Condiţiile reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

Comentarii

0

Tribunalul PRAHOVA Sentinţă civilă nr. 1675 din data de 02.05.2017

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1675

Data - 02.05.2017

Autor: Alice Gabriela Harhoi

Domeniu asociat: fondul funciar

Titlu: condițiile reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Judecătoriei Câmpina - Secția Civilă sub nr.XXX, la data de 27.06.2016, reclamanta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a chemat în judecată pârâții Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, YYY și ZZZ, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună constatarea nulității absolute a H.C.J. Prahova nr.XXX din 19.05.2006 prin care a fost validată propunerea Comisiei Locale XXX înscrisă în anexa nr.42, poziția 1, privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâților - persoane fizice pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră, precum și a tuturor actelor subsecvente acesteia și anularea titlului de proprietate nr.52 din 29.11.2006 emis în favoarea pârâților YYY și ZZZ de Comisia Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru suprafața de 1.423 ha. teren cu vegetație forestieră.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la data de 14.10.2005, ZZZ și YYY au depus la Primăria com. XXX cererea înregistrată sub nr.12969/14.10.2005 prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.423,85 ha. pădure situată în localitatea XXX, jud. Prahova.

În susținerea calității de persoane îndreptățite, solicitanții au depus la dosar următoarele acte de stare civilă: ----.

În susținerea dreptului de proprietate, solicitanții au depus la dosar adresa nr.2615/24.08. 2000 emisă de Oficiul de cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova, din care reiese că lui C. B. XXX i s-ar fi expropriat o pădure în suprafață de 1.433,85 ha. din localitatea XXX, jud. Prahova, precum și adresa nr.2568/21.03.1949 emisă de Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova care atestă lui C. B. Brâncoveanu din com. XXX i-au fost preluate o serie de terenuri în baza Decretului Prezidențial nr.83/1949.

În ședința din data de 27.10.2005, Comisia Locală de Fond Funciar XXX a analizat cererea formulată de pârâții ZZZ și XXX YYY și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 1.423.85 ha. cu rezerva identificării locației pădurilor solicitate și, deși, nu se identificase amplasamentul solicitat, la data de 29.03.2006, comisia locală a înaintat Comisiei Județene de Fond Funciar Prahova Memoriul justificativ privind retrocedarea terenurilor forestiere și anexa 37 unde au fost înscriși solicitanții cu suprafața 1.423,85 ha.

Totodată, reclamanta a precizată că a fost întocmită și anexa 42 cuprinzând persoanele fizice și juridice cărora li se reconstituie dreptul de proprietate pe amplasamentele situate în afara limitelor de competență ale comisiilor locale unde au fost înscriși solicitanții cu suprafața 1.423,85 ha.

Reclamanta a înțeles să sublinieze faptul că, reprezentantul Ocolului Silvic Sinaia a semnat anexele 37 și 42 cu următoarea obiecțiune: "În baza documentelor depuse la comisia locală și a amplasamentului suprafeței de pădure o pe rază a 5 teritorii administrative nu s-a putut stabili amplasamentul pentru suprafața de 1423.85 ha";.

Cu toate acestea, în ședința din data de 19.05.2006, membrii comisiei județene au validat propunerea înscrisă în anexa nr.42 privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren cu vegetație forestieră în suprafață de 1.423,85 ha. și,în aceeași zi, comisia județeană a emis Hotărârea nr.XXX/19.05.2006 prin care a validat propunerea privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră.

În continuare, reclamanta a menționat că, la data de 23.08.2006, a fost încheiat procesul - verbal de punere în posesie nr.934 prin care pârâții ZZZ și YYY au primit suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră, conform hotărârii comisiei județene.

Ulterior, la data de 29.11.2006, a fost emis titlul de proprietate nr.52 având titulari pe ZZZ și YYY, pentru suprafața totală de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră situată pe teritoriul localităților Adunați, Talea, Provița de Jos, Provița de Sus și XXX.

Verificările efectuate de Corpul de Control al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, la sesizarea Primăriei com. Provița de Jos, au condus la concluzia că, în anul 2006, Comisia Județeană de Fond Funciar Prahova a validat, în mod nelegal, reconstituirea dreptului de proprietate pentru pârâții ZZZ și YYY.

În opinia reclamantei, motivele care impun caracterul de nelegalitate al măsurii adoptate de Comisia Județeană Prahova de funciar și pentru care solicită anularea actelor prin care pârâților le-a fost retrocedată suprafața de 1423,85 ha. pădure situată pe raza jud. Prahova sunt următoarele:

În primul rând, nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate, cele două comisii de fond funciar reținând că dovada dreptului de proprietate asupra terenului forestier solicitat s-a făcut cu adresa nr. 2615/24.08.2000 emisă de Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova din care reiese că lui C. B. XXX i s-ar fi expropriat un teren cu vegetație forestieră în suprafață de 1.433,85 ha. din localitatea XXX, jud. Prahova și cu adresa nr.2568/21. 03.1949 emisă de Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova care nu precizează, însă, suprafața expropriată și categoria de folosință a terenului.

În lipsa unor documente care să ateste dreptul de proprietate a terenului solicitat, reclamanta apreciază că pârâții nu erau îndreptățiți, în mod legal, la reconstituirea dreptului de proprietate.

În acest sens, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat Instituției Prefectului Județului Prahova, Primăriei orașului XXX și Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova toate documentele care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate pentru pârâții --, dar au fost transmise tot cele două documente menționate.

Reclamanta a subliniat că nu au fost primite înscrisuri care să ateste dreptul de proprietate pentru terenul solicitat, așa cum prevede legea, respectiv acte de vânzare - cumpărare sau orice alte documente din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Potrivit dispozițiilor art.11 alin.3 din H.G. nr.890/2005, "La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească, dacă există; în toate cazurile, certificat de naștere, certificat de deces al autorului, în cazul moștenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat";.

Prin urmare, reclamanta apreciază că, în lipsa unor documente care să ateste dreptul de proprietate a terenului solicitat, pârâții nu erau îndreptățiți, în mod legal, la reconstituirea dreptului de proprietate.

Referitor la documentele în baza cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâților, reclamanta consideră că acestea nu pot constitui o dovadă a dreptului de proprietate asupra pădurii, la momentul preluării de către stat, deoarece, potrivit legii au doar valoare declarativă.

Astfel, conform dispozițiilor art.6 alin.12 din Legea nr.1/2000, cu modificările și completările ulterioare, "Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate";.

Astfel, reclamanta consideră că, din dispozițiile legale citate, rezultă că dovada proprietății se poate face cu orice document existent la arhivele naționale, cu condiția ca acesta să fie însoțit de acte de proprietate,așa încât, documentele atașate la cerere, neînsoțite de acte de proprietate, au o valoare declarativă și, nicidecum, constitutivă de drepturi.

În același timp, reclamanta a ținut să sublinieze faptul că membrii comisiei județene au tratat cu superficialitate importanța documentelor privind proprietatea, prin modul în care au înțeles să verifice sau, mai degrabă, să nu verifice documentele în prezenta speță.

În aceeași ședință în care a fost analizată cererea solicitanților (19.05.2006), membrii comisiei județene au verificat în alte dosare existența/inexistenta actelor de proprietate (pag. nr.20 și 21 din procesul - verbal de ședință).

În concluzie, ținând seama de dispozițiile legale invocate, reclamanta consideră că nu se poate susține că, din documentele anexate cererii de retrocedare formulată de pârâți, a rezultat dovada proprietății asupra terenul vegetație forestieră în suprafață de 1.423,85 ha.

