Civil ordonanţă preşedinţială. condiţia existenţei aparenţei dreptului
| Comentarii |
|
Tribunalul NEAMŢ Decizie nr. 1178/2017 din data de 10.10.2017
CIVIL
ORDONANȚĂ PREȘEDINȚIALĂ. CONDIȚIA EXISTENȚEI APARENȚEI DREPTULUI
ECLI:RO:TBNMT:2017:018.001178
Dosar nr. XX APEL - ordonanță președințială
OPERATOR 3074 - CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
R O M A N I A
TRIBUNALUL XX
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1178
Ședința publică din 10.10.2017
Instanța constituită din:
Președinte XX Judecător
XX Judecător
XX Grefier
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelul promovat de reclamanții XX, XX (CNP XX), XX, XX, XX și XX - toți cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat XX din municipiul XX, împotriva sentinței civile nr. XX din 07.09.2017 pronunțată de Judecătoria XX în dosarul nr. XX, în contradictoriu cu intimații-reclamanți XX, XX, XX și XX - toți cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat XX din municipiul XX, respectiv cu intimații-pârâți XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, XX - domiciliată în municipiul XX, strada XX, județul XX, XX - domiciliat în municipiul XX, XX și XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX.
Desfășurarea ședinței de judecată a fost înregistrată, conform dispozițiilor art. 231 alin. 4 noul Cod procedură civilă.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-reclamant XX asistat de doamna avocat XX, care îi reprezintă și pe ceilalți apelanți-reclamanți, respectiv intimații-pârâți XX, XX și XX, lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul dosarului este ordonanță președințială;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- stadiul procesul - apel;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- la dosar a fost depusă, prin compartimentul arhivă, de către apelanta-reclamantă XX, o adresă la care a fost anexată, în original, chitanța ce face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei.
- în urma verificărilor efectuate în sistemul informatizat ECRIS pentru primul termen de judecată de astăzi, s-a constatat că nu există alte dosare formate ca urmare a unor cereri formulate de aceleași părți, împotriva acelorași persoane și având același obiect ca în prezenta cauză, drept pentru care s-a întocmit referatul anexat, în conformitate cu dispozițiile art.103 alin.11 din Regulamentul de ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești;
După referatul grefierului, față de susținerea doamnei avocat XX, referitoare la decesul intimaților-reclamanți XX și XX, instanța dispune reluarea cauzei la a doua strigare, punând în vedere doamnei avocat să depună înscrisuri în dovedirea celor afirmate.
La a doua strigare a cauzei, avocatul reclamanților precizează că cele două persoane au decedat înainte de introducerea acțiunii, XX în anul 2016 și XX în aprilie 2017, dar la instanța de fond nu s-a pus în discuție cadrul procesual, deși ea a cerut ca cei doi să nu mai figureze în citativul cauzei.
Intimatul-pârât XX confirmă decesul celor două persoane, arătând că în alte dosare au fost depuse și documente de la evidența populației, care confirmă cele susținute oral de avocatul reclamanților.
Președintele completului de judecată constată că dosarul se află la primul termen, apelul fiind declarat și motivat în termen, legal timbrat.
Intimații-pârâți depun la dosar întâmpinare, copia unei precizări a obiectului acțiunii făcută în dosarul nr. XX și a minutei pronunțate în dosarul penal nr. XX iar doamna avocat XX depune chitanța onorariu avocațial nr. XX/14.09.2017.
La cererea instanței, avocatul reclamanților depune la dosar un exemplar al Statutului Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (C.A.R.P.) XX; cu privire la încheierea nr. XX din 03.06.2012, pronunțată în dosarul nr. XX al Judecătoriei XX, arată că nu deține un exemplar al acesteia, dar va face demersuri în vederea depunerii la dosar, în cel mai scurt timp.
Față de situația intimaților-reclamanți XX și XX, instanța invocă din oficiu excepția lipsei capacității de folosință, pe care o pune în discuția părților.
Având cuvântul, doamna avocat XX solicită instanței admiterea excepției invocate din oficiu, intimații-pârâți lăsând soluția la aprecierea instanței.
Față de împrejurarea că intimații XX și XX nu mai erau în viață la data de 18.08.20017, când a fost promovată acțiunea, tribunalul constată că aceștia nu au calitate de parte în proces, astfel că nu se impune introducerea și citarea în cauză a moștenitorilor acestora, cererea în care apar în calitate de reclamanți fiind formulată de persoane fără capacitate de folosință.
