea modalitate de limitare sau restrângere putând fi reprezentată de instituirea obligativității parcurgerii unei proceduri speciale.
Prin urmare, accesul la justiție presupune în mod necesar, în această situație ca, după parcurgerea procedurilor prealabile, partea interesată să aibă posibilitatea să se adreseze unei instanțe judecătorești, exigență ce este respectată de dispozițiile art. 53 din Legea 18/1991 republicată, astfel încât nu se poate reține o încălcare a dreptului liberului acces la justiție.
În mod corect a reținut prima instanță că modificarea titlului de proprietate presupune existența unei erori materiale la emiterea titlului a cărui analiză se solicită, finalitatea acțiunii constând în corectarea acelei erori, fără afectarea substanței sau întinderii dreptului recunoscut, ceea ce nu este cazul în speță.
În speță, reclamanții contestă corectitudinea reconstituirii numai pentru suprafața de 1484 mp situată în intravilan XX, comuna XX în loc de 3600 mp, situație care nu poate fi reglementată pe calea aleasă de aceștia, respectiv cea a modificării titlului de proprietate.
În consecință, nici motivele de apel vizând neluarea în considerare de către instanța de fond a procesului verbal de punere în posesie nr.XX/1994, a concluziilor raportului de expertiză topografică nu sunt fondate în condițiile în care, astfel cum s-a arătat mai sus, reclamanții sau autorii lor nu au formulat plângerea reglementată de dispozițiile art.53 și urm. din Legea nr.18/1991, nemulțumiți fiind de suprafețele de teren propuse spre reconstituire.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de parte litigantă a numitei XX, tribunalul o va admite având în vedere că aceasta a formulat cerere de intervenție în interes propriu respinsă în mod definitiv prin decizia civilă nr.630 din 31.05.2016 pronunțată de Tribunalul XX în dosarul nr.XX/a1, așa încât preluarea acesteia în citativul dosarului prezent s-a efectuat în mod eronat.
Pentru considerentele expuse și apreciind că prima instanță de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, tribunalul va respinge ca nefondată cererea de apel formulată de reclamanți împotriva sentinței civile nr.XX din 24.02.2017 a Judecătoriei XX.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității de parte litigantă în cauză a numitei XX.
Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanții XX, domiciliată în satul XX, comuna XX, XX, domiciliat în satul XX, XX, XX, ambii cu domiciliul în satul XX, comuna XX și de pârâta XX, domiciliată în satul XX, împotriva sentinței civile nr. XX din 24.02.2017 pronunțată de Judecătoria XX în dosarul nr.XX în contradictoriu cu intimații - pârâți XX, XX, XX, toți cu domiciliul în satul/comuna XX, XX cu domiciliul ales în comuna XX, la Postul de Poliție, Comisia Comunală XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Comisia Județeană XX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 septembrie 2017.
Președinte, Judecător, Grefier,
XX XX XX
Red./tehnored. XX 10.11.2017/tehnored XX. 13.11.2017, ex. 13
Fond:XX
| ← Civil ordonanţă preşedinţială. condiţia existenţei... | Drept civil excepția prematurității. Jurisprudență Bunuri... → |
|---|