În același timp, reclamanta a precizat că, din demersurile întreprinse de reprezentanții A.N.R.P. s-a constatat faptul că, la nivelul anilor 1930 și 1934, ----ma înstrăinat diverse suprafețe de teren cu vegetație forestieră din moșia XXX (trupurile de pădure "Valea Morii"; și "Coada fetei";) și,deși, aveau cunoștință despre existența documentelor de înstrăinare, întrucât moștenitorii celor care au cumpărat diverse suprafețe de teren de la --- au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, membrii celor două comisii s-au limitat în a reține, ca act de proprietate, adresa nr.2615/24.08.2000 emisă de Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova, luând în considerare doar probele solicitanților, fără a mai verifica și clarifica situația juridică a pădurii solicitate.

Reclamanta a subliniat că, analiza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate și stabilirea împrejurărilor necesare pentru soluționarea legală a cererii, presupun printre altele: identificarea terenului solicitat, prin stabilirea amplasamentului la momentul preluării de către stat, determinarea momentului preluării abuzive și a titularului dreptului de proprietate la momentul preluării abuzive (verificarea existenței dovezilor privind calitatea de proprietar la momentul deposedării abuzive).

Potrivit dispozițiilor art.3 alin.5 din Legea nr.1/2000, republicată, "Prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării";.

Prin urmare, în cazul imposibilității stabilirii datelor privind suprafața deținută la momentul deposedării, nu se putea proceda, în mod legal, la reconstituirea dreptului de proprietate.

Totodată, din examinarea actului de vânzare - cumpărare încheiat la data de 23.03.1934 (parag. 1 și 3) a mai reieșit faptul că diverse suprafețe de teren din moșia XXX au fost expropriate după Legea agrară din anul 1919: "(...) trupul de pădure denumit "Valea Morii"; situat în satul Valea Morii, pendinte de comuna XXX jud. Prahova în întindere totală de 15 ha., fără a garanta această suprafață, și în care trup vândut intră și cele două ochiuri de poieni existente, având vecinătățile de jur împrejur delimitarea locuitorilor împroprietăriți la 1864 și exproprierea XXX de jos după legea agrară din 1919.

Trupul de pădure vândut și prevăzut în acest act se vinde așa cum îl posed astăzi după expropriere cu tot ce se află pe el (...)";.

Potrivit art.61 alin.1 din H.G. nr.890/2005, "Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente, din suprafețele de teren cu destinație forestieră cuprinse în amenajamentele silvice și din terenurile cu destinație agricolă acoperite cu vegetație forestieră: pășuni împădurite, tufărișuri, zăvoaie și altele asemenea. Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist"; (6 martie 1945 - 22 decembrie1989).

Or, pentru aceste motive, reclamanta consideră că solicitanții nu erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră expropriat anterior anului 1945, întrucât, preluarea s-a făcut înainte de perioada de referință prevăzută de legile fondului funciar și, câtă vreme, situația juridică a terenului în discuție nu era clarificată, reconstituirea dreptul proprietate în favoarea solicitanților, nu se putea realiza, în mod legal.

În speță, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 1.423,85 ha., reclamanta a apreciat că se impun următoarele precizări:

Astfel, din contractele de vânzare - cumpărare încheiate la nivelul anilor 1930 - 1934 a rezultat, pe de o parte, că --- a înstrăinat două suprafețe de teren cu vegetație forestieră în suprafață totală de 30 ha., iar, pe de altă parte, că au fost efectuate exproprieri din terenul cu vegetație forestieră aflat în proprietatea acestuia.

Din procesul - verbal încheiat la data 03.06.1919 de Comisiunea Locală de Expropriere a Moșiei XXX, jud. Prahova a rezultat faptul că, --- - proprietarul moșiei XXX care avea o suprafață totală de 3.333 ha. și care se compunea din: 1.285 ha. pădure, 52 ha. teren neproductiv râpe, 231 ha. prunduri, 10,5 ha. drumuri, 42 ha. C.F.R., 55,3436 ha. parc, ogrăzi, conac, 30 ha. livezi de pruni, 967 ha. fânețe cultivabile și teren arabil și 680 ha. pășune.

Din procesul - verbal încheiat la data de 26.09.1919 de Comisiunea a IV-a Județeană Expropriere Filipeștii de Târg, jud. Prahova a reieșit că mai multe suprafețe de teren cu vegetație forestieră din moșia XXX au fost expropriate, astfel că, pădurea deținută de Familia XXX ar fi avut suprafața de 1.285 ha. și, nicidecum, suprafața de 1.433,85 ha. înscrisă în "Tabloul proprietarilor expropriați pe baza Legii și Regulamentului Reformei Agrare nr.187/1945 și Decret Lege nr.83/ 1949, din fostul județ Prahova";.

Prin urmare, chiar și în situația în care s-ar considera adresa Oficiului de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova ca act de proprietate, reclamanta apreciază că reconstituirea dreptului de proprietate suprafața de 1.423,85 ha. nu era posibilă, întrucât, din pădurea deținută de Familia XXX au fost expropriate și înstrăinate diverse suprafețe.

În condițiile date, reconstituirea dreptului de proprietate pentru moștenitorii autorului Constantin XXX Familia XXX ar fi trebuit să vizeze numai acele suprafețe pe care autorul le deținea la momentul preluării și, nicidecum, așa cum în mod greșit au procedat reprezentanții celor două comisii, suprafața deținută anterior înstrăinărilor și exproprierilor.

În al doilea rând, reclamanta a susținut că soluționarea cererii s-a făcut de o comisie de fond funciar necompetentă.

În acest sens, reclamanta a arătat că, din documentele puse la dispoziție, a reieșit că pârâții ZZZ și XXX YYY au fost puși în posesie pentru suprafața de 1.423,85 ha. pe raza localităților Adunați, Talea, Provița de Jos, Provița de Sus și XXX.

Din examinarea procesului - verbal încheiat la data 26.09.1919 de Comisiunea a IV-a Județeană de Expropriere Filipeștii de Târg, jud. Prahova rezultă că moșia XXX se întindea pe raza com. XXX de Sus, XXX de Jos, Talia, Ocina și Provița de Sus.

Potrivit art.6 lit. I) din H.G. nr.890/2005, Comisiile județene "preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere în cazul persoanelor care solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată pe raza teritorială multor localități din județ; în aceste cazuri comisia județeană va îndeplini, în mod corespunzător, și atribuțiile prevăzute la literele b), c), d) și h)";.

Deși, terenul pe care solicitanții au fost puși în posesie se întindea pe raza mai multor unități administrativ - teritoriale, comisia locală nu a depus diligențele necesare în vederea clarificării situației juridice a terenului preluat în mod abuziv și a procedat la analizarea cererilor, dispunând transmiterea propunerii spre validare comisiei județene.

În opinia reclamantei, dacă ar fi efectuat minime verificări, membrii comisiei locale ar fi constatat că nu sunt competenți în soluționarea cererii, competența revenind comisiei județene.

Or, contrar dispozițiilor legale citate, comisia locală a analizat cererea și a propus reconstituirea dreptului de proprietate pentru pârâții ZZZ și XXX YYY.

Conform dispozițiilor art.5 lit. b) și art.79 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, comisia locală de fond funciar are obligația de a verifica existența cererilor, actelor doveditoare, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestor acte, art.6 lit. c) stipulând că, comisia județeană verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora.

Contrar acestor prevederi, cele două comisii de fond funciar au procedat la reconstituirea dreptului de proprietate pentru solicitanții ZZZ și XXX YYY.

Prin urmare, reclamanta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților consideră că felul în care membrii celor două comisii au aplicat dispozițiile legale în materia fondului funciar a condus la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren cu vegetație forestieră, pentru persoane care nu și-au dovedit dreptul de proprietate pentru suprafața validată.