Nemaifiind de formulat alte cereri sau de administrat alte probe, instanța acordă cuvântul părților, în cadrul dezbaterilor.
Doamna avocat XX, pentru reclamanți, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, pentru motivele pe larg precizate în scris, pe care le dezvoltă în fața instanței, susținând că în mod greșit s-a dat eficiență excepției inadmisibilității și că, ori de câte ori a formulat o cerere în numele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (C.A.R.P.) XX instanțele au invocat excepția lipsei calității de reprezentant pentru președintele acesteia, XX, acesta fiind motivul pentru care a formulat prezenta cerere. Consideră că nu s-a analizat fondul cererii, că prima instanță a înțeles greșit actul dedus judecății și că reclamanta-apelantă nu dorește să se înscrie în registrul asociațiilor și fundațiilor ci doar să aibă posibilitatea de a se apăra în cadrul dosarelor aflate pe rolul instanțelor, fiind vorba de o măsură vremelnică, care să prevină prejudicierea evidentă a acesteia. În concluzie, solicită admiterea cererii și a apelului așa cum au fost formulate, respectiv desemnarea unui reprezentant din rândul membrilor consiliului director, care să reprezinte interesele asociației, până la soluționarea dosarului nr. XX al Judecătoriei XX, ce are ca obiect înscrierea modificărilor aduse prin statut și prin actul constitutiv, conform hotărârii din august 2013; solicită și plata cheltuielilor de judecată.
Intimații-pârâți, prin XX, învederează instanței că persoanele care se erijează în conducerea Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (C.A.R.P.) XX nu au, în realitate, decât calitate de membri, că din anul 2013 și până în prezent au formulat 7 cereri de modificare a statutului - toate fiind respinse de instanțele judecătorești; de altfel, aceste persoane ocupă funcțiile fără drept, fiind cercetate penal, iar acum solicită și desemnarea unui reprezentat tot din rândul lor. Mai afirmă că dosarul nr. XX al Judecătoriei XX este de fapt o copie a altui dosar promovat anterior și că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, consiliul director și președintele nu pot lua hotărâri dacă nu au statutul înregistrat la judecătorie.
La cererea instanței, referitor la ultima componență a consiliului director, conform registrului aflat la instanța de fond, intimatul-pârât XX arată că funcția de președinte era deținută de XX, care a fost eliberat din funcție, iar XX, XX, XX și XX erau membri în consiliul director.
Doamna avocat XX învederează instanței că unele susțineri ale intimatului-pârât XX exced cadrului procesual.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.XX din 07.09.2017 pronunțată de Judecătoria XX în dosarul nr.XX a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată pe cale de ordonanță președințială de numire a unui reprezentant provizoriu din rândul membrilor Consiliului Director a CARP XX, până la soluționarea definitivă a dosarului suspendat cu nr.XX al Judecătoriei XX având ca obiect înscrierea modificărilor aduse statului și actului constitutiv ale CARP XX prin ședința Adunării Generale din 20.08.2013, formulată de reclamanții CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR XX, XX, XX, XX, XX și XX în contradictoriu cu pârâții XX, XX, XX, XX, XX și XX.
Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria XX a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul său la data de 18.08.2017 sub nr.XX, reclamanții CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR XX, XX, XX, XX, XX și XX în contradictoriu cu pârâții XX, XX, XX, XX, XX și XX au solicitat instanței ca, pe cale de ordonanță președințială, să numească o persoană din rândul membrilor Consiliul Director al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor XX, care să reprezinte interesele CARP XX în dosarele aflate pe rolul Judecătoriei XX, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. XX al Judecătoriei XX, având ca obiect cerere de modificare a actelor constitutive prin actul adițional la Statutul Asociației autentificat cu nr.XX/04.09.2013, solicitată de dl. XX, privind alegerea organelor de conducere din Adunarea Generală din 20.08.2013; înregistrarea modificării actelor constitutive privind alegerea organelor de conducere din Adunarea Generală din 11.07.2013, conform procesului - verbal din data de 11.07.2013 și a Hotărârii Adunării Generale din 11.07.2013, anexate prezentei acțiuni.
În înscrisul intitulat ";împuternicire"; care este înregistrat sub nr.XX/03.09.2013 la C.A.R. Pensionari XX, se menționează că organismul de conducere Consiliul Director al C.A.R.P XX format din președinte XX, consilier XX, consilier XX și consilier XX, l-a împuternicit pe domnul XX în calitate de președinte al C.A.R.P. XX să îi reprezinte la Judecătoria XX pentru depunerea actelor adiționale întocmite în urma alegerilor din 20 august 2013.