Pentru motivele arătate, reclamanta a solicitat ca, în vederea înlăturării prejudiciului creat statului prin eludarea dispozițiilor legale în materia retrocedărilor, să se constate nulitatea absolută a H.C.J. Prahova nr.XXX/19.05.2006 prin care a fost validată propunerea Comisiei Locale XXX înscrisă la nr.42, poz.1, precum și anularea titlului de proprietate nr.XXX emis de Comisia Județeană Prahova în favoarea pârâților ZZZ și YYY, pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră, precum și, potrivit art.223 alin.3 C.pr.civ., judecarea prezentei cauze și în lipsă.

Totodată, reclamanta a menționat că, în conformitate cu art.30 din O.U.G. nr.80/2013, art.42 din Legea nr.1/2000, prezenta acțiune este scutită de taxa judiciară de timbru.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. III alin.1 lit. a) pct. VI din Legea nr. 169/1997, Legea nr.18/1991, republicată, Legea nr.1/2000, Legea nr.247/2005, H.G. nr.890/2005 și Legea nr.165/2013, completată și modificată.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.

În raport de susținerile reclamantei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, la data de 19.07.2016, Comisia Județeană Prahova a formulat,în baza art.205 C.pr.civ., întâmpinare (f.157 - 160) prin care a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei, întrucât, Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la art.53 alin.2, reglementează competența judecătoriei în materia plângerilor formulate de persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor împotriva hotărârii comisiei județene, a modificării sau a anulării hotărârii de către comisie, iar art.63 din același act normativ stabilește că, în alte cazuri în care legea prevede nulitatea unor operațiuni sau acte juridice, litigiul se judecă potrivit dreptului comun, inclusiv în ceea ce privește competența.

Având în vedere cele două texte de lege, se disting două categorii de acțiuni: pentru contestarea unor hotărâri ale comisiei județene, judecătoria este competentă să judece plângerea persoanei îndreptățite, în timp ce împotriva unui alt act decât hotărârea comisiei județene, în speță, titlul de proprietate, competența este cea de drept comun, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.

În prezenta cauză, acțiunea privește și anularea unui titlu de proprietate și, astfel, se apreciază că acțiunea se încadrează în dispozițiile art.63 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completări ulterioare, fiind una patrimonială, iar valoarea terenului fiind peste 200.000 lei (1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră), competența aparține tribunalului, în temeiul art.94 pct.1 C.pr.civ.

În acest sens, pârâta a făcut referire la sentința nr.36CC/13.05.2015 pronunțată Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr.215/42/2015, în soluționarea unui conflict negativ de competență, prin care s-a stabilit competența materială în favoarea Tribunalului Prahova.

Față de argumentele expuse, pârâta a solicitat admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Prahova.

În cazul în care, se va constata că judecătoria este competentă să soluționeze litigiul, pârâta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Statului Român - prin reprezentantul său Ministerul Finanțelor Publice, motivat de opozabilitatea hotărârii ce se pronunță, precum și față de împrejurarea că, în cauză, se solicită constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate prin care se reconstituie dreptul proprietate pentru suprafața de 1.423,85ha. teren cu vegetație forestieră din domeniul public al statului.

În acest sens, pârâta a invocat dispozițiile art.12 alin.5 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, care stabilesc că "În litigiile privitoare la dreptul de administrare, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice …";, coroborate cu dispozițiile art.1 alin.2 "Romsilva este persoana juridică, cu sediul central în municipiul București, Bd. Gen. Gheorghe Magheru nr. 31, sectorul 1 și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară. (3)Romsilva este regie autonomă de interes național, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură"; din H.G.R. nr.229/2009, precum și art. 1 alin.1 "Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, denumită în continuare Romsilva are ca scop gestionarea durabilă și unitară, în conformitate cu prevederile legale, a fondului forestier proprietate publică a statului";.

Totodată, pârâta a solicitat citarea în cauză, în calitate de pârâtă, a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva - prin Direcția Silvică Prahova, cu sediul în municipiul Ploiești, str. Iuliu Maniu nr.3, jud. Prahova, având în vedere că obiectul prezentei cauze are în vedere reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1.423,85 ha. teren vegetație forestieră, menționând că H.G. nr.XXX/ 19.05.2006 a fost adoptată în unanimitate de membrii Comisiei județene, propunerea Comisiei Locale fiind votată inclusiv de reprezentantul Direcției Silvice Prahova.

Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat să se constate că, în speță, Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor a validat propunerea privind reconstituirea dreptului proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 1.423,85 ha. în baza documentației întocmite și depuse, în acest sens, de Comisia Locală de fond funciar XXX.

Astfel, prin cererea înregistrată la sediul Primăriei orașului XXX sub nr.12969/14.10.2005, pârâții XXX YYY și ZZZ au solicit reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.423,85 ha. pădure, situată pe raza localității XXX, jud. Prahova și, așa cum rezultă din documentele depuse la dosarul cauzei, solicitanții au făcut dovada calității de persoane îndreptățite.

În ceea ce privește susținerea dreptului de proprietate, reclamații au depus adresa nr.2615/24. 08.2000 emisă de Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova și adresa nr.2568/21.03.1949 emisă de Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova.

Din analiza documentului intitulat "Tabloul Proprietarilor expropriați pe baza Legii și Regulamentului și Reformei Agrare nr.187/1945 și Decretul Lege nr.83/1949 din fostul Județ Prahova"; rezultă că, în anul 1949, --- deținea în proprietate o suprafață de 1.433,85 ha.

În ceea ce privește afirmația A.N.R.P. cu privire la adresa nr.2568/21.03.1949 emisă de Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova, legat de faptul că, în cuprinsul acesteia, nu se precizează suprafața expropriată și categoria de folosință a terenului, pârâta a menționat că, din conținutul adresei indicate, rezultă, în mod cert, actul normativ de preluare, respectiv Decretul Prezidențial nr.83/1949, menționat și în adresa nr.2615/24.08.2000, document care confirmă ca fiind expropriată pe raza orașului XXX suprafața de 1.433,85 ha. pădure.

Referitor la motivele invocate la pct.2, pârâta a solicitat să se constate că cererea a fost depusă la Comisia Locală de fond funciar XXX, fiind soluționată de aceasta, pe baza documentelor din care rezultă că, în localitatea XXX, s-a expropriat suprafața de 1.433,85 ha. teren cu vegetație forestieră.

Ulterior, în procedura de verificare a propunerii comisiei locale, Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, pe baza documentelor transmise, a validat, în mod corect, propunerea înscrisă în anexa nr.42 poz.1 la H.C.J. nr.XXX/19.05. 2006.

Pentru considerentele arătate mai sus, pârâta Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor a instanței ca, în urma analizei probelor și documentelor de la dosarul cauzei, să se pronunțe asupra cererii formulate de reclamantă și, în temeiul art.223 C.pr.civ., judecarea cauzei și în lipsă.

În dovedirea susținerilor sale, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La rândul său, la data de 21.07.2016, și pârâta Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a formulat, în baza aceluiași text de lege, întâmpinare (f. 161 - 165), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și, pe fond, menținerea ca legală și temeinică a Hotărârii Comisiei Județene Prahova nr.XXX/19.05.2006 prin care a fost validată Anexa nr.42, poz.1 pentru suprafața de 1.423,83 ha. teren cu vegetație forestieră și titlul de proprietate nr.XXX emis în baza H.C.J. în favoarea pârâților XXX YYY și ZZZ, cu consecința menținerii tuturor actelor subsecvente, ca legale și temeinice.

De asemenea, în raport de art. III. lit. a) pct. VI) din Legea nr.169/1997, modificată și completată - dispoziții legale pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea, pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru capătul 2 de cerere, solicitând să se constate că A.N.R.P. a solicitat anularea titlului de proprietate nr.XXX emis în baza H.C.J. în favoarea pârâților XXX YYY și ZZZ și nu nulitatea absolută a acestui act.

În aceste condiții, pârâta consideră că cererea reclamantei, astfel cum a fost formulată, reprezintă o nulitate relativă cu un regim juridic diferit care se poate invoca, pe calea acțiunii, în termenul de prescripție legal.

În raport de art.78 C.pr.civ., pârâta a subliniat necesitatea introducerii în cauză a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Prahova.

În motivare, pârâta a arătat că, prin cererea înregistrată la Primăria orașului XXX sub nr. 12969/14.10.2005 formulată de pârâții XXX YYY și ZZZ, prin avocat, s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, în limitele prevăzute de Legea nr.247/2005 cu privire la teren pădure situat pe raza localității XXX, jud. Prahova, în suprafața de 1.423,85 ha.

Solicitanții au făcut dovada calității de persoane îndreptățite, conform documentelor prevăzute de reclamantă în acțiune.

În susținerea dreptului de proprietate, pârâții au depus adresa nr.2615/24.08.2000 emisă de Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova și adresa nr.2568/ 21.03.1949 emisă de Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova.

În raport de aceste înscrisuri, precum și, având în vedere "Tabloul Proprietarilor expropriați pe baza Legii și Regulamentului și Reformei Agrare nr.187/1945 și Decretul Lege nr.83/1949 din fostul Județ Prahova";, pârâta a solicitat să se observe că, în anul 1949, Constantin Bibescu XXX Familia XXX mai deținea în proprietate o suprafață de 1.433,85 ha., subliniind că actul normativ care a stat la baza preluării, respectiv Decretul Prezidențial nr.83/1949 pentru completarea unor dispozițiuni din Legea nr.187/1945 se aplică urmare a verificării situației juridice a proprietății constatată la data de 23 august 1944, reglementare cuprinsă în această lege.

În această situație, pârâta a menționat că este greu de crezut că statul, prin instituțiile implicate, prelua o suprafață atât de mare și o înscria în documente de preluare, fără să verifice și, implicit, să constate dacă persoana în cauză avea calitatea de proprietar.

Este de notorietate că regimul instaurat după martie 1945 era unul abuziv, cei puși să execute aceste măsuri depășind cu mult cadrul legal în vigoare, în sensul că nu se expropriau doar terenurile și casele, în multe situații distrugând orice urmă a proprietății, orice înscris doveditor al dreptului de proprietate.

În acest context, pârâta a solicitat să se observe că, în baza Legii nr.247/2005, s-au adus modificări art.6 alin.11 din Legea nr.1/2000, însă, înainte de modificare, acest text statua, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, că este admisă doar proba cu înscrisuri, această reglementare fiind eliminată prin modificările aduse de actul normativ menționat.

Față de cele învederate, pârâta Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a apreciat că, în mod netemeinic, reclamanta A.N.R.P. consideră că documentele de care a ținut seama comisia locală nu dovedesc proprietatea.

De asemenea, în mod nejustificat, reclamanta afirmă că adresa nr.2568/21.03.1949 emisă de Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova nu precizează suprafața expropriată și categoria de folosință a terenului, situație în care consideră că această autoritate nu a coroborat mențiunile existente în documente.

Dacă ar fi procedat în acest fel, cum este corect pentru o verificare temeinică, ar fi observat că, din adresa la care s-a referit, rezultă actul normativ de preluare, respectiv Decretul Prezidențial nr.83/1949, menționat și în adresa nr.2615/24.08.2000 care confirmă ca fiind expropriată, pe raza orașului XXX, suprafața de 1.433,85 ha. pădure.

Așa cum s-a precizat și în acțiune, în ședința din data de 27.10.2005, comisia locală a analizat cererea și, considerând că aceasta este susținută de datele confirmate prin adresa nr.2615/24.08.2000 emisă de Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova și adresa nr.2568/21.03.1949 emisă de Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova, a propus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.423,85 ha. pădure (diferența între suprafața 1.433,85 ha. preluată de stat și 10 ha. reconstituită în baza Legii nr.1/2000), fiind întocmită anexa 37 .

Prin Memoriul justificativ nr.12969/29.03.2006 înregistrat la Instituția Prefectului sub nr. 3268/29.03.2006, s-a înaintat Comisiei Județene de fond funciar Prahova propunerea și anexa 37.

În raport de art.5 lit. c) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, în anexa 37, s-a precizat de reprezentatul Ocolului Silvic Sinaia că "în baza documentelor depuse la Comisia locală și a existenței suprafeței de pădure solicitate pe raza a 5 teritorii administrative, nu s-a putut stabili amplasamentul";.

În concluzie, prin Memoriul justificativ și anexa 37, comisia locală a formulat o propunere de reconstituire, furnizând Comisiei Județene Prahova toate informațiile necesare verificării dosarului și validării dreptului de proprietate.

În procedura de verificare a propunerii comisiei locale, Comisia Județeană Prahova, pe baza documentelor transmise, a încadrat propunerea în anexa 42, pe care a și validat-o în cadrul ședinței comisiei județene, prin H.C.J. nr.XXX/19.05.2006.

Prin motivele invocate, reclamanta afirmă și că, din proprietatea Familia XXX, s-au făcut înstrăinări în perioada anilor 1930 - 1934, precum și că diverse suprafețe de teren din Moșia XXX ar fi fost expropriate după Legea Agrară din anul 1919, pârâta apreciind că A.N.R.P. invocă aceste aspecte pentru a-și justifica raționamentul incorect și nefondat, în sensul că, la momentul preluării, Familia XXX nu mai deținea suprafața de 1.433,85 ha.

De fapt, reclamanta a preluat mențiuni din acte încheiate în anul 1919, cu ocazia exproprierilor în baza Reformei Agrare, concluzionând, în mod netemeinic, că acestea se referă la terenuri pădure, însă, din lecturarea acestor documente, respectiv procesul - verbal încheiat în data de 03.06.1919 de Comisiunea Locală de Expropriere a Moșiei XXX și procesul - verbal încheiat la data de 26.09.1919 de Comisiunea IV Județeană de Expropriere Filipeștii de Târg Județul Prahova, se poate observa că mențiunile privind exproprierea nu fac referire la terenuri - pădure, vizând terenurile - pășune (poieni), situate la marginea pădurilor și alte terenurile degradate.

Reclamanta a preluat din aceste documente o suprafață de 1.285 ha. pădure, susținând nejustificat că aceasta ar fi fost pădurea deținută de Familia XXX și, nicidecum, suprafața de 1.433,85 ha.

În combatere, pârâta Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a solicitat să se observe că procesul - verbal din 03.06.1919 în care se face referire la acesta suprafață cuprinde o mențiune la final, respectiv opinia reprezentantului proprietarului, în sensul că "suprafețele cuprinse în document sunt aproximative, nefiind măsurate de inginer. Fac de asemenea rezerve asupra ochilor de pădure";.

Pentru aceste considerente, pârâta a arătat că suprafața de 1.285 ha. precizată de reclamantă nu se confirmă nici în raport de Planul Moșiei XXX - proprietatea C. XXX Familia XXX, încheiat în anul 1931, obținut de comisia locală de la Arhivele Naționale și, deși, acest plan a fost înaintat reclamantei A.N.R.P., acesta nu l-a folosit în verificările efectuate.