La cerere au fost anexate înscrisuri, respectiv act adițional la statutul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor XX autentificat cu nr.XX din 04.09.2013 de BNP XX, prin care se arată că se numește în funcția de președinte al Consiliului Director al CARP Pensionari XX domnul XX, urmând ca organul denumit Consiliul Director al C.A.R.P. XX să aibă următoarea componență: XX - președinte, XX - consilier, XX - consilier, XX - consilier, XX - consilier, XX - membru supleant și XX - membru supleant. Totodată, în același înscris se precizează că organul intitulat Comisia de cenzori va avea următoarea componență: XX, XX, XX și XX.
La dosarul cauzei au mai fost depuse copii xerox ale unor înscrisuri, respectiv informații ECRIS din dosarele aflate pe rolul Judecătoriei XX și ale Tribunalului XX, cauze în care se invocă excepția lipsei calității de reprezentant legal al CARP XX în persoana domnului XX.
Începând cu anul 2013 și prevalându-se de dispozițiile OG nr. 26/2000 CARP XX a încercat anual să se înscrie în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor cu modificările aduse anual prin adunările generale care au avut loc, însă pârâții au formulat în cadrul tuturor dosarelor pe procedură necontencioasă de recunoaștere, cereri de intervenție.
Așa s-a întâmplat și în dosarul nr. XX în care CARP XX a solicitat Judecătoriei XX să se ia act de modificările aduse statutului și actului constitutiv prin ședința adunării generale din 2013. Pârâții au cerut suspendarea judecății dosarului pe procedură necontencioasă până la soluționarea dosarului nr.XX având ca obiect anulare proces-verbal de ședință din data de 20.08.2013 și anulare Hotărâre Generală din 20.08.2013. Condiția urgenței este determinată de faptul că CARP XX nu își poate face apărări nici în fața instanțelor de judecată unde se invocă constant excepția lipsei calității de reprezentant legal al CARP XX în persoana domnului XX, nici în fața unităților bancare cu care trebuie să colaboreze.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.996 din NCPC.
Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Judecătoria XX a reținut următoarele:
Potrivit art.2 din Legea nr.540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, ";înființarea, organizarea și funcționarea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor se realizează în baza prevederilor referitoare la asociații din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.246/2005, cu modificările și completările ulterioare.";.
Altfel spus, legea cadru a caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor face trimitere la dreptul comun în materie, respectiv OG nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Potrivit art.33 din OG nr.26/2000, ";modificarea actului constitutiv sau a statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 - 12";. Totodată, conform alin.2 din același text normativ, ";cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director";.
Totodată, din examinarea coroborată a dispozițiilor art.8 - 12 din OG nr.26/2000, rezultă că intenția legiuitorului în edictarea normelor procedurii de înscriere în vederea dobândirii personalității juridice în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei, și respectiv de înscriere a modificărilor la statutul și actul constitutiv al unei astfel de persoane juridice cu statut special, a fost aceea de a reglementa o procedură rapidă, necontencioasă, desfășurată în camera de consiliu.
Așadar, interpretând cererea introductivă, s-a reținut că asociația are organe de conducere, Colegiu de conducere și Director, astfel nu este de competența instanței să intervină în activitatea și organizarea internă a unei persoane juridice de drept privat. Calitate de reprezentant legal se face în temeiul legii și statului Asociației.
Astfel, conform art.12 lit. a din Statutul C.A.R.P. XX, astfel cum s-a constatat modificarea acestuia prin încheierea XX din 03.06.2012 a Judecătoriei XX pronunțată în dosarul nr.XX, ";adunarea generală este legal constituită dacă sunt prezenți cel puțin jumătate plus unul din numărul delegaților reprezentanți ai membrilor casei. Numărul acestora se stabilește în baza normei de 1 la 200 de membri";.
Altfel spus, prin statutul C.A.R.P. XX s-a stabilit o normă specială de cvorum de cel puțin jumătate plus unu din numărul delegaților reprezentanți ai membrilor casei.
Instanța a reținut că petentul XX va trebui să facă dovada că a realizat condiția prevăzută de legiuitor, în sensul de a depune la dosar o hotărâre de modificare a statutului în condiții statutare, acesta ori alt membru din Consiliul Director neputând fi numit provizoriu de instanță pe calea ordonanței președințiale să reprezinte interesele CARP XX.