Pârâta susține acest lucru, deoarece, din legenda menționată pe plan, rezultă că, în anul 1931, pădurea în suprafață de 1.388 ha. și 8.312 mp. era inexpropriabilă, rămasă proprietarului și, chiar dacă din moșie s-au realizat înstrăinări, din documentele anexate cererii rezultă că s-a preluat o suprafață de 1.433,85 ha.

Pârâta a subliniat, de asemenea, că , în trupurile în care au fost realizate înstrăinările la care face referire reclamanta (Turbatu, Coada Feței și Valea Morii), dreptul de proprietate pentru terenul forestier s-a reconstituit și în favoarea altor persoane, în baza Legii nr.18/1991, aspect care dovedește că moștenitorilor lui Constantin Bibescu XXX Familia XXX nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenurile înstrăinate.

Cu privire la motivele invocate la pct.2 din acțiune, pârâta apreciază că acestea sunt netemeinice, sens în care a solicitat a se ține seama de faptul că cererea a fost depusă la Comisia Locală de fond funciar XXX, fiind soluționată de această comisie, pe baza documentelor depuse din care rezultă că pe raza localității XXX s-a expropriat suprafața de 1.433,85 ha.

Din acest motiv, comisia locală a propus reconstituirea dreptului, conform anexei 37, în care a furnizat și informații asupra amplasamentului.

În ceea ce privește punerea în posesie, pârâta a menționat că aceasta s-a realizat în baza H.C.J. nr.XXX/19.05.2006 transmisă de Comisia Județeană Prahova comisiei locale, pe amplasamentul predat de Ocolul Silvic Sinaia, în baza Protocolului încheiat în data de 23.08.2006.

Din susținerile A.N.R.P. rezultă că soluționarea cererii nu intra în competența comisiei locale, însă, indiferent de procedura de lucru adoptată de aceasta, în raport de dispozițiile legale în materie, soluționarea cererii, prin validarea dreptului, se face de comisia județeană.

Prin urmare, în opinia pârâtei, Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor nu a încălcat cu nimic competența Comisiei Județene Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, prin transmiterea către aceasta a memoriului, anexelor și a documentelor, iar aceasta din urmă și-a exercitat competențele, în sensul verificării și validării dreptului, adoptând o hotărâre valabilă.

Nu în ultimul rând, pârâta a menționat că, parte din terenul reconstituit legal în baza titlului de proprietate nr.52/29.11.2006, a intrat în circuitul civil, prin contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.710/24.11.2014.

Reclamanta precizează în acțiune că verificările au fost efectuate ca urmare a unei sesizări a Comunei Provița de Jos, context în care s-a subliniat că beneficiarii titlurilor de proprietate s-au înregistrat cu terenurile în vederea impozitării la toate localitățile, conform procesului - verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate.

Dacă aceste localități s-ar fi considerat prejudiciate în vreun fel, pârâta își pune întrebarea de ce nu și-au exercitat rolul activ în momentul în care au luat la cunoștință de existența titlului de proprietate și au așteptat să treacă o perioadă de cca. 10 ani.

În opinia pârâtei, din această atitudine pasivă de care au dat dovadă reprezentanții legali ai Comunei Provița de Jos, rezultă că nu poate fi vorba de o prejudiciere a acestei localități și nici a celorlalte și, implicit, a statului, cu atât mai mult cu cât, documentele existente atestă faptul că statul a preluat o suprafață de 1.433,85 ha. de la C. B. Familia XXX.

Pentru aceste considerente, pârâta Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și, pe fond, menținerea ca legală și temeinică a Hotărârii Comisiei Județene Prahova nr.XXX/19.05.2006 prin care a fost validată anexa nr.42, poz.1 pentru suprafața de 1.423,83 ha. teren cu vegetație forestieră și a titlului de proprietate nr.XXX emis în baza H.C.J. în favoarea pârâților XXX YYY și ZZZ.

În ceea ce privește solicitarea ca instanța să dispună introducerea în cauză a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Prahova, pârâta a arătat că este motivată în raport de obiectul prezentei cauze care vizează terenuri cu vegetație forestieră.

În susținerea motivelor invocate prin întâmpinare, pârâta a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și de orice alte probe necesare și utile cauzei.

În drept, pârâta a invocat dispozițiile art.205 C.pr.civ., ale Legii nr.1/2000, ale Legii nr.247/ 2005, art.78 alin.2 și 3 C.pr.civ. și Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005.

La data de 26.08.2016, pârâtul ZZZ a depus întâmpinare (f.188 - 192) prin care a arătat că mătușa sa - pârâta YYY, succesorii acesteia fiind pârâtul, în calitate de nepot de frate, și fratele său ----, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.47/02.09.2008 emis de B.N.P. Silvana - Brândușa Trofin.

În ceea ce privește imobilul - teren din titlul de proprietate nr.XXX emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Prahova ce face obiectul prezentului litigiu, pârâtul a menționat că acesta a fost înstrăinat încă din anul 2007, potrivit antecontractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.XXX de B.N.P. Mihaela - Cristina și Mihai Pop, fiind achitat integral prețul vânzării, cumpărătorul S.C. XXX S.R.L. preluând, din acel moment, proprietatea, încheind contractele de pază și plătind integral toate impozitele și taxele datorate până în prezent pentru teren.

Acest antecontract a fost încheiat, pentru că nu erau finalizate măsurătorile cadastrale.

În anul 2014, după ce s-a terminat cea mai mare parte a măsurătorilor cadastrale, a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.VVV de B.I.N. Dobrotă Vitzman Norin Dan, contract încheiat cu cumpărătoarea S.C. PPP S.R.L. - societate care a preluat antecontractul de vânzare - cumpărare, prin cesiune, de la S.C. XXX S.R.L.

Față de această situație, pârâtul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât a operat transferul dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, proprietarul actual al acestuia fiind, așa cum a arătat, S.C. PPP S.R.L. care are calitate procesuală în prezenta cauză, urmând a fi citat în calitate de pârât.

În raport de acțiunea introductivă, pârâtul a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților care nu a fost deținătoarea imobilului - teren restituit, nu este emitenta titlului de proprietate nr.XXX și nu are nicio calitate, potrivit legilor de fond funciar în vigoare la momentul formulării cererii de restituire, respectiv la momentul emiterii titlului.

Pârâtul a menționat că, potrivit legii, a formulat cerere de restituire însoțită de toate actele care dovedesc dreptul de proprietate și calitatea de persoane îndreptățite la restituirea proprietății la Primăria XXX care, verificând înscrisurile depuse, a validat cererea și a înaintat, la rândul său, întregul dosar Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Prahova, reclamanta neavând competență în emiterea titlului sau analizarea dosarului.

În raport de capătul nr. 2 de cerere din acțiunea introductivă prin care s-a solicitat anularea titlului de proprietate nr.52/29.11.2006, pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, întrucât, acest capăt de cerere vizează, în fapt, o nulitate relativă a actului juridic.

Nulitatea relativă este acea nulitate care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme care ocrotește un interes particular, individual sau personal, putând fi invocată doar de persoana al cărei interes a fost nesocotit, acțiunea în anulabilitate (nulitate relativă) putând fi introdusă în termenul general de prescripție de 3 ani, potrivit art.9 din Decretul nr.167/ 1958.

Potrivit art.18 din Decretul nr.167/1958 "Instanța judecătorească și organul arbitral sunt obligate ca, din oficiu, să cerceteze dacă dreptul la acțiune sau la executarea silită este prescris";.