În cadrul persoanelor juridice, mandatul nu este niciodată unul implicit și subînțeles în materia drepturilor de vot ce trebuie exprimat în adunările generale, ci acesta trebuie să fie expres și neechivoc, respectiv trebuie să rezulte identitatea membrilor care au delegat pe un singur membru să le reprezinte interesele, și care anume este mandatul la alegerea funcțiilor de conducere, respectiv identitatea candidatului ce trebuie votat. Toate aceste mențiuni trebuie să apară expres în dovada mandatului, respectiv delegație/împuternicire. Aceasta este, de altfel, rațiunea pentru care ordinea de zi se publică în prealabil, pentru ca membrii să își poată forma o opinie până la momentul adunării generale cu privire la identitatea persoanei pe care intenționează să o aleagă în funcția de conducere a persoanei juridice, și pentru a da mandatul în cunoștință de cauză reprezentantului.
Chiar dacă legiuitorul nu a prevăzut în mod expres faptul că un solicitant trebuie să demonstreze că ședința a fost statutară, rezultă cu puterea evidenței raționale, că această condiție este necesară, pentru a preveni astfel ca orice persoană să depună din rea-credință înscrisuri intitulate ";hotărâri"; din care să rezulte că statutul unei asemenea persoane juridice a fost modificat.
Aplicând concluziile enunțate anterior, instanța a constatat că cererea de față nu satisface exigența prevăzută de legiuitor pentru a fi admisă pe calea ordonanței președințiale, considerente pentru care a respins-o ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamanții CARP XX, XX, XX, XX, XX și XX, solicitând schimbarea în tot a hotărârii de primă instanță apelate, în sensul numirii unui reprezentant provizoriu din rândul membrilor consiliului director al CARP XX, care să poată sta în judecată în numele și pentru această asociație și să îi reprezinte interesele, până la soluționarea dosarului nr. XX al Judecătoriei XX.
În motivarea cererii de apel, reclamanții au susținut că instanța de fond a reținut în mod greșit excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată în condițiile în care dispozițiile speciale impuse de O.G. nr. 26/2000 trebuie coroborate cu dispozițiile generale ale Codului de Procedură Civilă.
În fapt, prin cererea introductivă, reclamanții au solicitat ca instanța să numească provizoriu, din rândul membrilor consiliului director a CARP XX, un reprezentant care să reprezinte interesele asociației în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr.XX, având ca obiect cererea de înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor a modificărilor aduse statutului și actului constitutiv ale CARP XX, prin ședința Adunării Generale din data 20.08.2013.
Ca și argument în promovarea cererii, reclamanții au arătat faptul ca în toate dosarele care se judeca în contradictoriu cu intimații, fie că au calitatea de reclamanți, fie că sunt pârâți, apelanți, recurenți sau intimați, în ceea ce îl privește pe numitul XX - președintele ales statutar de 25.000 de membri ai CARP XX, partea adversă sau instanța din oficiu, invocă excepția lipsei calității de reprezentant a acestuia, întrucât nu figurează înscris în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de la grefa Judecătoriei XX.
Spre exemplu, în dosarul nr. XX, Judecătoria XX a admis o acțiune formulată de intimații din prezenta cauză, în contradictoriu cu CARP XX, pe excepția lipsei calității de reprezentant, care a fost invocată din oficiu de către instanță.
Aceeași situație a fost în dosarul nr.XX, în care CARP XX a formulat contestație la executare împotriva unor acte de executare începute de BEJ XX, însă datorită faptului că contestatoarea nu a putut face dovada înscrierii în calitate de președinte al asociației a numitului XX, pentru ca instanța să nu respingă cererea, s-a solicitat suspendarea judecații dosarului, până la soluționarea dosarului nr.XX cu privire la înscrierea modificărilor aduse statutului și actului constitutiv a CARP XX, ca urmare a ședinței Adunării Generale din data de 20.08.2013.
Tot datorită lipsei înscrierii sus-menționate și datorită faptului că intimații din cauza pendinte și-au contrafăcut o ștampilă, conturile CARP XX deținute la CEC BANK, RAIFFEISEN BANK, ALPHA BANK au fost blocate de intimați, iar reprezentanții acestor unități bancare nu permit președintelui ales de cei 25.000 de membri ai asociației CARP să facă niciun fel de operațiuni bancare.
Lipsa înscrierii președintelui XX a dus și la imposibilitatea asociației de a recuperare a împrumuturile restante ai membrilor CARP, instanțele de judecată anulând cererile de chemare în judecată întrucât reclamanta CARP nu a putut face dovada calității de reprezentant a președintelui ales XX.
Se apreciază de către reclamanți că în condițiile în care asociației CARP XX nu i s-a permis să formuleze apărări în cauză pe motiv că nu are un reprezentant legal înscris în registrul special de asociații și fundații, instanțele au încălcat flagrant dispozițiile art. 148 alin. 1 Cod Procedură Civilă și dispozițiile art. 194 Cod Procedură Civilă, cu referire la cererea de chemare în judecată și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Din anul 2013, în temeiul dispozițiilor ce reglementează procedura necontencioasă impuse de O.G. nr. 26/2000, CARP XX a încercat în fiecare an să se înscrie în Registrul de Asociații și Fundații aflat la grefa Judecătoriei XX cu modificările aduse de adunările generale statutului și actului constitutiv, înscrieri care au fost suspendate datorită cererilor de intervenție formulate de intimații din cauza pendinte, până când instanțele de judecată urmau să se pronunțe în dosarele vizând o procedură contencioasă de anulare a hotărârilor adunărilor generale ale CARP XX.
Așa s-a întâmplat și cu dosarul nr. XX, care a fost suspendat de trei ori, ultima dată până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr.XX, având ca obiect anularea procesului - verbal de ședință si a ședinței adunării generale din data de 20.08.2013.
Se consideră de către reclamanți că instanța a înțeles greșit actul dedus judecății, în sensul că aceștia nu doresc înscrierea în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei XX a modificărilor aduse statutului și actului constitutiv ale CARP XX, ci doresc să li se permită să își formuleze apărări pertinente în dosarele existente pe rolul instanțelor din județul XX care vizează asociația CARP XX, fără ca instanța din oficiu sau cei cu care se judeca, să poată să mai invoce excepția lipsei calității de reprezentant a acesteia.
Chiar dacă în O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații nu există vreo mențiune cu privire la situațiile tranzitorii care pot apărea în procedura impusă de aceasta ordonanță (în speță nu se face mențiunea cine ar putea reprezenta interesele asociației, în instanță/ în fața organelor fiscale/ a unităților bancare/ în eventualele litigii pe procedura contencioasă, în situația în care procedura necontencioasă prevăzută de art.33 din aceeași ordonanță este suspendată până la soluționarea litigiilor pe procedura contencioasă), reclamanții au arătat că se impune luarea unor măsuri provizorii în cazuri grabnice, atât pentru păstrarea unui drept, cât și pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara (intervine prescripția dreptului material de a mai promova acțiuni).
Conform art.33 alin.1 din OG. nr.26/2000, modificările actului constitutiv sau al statutului se fac prin înscrierea modificărilor în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la Grefa Judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.8 - 12 din aceeași ordonanță.
Printr-un silogism elementar rezultă că acest drept nu trebuie să fie constatat printr-o hotărâre judecătorească, ci este recunoscut de către lege, în speță O.G. nr.26/2000 în care sunt cuprinse cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o entitate pentru a se putea înscrie în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa instanței.
Instanțele de judecată, în speță Judecătoria XX și Tribunalul XX, prin modalitatea de admitere a excepției lipsei calității de reprezentant, practic au lipsit de apărare CARP XX care, în rațiunea sa, încă nu poate sta în judecată printr-un președinte ales statutar, dar care nu figurează înscris în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.
Se consideră de către reclamanți că instanța de fond trebuia să verifice dacă sunt întrunite condițiile impuse de dispozițiile art. 996 Cod Procedura Civilă cu privire la aparența de drept, urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
Astfel, în ceea ce privește urgenta, aceasta este determinată de imposibilitatea reclamantei CARP XX de a-și formula apărări în dosarele ce se judecă în procedura contencioasă, dosare care se judecă lunar, fie la Judecătoria XX, fie la Tribunalul XX (dosar nr. XX, nr. XX, nr. XX, nr. XX, nr. XX și nr. XX).
Vremelnicia cererii era determinată de numirea provizorie a unui reprezentant al CARP XX care să reprezinte interesele asociației până la înscrierea vizată în cadrul dosarului nr.XX aflat pe rolul Judecătoriei XX.
Neprejudecarea fondului nici nu ar fi cu putință întrucât înscrierea în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor se face pe procedura necontencioasa prevăzută de O.G. nr. 26/2000.