Cum titlul de proprietate menționat a fost emis în data de 29.11.2006, având în vedere și textele de lege enunțate, pârâtul a solicitat să se rețină că acțiunea în constatarea nulității relative solicitată prin capătul nr.2 din cerere trebuia promovată de persoana interesată, a cărui interes particular a fost nesocotit la data emiterii actului contestat, în termenul general de prescripție de 3 ani, respectiv până cel mai târziu în data de 29.11.2009, după această dată dreptul la acțiunea în anulabilitate (în constatarea nulității relative) stingându-se prin împlinirea termenului general de prescripție.

Pentru aceste considerente, pârâtul a solicitat admiterea excepției prescrierii dreptului material la acțiune pentru capătul nr.2 din cerere și, în consecință, respingerea acestei cereri ca fiind tardiv formulată, după trecerea termenului general de prescripție de 3 ani.

În raport de ambele capete de cerere ale acțiunii introductive, pârâtul a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei A.N.R.P. în promovarea prezentei acțiuni, arătând că, prin motivele prezentate, aceasta nu justifică existența unui interes legitim, născut și actual, personal și determinat.

Potrivit art.32 alin.1 lit. d) C.pr.civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Prin interes se înțelege folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a formulat o cerere de chemare în judecată.

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acțiunii civile, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii formei procedurale exercitate.

Interesul trebuie să fie determinat, adică folosul practic, material sau moral, ce poate fi realizat de parte, în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, să fie unul concret, iar nu abstract, cerința fiind echivalentă cu cerința existenței interesului însuși; să fie legitim, adică conform cu regulile de conviețuire socială sau cu legea, deci să nu încalce prevederile art.5 C. civ. din 1864, respectiv ale art.11 din noul C.civ.; să fie și juridic, iar nu pur teoretic (de ex., să se obțină o soluție favorabilă pentru a preîntâmpina o judecată eventuală împotriva părții pe aceleași temeiuri); să fie personal, în sensul că folosul practic urmărit de titularul cererii trebuie să se răsfrângă asupra acestuia. Cu alte cuvinte, în principiu, nu este îngăduit unei persoane să apere interesul unei alte persoane și, pe cale de consecință, nici interesul colectiv; să fie născut și actual, iar nu eventual, adică să existe la momentul exercitării acțiunii civile, în sensul că partea s-ar expune unui prejudiciu dacă ar rămâne în pasivitate și nu ar recurge în acel moment la acțiune.

Pârâtul ZZZ consideră că reclamanta A.N.R.P. nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor cumulative prin care să justifice interesul în promovarea prezentei cauze, motiv pentru care a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes.

În raport de primul capăt de cerere al acțiunii introductive, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Câmpina, arătând că, în condițiile în care, legislația specifică dreptului administrativ nu califică o hotărâre de consiliu local, dată în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.36 alin.2 lit. c) din Legea nr.215/2001, ca fiind act administrativ ori, dimpotrivă, act juridic civil, după cum se referă la proprietatea publică sau la cea privată a unității administrativ - teritoriale, concluzia care se impune este aceea că cea chemată să verifice legalitatea hotărârii respective este doar instanța de contencios administrativ.

O acțiune în anularea actului juridic civil impune diferențierea nulităților absolute de cele relative, cu toate implicațiile vizând calitatea procesuală activă, termenul de prescripție și cazurile de nulitate, în vreme ce, dreptul administrativ nu operează cu noțiunea de nulitate absolută ori relativă, ci cu noțiunea de legalitate.

De asemenea, legalitatea unui act administrativ se analizează și sub aspectul motivării acestuia, iar uneori o astfel de analiză se întinde și asupra unor formalități anterioare și/sau ulterioare adoptării ori emiterii actului contestat.

Hotărârea menționată, fiind un act administrativ, devin incidente dispozițiile Legii contenciosului administrativ care prevăd, în mod expres, la art.1 alin.1, competența instanței de contencios administrativ în soluționarea acțiunilor introduse de persoana vătămată împotriva actelor administrative emise de autoritățile publice.

Aceeași posibilitate este reglementată la alin.2 al aceluiași articol și în privința terțului vătămat în dreptul sau interesul său legitim printr-un act administrativ individual, adresat altui subiect de drept.

Față de aceste motive, pârâtul a solicitat admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Câmpina pentru primul capăt de cerere, disjungerea cauzei și trimiterea dosarului spre soluționare instanței competente, Tribunalul Prahova - Secția Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că, la data de 14.10.2005, a formulat cerere de reconstituire a dreptului său de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 1.423,85 ha. situat pe raza localității XXX, jud. Prahova, în temeiul Legii nr.247/2005.

La cererea formulată s-au atașat actele doveditoare ale dreptului de proprietate și s-a făcut dovada calității de persoane îndreptățire la restituirea proprietății ce a aparținut bunicului său Familia XXX XXX Michel Constantin (cunoscut și sub numele de Bibescu XXX Familia XXX Constantin), decedat la data de 22.08.1967.

Din înscrisurile depuse la dosarul administrativ rezultă că terenul a fost expropriat în baza Decretului nr.83/1949, situație atestată de adresa nr.2568/21.03.1949 a Direcției Agricole Județene Prahova - Serviciul Agricol Prahova și adresa nr.2615.24.08.2000 emisă de Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Prahova, de tabelul nominal al proprietarilor expropriați, fiind depus și planul moșiei XXX din 1931 - proprietatea lui Constantin XXX Familia XXX.

Reclamanta face vorbire, în sprijinul susținerilor sale, despre exproprieri anterioare anului 1945 (exproprieri din 1919 sau înstrăinări din perioada anului 1930), an în care, în patrimoniului autorului său rămăsese suprafața de 1.433,85 ha.

Reclamanta, prin acțiune, pretinde, în fapt, să se facă probatio diabolica, ignorând cu bună știință că dovada dreptului de proprietate se face nu doar cu acte de proprietate, ci și cu orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

De altfel, niciuna dintre autoritățile care au analizat documentele depuse nu au contestat calitatea de proprietari ori de persoane îndreptățite la restituire.

Cu ocazia analizații dosarului administrativ, Ocolul Silvic Sinaia a predat amplasamentul terenului Comisiei Locale XXX și Comisiei Județene Prahova, reconstituirea dreptului de proprietate având loc ulterior indicării amplasamentului imobilului.

În mod neîntemeiat, reclamanta susține că soluționarea cererii s-a făcut de o comisie de fond funciar necompetentă, întrucât, hotărârea prin care s-a dispus restituirea terenului ce a aparținut autorului a fost dată de comisia județeană, conform legii, și a fost urmată de emiterea titlului de proprietate.

Așadar, în speță, validarea cererii a fost dată de Comisia Locală XXX, în urma analizării dosarului administrativ, iar propunerea de validare a fost înaintată împreună cu întregul dosar Comisiei Județene Prahova care a fost de acord cu aceasta și a pronunțat Hotărârea nr.XXX/2006.

Pentru toate aceste considerente, pârâtul a solicitat, în primul rând, admiterea excepțiilor invocate, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept, pârâtul a invocat prevederile art.205, art.32, art.33, art.57, art.129 alin.2 pct.2, art. 130 - 132, art.245 - 248 C.pr.civ., Legea nr.18/1991, Legea nr.247/2005.

În dovedirea susținerilor sale, pârâtul a înțeles să se folosească de probele cu înscrisuri și de orice alte probe utile cauzei.

La data de 29.08.2016, reclamanta A.N.R.P. a depus la dosar precizări (f.194) prin care a arătat că, în vederea obținerii de informații referitoare la domiciliul actual al pârâtului ZZZ, prin adresa nr.13456/DJC/27.04.2016, s-a adresat Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Răspunzând solicitării sale, M.A.I. - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, prin adresele nr.3798858/06.06.2016, respectiv nr.3798858/21.06.2016 a comunicat că, în evidențele pe care le deține, numitul ZZZ figurează înregistrat cu ultimul domiciliu din România ca fiind în Municipiul București, str. Nuferilor nr.55, Sector 1 și are înscrisă mențiunea "cetățean român cu domiciliul în străinătate/Franța/2002";.

În ceea ce o privește pe pârâta YYY, reclamanta a precizat că domiciliul pe care l-a indicat în cererea de chemare în judecată este declarat de aceasta în procura specială aut. sub nr.7192/8648 din 17.11.2005 de Ambasada României la Paris, prin care o împuternicea pe numita Constantin T. Maria să întocmească toate formalitățile necesare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului situat în raza localității XXX.

Totodată, reclamanta a precizat că, prin adresa nr.25742/24.08.2016, a solicitat M.A.I. - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, informații cu privire la domiciliul actual al pârâtei YYY, urmând să comunice instanței răspunsul primit.

Ulterior, la data de 03.10.2016, reclamanta A.N.R.P. a depus la dosar o notă scrisă (f.209 - vol. II) prin care a învederat că, urmare a demersurilor efectuate la M.A.I. - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, prin adresa nr.3804114 din 16.09.2016, a fost informată că, în evidențele pe care le deține, YYY figurează cu domiciliul în Municipiul București, Calea Victoriei nr.165, Sector 1, având înscrisă mențiunea "cetățean român cu domiciliul în străinătate/Franța/1998";.

Prin încheierea de ședință din data de 26.10.2016, s-a dispus citarea și introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a moștenitorilor defunctei YYY, respectiv: --- (f.220 - vol. II).

Prin sentința civilă nr.4519 pronunțată de Judecătoria Câmpina la data de 27.12.2016, a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocată de pârâta Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, sens în care s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, reținându-se că, cererea de chemare în judecată are ca obiect constatarea nulității absolute a H.C.J. Prahova nr.XXX din 19.05.2006 cu privire la validarea poziției nr.1 din anexa nr.42 și a tuturor actelor subsecvente acesteia, cu privire la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de pârâții YYY și ZZZ, înregistrată la Primăria XXX cu nr.12969/14.10.2005 și, subsecvent acesteia, anularea titlului de proprietate nr.52 din 29.11.2006 emis în favoarea pârâților de Comisia Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr.18/1991 și ale Legii nr. 1/2000 .

Cu privire la competența materială de soluționare a cererilor aflate sub incidența Legii nr.18/ 1991, s-a apreciat că aceasta cuprinde o reglementare distinctă, pe categorii de obiecte.

Astfel, cererile al căror obiect se întemeiază pe art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991, fiind plângeri formulate de persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate împotriva hotărârii comisiei județene sunt date de legea specială în competența de soluționare, din punct de vedere material, a judecătoriilor.

În schimb, cererile care se întemeiază pe dispozițiile art.63 din aceeași lege, se rezolvă de instanțe după competența materială de drept comun, respectiv în baza criteriului valoric instituit de art.94 pct.1 lit. K) C.pr.civ.

În litigiul dedus judecății, nu ne aflăm în ipoteza reglementată de art.53 alin.2 din Legea nr. 18/1991, solicitările reclamantei vizând constatarea nulității absolute a unei Hotărâri a Comisiei Județene, fapt pe deplin explicabil, întrucât, reclamanta este terț față de hotărârea contestată și nu poate uza de calea reglementată de art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991, care a fost pusă de legiuitor doar la îndemâna celor cărora li s-a comunicat această hotărâre și cărora li s-a oferit posibilitatea de a formula plângere în cadrul termenului de 30 de zile de la data la care li s-a comunicat hotărârea emisă de comisie.

Pentru toate celelalte persoane, terțe față de această hotărâre și care invocă nulitatea unui act juridic emis în baza Legii nr.18/1991, legiuitorul a prevăzut expres, în art.63 din același act normativ, că "litigiile se judecă potrivit dreptului comun și nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol";.

În atare situație, având în vedere că, în speța pendinte, se solicită a se constata nulitatea absolută, respectiv anularea a două acte emise în baza Legii nr.18/1991, s-a constatat aplicabilitatea, sub aspectul competenței materiale de soluționare a cauzei, a dispozițiilor art.63 din legea menționată.

Astfel, s-a constatat că litigiul în speță este supus reglementării dreptului comun, caz în care, competența materială de soluționare a cauzei se stabilește, întrucât, este evaluabilă în bani, conform art.3 alin.2 lit. a) din O.U.G. nr.80/2013, după criteriul valorii terenului forestier de 1.423,85 ha. pentru care s-au emis actele a căror nulitate/anulare s-a solicitat a se constata.

În ceea ce privește valoarea terenului în suprafață de 1.423,85 ha., categorie de folosință forestier, s-a apreciat că, în realitate, este mult superioară plafonului care ar atrage competența judecătoriei (până la 200.000lei, inclusiv), prin raportare chiar la valoarea de 9 lei/mp. rezultată din grilele notariale cuprinzând valori orientative ale proprietăților imobiliare.

Pentru aceste considerente și, având în vedere art.63 din Legea nr.18/1991, republicată, coroborat cu art.95 alin.1 C.pr.civ., text de lege care stipulează că "tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe"; raportat la art.132 alin. 3 C.pr.civ. și art.129 alin.2 pct.2 C.pr.civ., a fost admisă excepția de necompetență materială a Judecătoriei Câmpina și, pe cale de consecință, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, în același sens pronunțându-se și Curtea de Apel Ploiești pe calea regulatorului de competență, prin sentința nr.36CC/31.05.2015 în dosarul nr.215/42/2015 .

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova - Secția I Civilă, cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar, la data de 19.01.2017, pricina fiind soluționată în condiții de legală citare a părților litigante.

Prin încheierea de ședință din data de 21.03.2017, tribunalul a respins cererea formulată, prin întâmpinare, de pârâta Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor privind introducere în cauză, în calitate de pârâți, a Statului Român - prin Ministerul Finanțelor Publice și a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva - prin Direcția Silvică Prahova (f.158 - vol. I), având în vedere că, raportat la petitele acțiunii cu care a fost investită instanța și care vizează constatarea nulității absolute a H.C.J. Prahova nr.XXX din 19.05.2006 și anularea titlului de proprietate nr.52 din 29.11.2006 emis în favoarea pârâților YYY și ZZZ de Comisia Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru suprafața de 1.423 ha. teren cu vegetație forestieră, nu se justifică calitatea procesuală a instituțiilor menționate, litigiul urmând a se purta, strict, între persoanele implicate în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin aceeași încheiere de ședință au fost unite cu fondul cauzei, respectiv cu administrarea probelor, conform art.248 alin.4 C.pr.civ., excepțiile prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește petitul 2 din cererea de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ZZZ, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și excepția lipsei de interes a acesteia din urmă în promovarea acțiunii, fiind necesară administrarea acelorași dovezi ca și pentru soluționarea fondului litigiului dedus judecății, fiind respinsă cererea formulată de pârâtul ZZZ vizând introducerea în cauză a S.C. Greengold Value Forests S.R.L. - cumpărătoarea terenului, potrivit contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.710/24. 11.2014, întrucât, prezentul demers judiciar vizează, strict, cum s-a arătat în precedent, constatarea nulității absolute/anularea unor acte emise, în favoarea pârâților - persoane fizice, în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, fără a se preciza eventuale acte de înstrăinare încheiate cu terțe persoane, cu atât mai mult cu cât, reclamanta nu a formulat o cerere de introducere în cauză a altor persoane, în calitate de cumpărători ai terenului - obiect al hotărârii și titlului de proprietate contestate - cadrul procesual fiind stabilit, în virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil, de reclamanta A.N.R.P.