În legătură cu aparența de drept, aceasta este o presupunere a instanței, adică instanța nu trebuie să verifice dacă reclamantul beneficiază efectiv de exercițiul dreptului solicitat a fi protejat, ci doar dacă este posibil sau de așteptat ca reclamantul să beneficieze de acest exercițiu (obiectul dosarului nr.XX).
Esența promovării acțiunii și apelului este determinată de acordarea posibilității reclamantei CARP XX de a-și formula apărări în virtutea garantării dreptului la apărare vizat de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Se precizează de către reclamanți că în cursul anului 2016 CARP XX s-a adresat Avocatului Poporului cu privire la aceeași situație de drept tranzitorie însă până în prezent nu s-a primit niciun răspuns.
În drept, apelanții - reclamanți au invocat dispozițiile art.999 alin.1 coroborate cu cele ale art.466 și art. 480 alin. 2 Cod Procedura Civilă.
Cererea de apel a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
În dovedire, apelanții-reclamați au depus copia cererii deduse judecății în dosarul nr.XX al Judecătoriei XX, fișă dosar nr.XX și precizare cerere dedusă judecății în dosarul nr.XX.
Intimații-pârâți XX, XX, XX, XX și XX, legal citați au formulat întâmpinare (f. 73-75 dosar) prin care au solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii de primă instanță ca temeinică și legală.
În combaterea motivelor de apel, intimații au apreciat că instanța de fond în mod corect a respins cererea introductivă ca inadmisibilă în condițiile în care reclamanții nu sunt membrii ai Consiliului Director al CARP XX și nici nu pot să reprezinte interesele asociației în dosarele aflate pe rolul instanțelor până la soluționarea irevocabilă a cererii dedusă judecății în dosarul nr.XX.
Intimații au arătat că au aceeași calitate cu a reclamanților persoane fizice, respectiv sunt membrii ai Asociației CARP XX, și, la rândul lor, sunt aleși ca membrii ai Consiliului Director în Adunarea Generală ce a avut loc la data de 11 iulie 2013, calitate în care au și solicitat instanței competente înscrierea modificării actului constitutiv în registrul special aflat la grefa acesteia.
În timp ce reclamanții au dedus judecății instanțelor mai multe cereri în care au pretins că numitul XX are calitatea de președinte al asociației, respectiv 6(șase) acțiuni din care 4(patru) au fost respinse iar 2(două) au fost suspendate, intimații au formulat o singură cerere pe rolul Judecătoriei XX în care au cerut înscrierea modificării actului constitutiv sub aspectul desemnării în calitate de președinte a numitului XX, cererea lor fiind suspendată până la soluționarea unei alte acțiuni promovate de reclamanți, cerere care în prezent se află pe rolul Tribunalului XX în calea de atac, după ce instanța de fond a respins-o.
Intimații au subliniat faptul că nu și-au arogat calitatea de reprezentanți legali ai CARP XX, cu președinte XX, înțelegând să respecte dispozițiile legale în materie potrivit cărora doar instanța de judecată competentă poate hotărî înscrierea modificărilor actului constitutiv și/sau statutului în registrul special aflat la grefă.
În aceste condiții, au considerat intimații că în mod corect instanța de fond a apreciat că numitul XX nu întrunește cerințele legale pentru a fi considerat reprezentant legal al asociației.
De altfel, în prezent se desfășoară cercetări penale în privința unora dintre reclamanții persoane fizice cu privire la săvârșirea de infracțiuni în legătură cu activitatea asociației.
În legătură cu motivul de apel ce vizează blocarea conturilor deschise la bănci, intimații au arătat că nu au făcut altceva decât să aducă la cunoștință acestor unității situația litigioasă existentă în interiorul asociației însă, măsura de blocare a conturilor a fost dispusă de conducerile respectivelor unități bancare.
În aceeași măsură, nu este adevărat că ar fi folosit o ștampilă falsă ci chiar reclamantul XX, ce se autointitulează reprezentant legal al asociației, folosește o ștampilă în mod nelegal încă din data de 20 august 2013 încălcând prevederile Ordinului Ministrului Justiției nr. 954/2000.
Au mai susținut intimații că în fapt ei sunt cei care apără interesele CARP XX de pe poziția de membrii ai acestei asociații, fără însă să se erijeze în reprezentanți legali, dorind doar respectarea legislației speciale în materie.
Solicitarea reclamanților este inadmisibilă întrucât vine să contrazică dispozițiile OG nr.26/2000 cât și ale Ordinului Ministrului Justiției nr. 954/2000 iar contestarea unor dispoziții legale nu poate fi acceptată de către o instanță de judecată, menirea acesteia din urmă fiind tocmai aceea de a interpreta și aplica legea.
Prevederile neechivoce ale Ordonanței nr. 26/2000 confirmă împrejurarea că este necesar un filtru al instanței de judecată, singura în măsură să verifice îndeplinirea cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească o asociației pentru a solicita înscrierea unor modificări ale actului constitutiv și/sau statutului în registrul special, pentru că în caz contrar orice membru sau grupare de membrii ai unei asociații ar putea pretinde înscrierea în registrul special a oricăror măsuri pe care aceștia le consideră oportune a fi înscrise în interes personal și nu al asociației.
În concluzie, instanța de fond în mod corect nu a putut legitima solicitarea reclamanților de a desemna o persoană din cadrul unui Consiliu Director al asociației ce nu a fost ales și respectiv recunoscut ca fiind statutar de către instanța de judecată competentă, singura îndreptățită să hotărască în acest sens.
În apărare, intimații au depus copia dispozitivului încheierii penale nr. 9D din 22.01.2016 pronunțată de Judecătoria XX în dosarul nr. XX și Statutul CARP XX în varianta tipărită în anul 2010.
În analizarea hotărârii de primă instanță apelate, prin prisma motivelor de apel invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul constată că apelul dedus judecății este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă dedusă judecății instanței de fond în procedura specială a ordonanței președințiale, reclamanții au solicitat numirea unei persoane din rândul membrilor Consiliul Director al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor XX, care să reprezinte interesele CARP XX în dosarele aflate pe rolul Judecătoriei XX, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. XX al aceleiași instanțe ce are ca obiect cererea de înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor a modificărilor aduse statutului și actului constitutiv ale CARP XX prin ședința Adunării Generale din data de 20.08.2013.
În cauza pendinte, criticile aduse de reclamanți hotărârii de primă instanță vizează respingerea motivelor expuse în susținerea condițiilor de admisibilitate a procedurii speciale a ordonanței președințiale, respectiv urgența, vremelnicia, neprejudecarea fondului și aparența de drept.
Conform prevederilor art.997 Cod procedură civilă instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, ordonanța emisă astfel fiind provizorie și executorie și va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului, nefiind admisibil ca, pe cale de ordonanță președințială să pată fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Astfel, din cuprinsul textului de lege sus-menționat reiese că sunt reglementate 4(patru) condiții de admisibilitate : aparența unui drept, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului și că cererea de ordonanță președințială este admisibilă doar dacă cele 4(patru) cerințe sunt îndeplinite cumulativ.
Spre deosebire de vechea reglementare a ordonanței președințiale, existența unei ";aparențe de drept"; în favoarea reclamantului a fost menționată în mod expres în lege, inserându-se nu doar ca o condiție de admisibilitate a cererii, dar, mai mult, ca o condiție ce trebuie analizată în mod prioritar de către instanță, ulterior urmând a fi analizate și celelalte condiții speciale de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
Astfel, instanța este ținută să nu dispună nicio măsură provizorie până ce nu își creează convingerea că în favoarea reclamantului există ";aparența de drept";, limitele cercetării privind aparența dreptului fiind însă limitele indicate și în vechea reglementare, în doctrină și jurisprudență, referitoare la "pipăirea fondului";.
Analizând, astfel, în mod prioritar, condiția existenței aparenței dreptului a cărui apărare se solicită, reține tribunalul că aceasta nu este în favoarea reclamanților.
De principiu, aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare analize a situației de fapt.
În speță, reclamanții persoane fizice au solicitat instanței numirea unei persoane din rândul membrilor Consiliului Director al reclamantei CARP XX care să reprezinte reclamanta asociație în dosarele aflate pe rolul Judecătoriei XX, până la soluționarea definitivă a dosarului nr.XX al aceleiași instanței.
În esență, reclamanții și-au motivat solicitarea pe împrejurarea că o serie de cereri promovate de reclamanta asociație CARP XX pe rolul Judecătoriei XX au fost respinse de instanțele de judecată pe considerentul că președintele ales XX, care reprezintă asociația în instanță, nu și-a dovedit calitatea de reprezentant legal dobândită în condiții prevăzute de statutul și actul constitutiv ale asociației reclamante CARP XX.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține că reclamanții persoane fizice se pretind membrii aleși ai actualului Consiliul Director al asociației, fiind îndreptățiți ca oricăruia dintre ei să le fie recunoscută, pe cale judecătorească, calitatea de reprezentant legal al asociației, în timp ce intimații invocă caracterul nelegal și modalitatea nestatutară în care s-au desfășurat ședințele Adunării Generale ale asociație în cadrul cărora au fost adoptate hotărârile ce au stabilit în sensul pretins de reclamanți.
Astfel, între cele două părți litigante s-au desfășurat și se desfășoară o serie de litigii ce vizează modalitatea de alegere a organelor de conducere ale asociației și îndreptățirea părților aflate în conflict judiciar de a solicita înscrierea modificărilor aduse actului constitutiv și statului asociație sub aspectul componenței nominale a consiliului director și comisiei de cenzori, inclusiv a președintelui asociației.
Or, tocmai acest aspect litigios asupra căruia a fost chemată să se pronunțe Judecătoria XX în cauza nr.XX și a cărei judecată este în prezent suspendată până la soluționarea dosarului nr.XX aflat pe rolul Judecătoriei XX, cu termen de judecată la data de 11.10.2017, se încearcă a se lămuri în cauza de față sub pretextul validării de către instanță a unei reprezentativității judiciare vremelnice.
Altfel spus, în cauza pendinte, reclamanții urmăresc obținerea recunoașterii ";aparenței de legalitate"; a demersului finalizat cu adoptarea modificărilor aduse actului constitutiv și statutului CARP XX în ședința Adunării Generale a asociației din data de 20.08.2013, aspect asupra căruia nu poate statua decât instanța competentă, în condițiile art.2 din Legea nr.540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor cu raportare la art.33 din O.G. nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Or, în procedura sumară a ordonanței președințiale, nu se poate analiza îndeplinirea cerințelor reglementate de normele speciale anterior menționate , ce ar însemna prejudecarea fondului, interzisă în alin.(5) teza I al art. 997 C.pr.civ.. Prin natura sa provizorie și limitată, ordonanța nu se poate substitui unei cereri care are caracterul de acțiune principală, tinzând la soluționarea fondului litigiului dintre părți.
Numirea de către instanță a unuia dintre reclamanții persoane fizice care se pretind membrii statutari ai Consiliului Director al CARP XX, în calitate de reprezentant al acesteia în litigiile aflate pe rolul Judecătoriei XX până la soluționarea definitivă a cauzei înregistrate pe rolul acestei din urmă instanțe sub nr. XX, presupune, implicit, validarea sub aspectul îndeplinirii condițiilor de legalitate a Hotărârii adoptate de Adunarea Generală a asociației în data de 20.08.2013.
Cum, în speță, părțile litigante își contestă drepturile, iar analiza hotărârilor pe care acestea își întemeiază susținerile excede cadrului limitat al ordonanței președințiale, tribunalul reține că nu se poate stabili nici dacă aparența dreptului este în favoarea reclamanților.
Față de considerentele ce preced, tribunalul reține că în speță nu există aparența de drept invocată de reclamanți, dar nici neprejudecarea fondului, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale reglementate de dispozițiile art.997 C.proc. civ. (care trebuie îndeplinite cumulativ, motiv pentru care nu se mai impun a fi analizate și motivele de apel ce vizează celelalte condiții de admisibilitate), astfel că, în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ., va dispune respingerea ca nefondat a apelului promovat de reclamanții CARP XX, XX, XX, XX, XX și XX împotriva sentinței civile nr.XX din 07.09.2017 pronunțată de Judecătoria XX XX.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanții XX, XX (CNP XX), XX, XX, XX și XX - toți cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat XX din municipiul XX, împotriva sentinței civile nr. XX din 07.09.2017 pronunțată de Judecătoria XX în dosarul nr. XX, în contradictoriu cu intimații-reclamanți XX, XX, XX și XX - toți cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat XX din municipiul XX, respectiv cu intimații-pârâți XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, XX - domiciliată în municipiul XX, strada XX, județul XX, XX - domiciliat în municipiul XX, XX și XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.10.2017.
Președinte Judecător Grefier
XX XX XX
Red. și tehnoredactat XX. 12.10.2017; Thred. XX. 20.10.2017; 2 ex.; Fond: XX.
| ← Drept civil ordonanță președințială. Jurisprudență... | Civil fond funciar – modificare titlu proprietate → |
|---|