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată și reține următoarele:

Potrivit art.248 alin.1 C.pr.civ. "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a pricinii";.

Astfel, în ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește petitul nr. 2 din acțiune vizând anularea titlului de proprietate nr. 52/ 29.11.2006 emis în favoarea pârâților Bibescu - XXX - YYY (decedată la data de 28.07. 2008) și XXX - Familia XXX Mihai - Gheorghe - Ștefan, invocată prin întâmpinări de pârâții Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (f.161 - dosar Judecătoria Câmpina) și XXX - Familia XXX Mihai - Gheorghe - Ștefan (f.188 - dosar Judecătoria Câmpina) , se constată că, într-adevăr, prin respectivul petit, reclamanta A.N.R.P. a solicitat anularea titlului de proprietate emis de pârâta Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor în favoarea pârâților menționați, pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră, temeiul juridic al demersului judiciar, în întregul său, fiind reprezentat de dispozițiile art. III alin.1 lit. a) pct. VI din Legea nr. 169/1997, Legea nr.18/1991, republicată, Legea nr.1/2000, Legea nr.247/2005, H.G. nr.890/2005 și Legea nr. 165/2013, completată și modificată.

În opinia pârâților, această solicitare (nb. anularea (nulitate relativă) titlului de proprietate nr.XXX emis în favoarea pârâților --- ar fi supusă termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de art.9 din Decretul nr.167/ 1958 (nb. conform susținerilor pârâtului ZZZ - text de lege care, în niciun caz, nu este incident în argumentarea excepției), tribunalul reține că acțiunea pentru anularea titlului de proprietate (nb. în realitate, solicitându-se constatarea nulității absolute a H.C.J. Prahova nr.XXX/19.05.2006, este evident că s-a intenționat a se cere și nulitatea absolută a actului subsecvent reprezentat de titlul de proprietate nr.52/29.11.2006), nu este supusă vreunui termen de prescripție, fiind așadar imprescriptibilă, fiind o cererea formulată în materia specială de reparație a fondului funciar, având ca obiect modificarea unui titlu de proprietate.

Este cunoscut că, potrivit art.22 alin.4 C.pr.civ., "Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire";.

Chiar dacă, reclamanta A.N.R.P. a solicitat, prin petitul acțiunii deduse judecății, anularea titlului de proprietate nr.52 din data de 29.11.2006 emis de Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor în favoarea pârâților YYY (în prezent, decedată) și ZZZ, pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră, iar nu constatarea nulității absolute a acestui act emis în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, este evident că, raportat la temeiul juridic reprezentat de prevederile Legii nr.169/1997 care, la art. III alin.1 lit. a), arată că "Sunt lovite de nulitate absolută …";, se urmărește nulitatea absolută a titlului de proprietate, denumirea unor acte sau fapte juridice deduse judecății și textul legal nefiind chestiuni de natură să țină judecătorul la pronunțarea soluției, cu precizarea că, procedându-se în acest mod, nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale părților litigante.

Pentru aceste motive, tribunalul urmează să respingă excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește petitul nr. 2 din acțiune vizând anularea titlului de proprietate nr. 52/ 29.11.2006 emis în favoarea pârâților Bibescu - XXX - YYY (decedată la data de 28.07.2008) și XXX - Familia XXX Mihai - Gheorghe - Ștefan, invocată prin întâmpinări de pârâții Comisia Locală XXX pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor (f.161 - dosar Judecătoria Câmpina) și XXX - Familia XXX Mihai - Gheorghe - Ștefan (f.188 - dosar Judecătoria Câmpina).

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului XXX - Familia XXX Mihai - Gheorghe - Ștefan, invocată de acesta prin întâmpinare (f.188 - dosar Judecătoria Câmpina), se reține că, potrivit titlului de proprietate nr.XXX emis de Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea moștenitorilor defunctului Bibescu - XXX - Familia XXX Constantin, respectiv a pârâților din prezenta cauză - XXX YYY (în prezent decedată) și ZZZ - asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață totală de 1.423 ha. și 8.500 mp. situat pe raza com. Adunați, Talea, Provița de Jos și Provița de Sus, jud. Prahova (f.109 - dosar Judecătoria Câmpina).

Așadar, câtă vreme, pârâtul ZZZ (nepot de frate) este, alături de mătușa sa - pârâta XXX YYY care a fost soră cu tatăl pârâtului - XXX Familia XXX Constantin, beneficiarul titlului de proprietate nr.52 din data de 29.11.2006 emis de Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, este evident că acesta are calitate procesuală pasivă în demersul judiciar vizând constatarea nulității absolute a actelor emise, în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, și pe numele său, fiind lipsită de relevanță, din acest punct de vedere și la acest moment, încheierea unor acte juridice civile ulterioare prin care terenul care a făcut obiectul titlului de proprietate a intrat în circuitul civil, fiind înstrăinat.

Așa fiind, tribunalul va respinge și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului XXX - Familia XXX Mihai - Gheorghe - Ștefan, invocată de acesta prin întâmpinare (f.188 - dosar Judecătoria Câmpina.

Relativ la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, invocată prin întâmpinare de pârâtul XXX - Familia XXX Mihai - Gheorghe - Ștefan (f.188 - dosar Judecătoria Câmpina), întrucât nu aceasta a fost deținătoarea imobilului - teren care a fost restituit pârâților, nu este emitenta titlului de proprietate nr.52 din data de 29.11.2006 eliberat de Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor și, astfel, nu ar avea nicio calitate, potrivit legilor fondului funciar în vigoare la momentul formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv la momentul emiterii titlului de proprietate, nefiind astfel, în opinia pârâtului, o persoană vătămată în drepturi, se constată că, potrivit prevederilor Titlului V - Modificarea și completarea Legii nr.169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, "(1)Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/ 1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: … (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri";, nulitatea putând fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun (alin.2 al aceluiași articol) care, astfel, au plenitudine de competență.

Pe cale de consecință, este evident că reclamanta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților poate promova o acțiune vizând, inclusiv, anularea/constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate, împrejurarea în care va fi respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia.

Referitor la excepția lipsei de interes a reclamantei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în inițierea prezentului demers judiciar, se constată că, pentru a justifica sesizarea instanței de judecată, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții, și anume: să fie legitim sau "proteguit juridicește"; (se urmărește afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege și potrivit scopului economic și social pentru care a fost recunoscut), corespunzător cerințelor legii materiale și procesuale; să fie născut și actual (să existe în momentul în care se apelează la mijlocul procesual din conținutul acțiunii, pentru că rolul judecătorului este acela de a rezolva litigii născute); să fie personal și direct (folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare trebuie să aparțină celui care recurge la acțiune).

Transpunând aceste cerințe ce se cer a fi întrunite pentru a justifica interesul reclamantei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în inițierea prezentului demers judiciar, se constată că interesul legitim trebuie privit din perspectiva faptului că nulitatea invocată este o nulitate absolută, instituită de legiuitor cu scopul de a ocroti un interes public, general, interes care, în speță, este acela de a înlătura, din sfera juridică a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate, a celor emise în favoarea persoanelor fizice care nu ar fi fost îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri.

Este evident că persoana care solicită constatarea nulității absolute trebuie să justifice un interes care, astfel cum s-a arătat în precedent, trebuie să fie personal și direct, legitim, născut și actual.

În acest sens, I.C.C.J. - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în considerentele Deciziei nr.15 din 17 octombrie 2011 care pot fi reținute și în cauza de față, mutatis mutandis, a arătat că "stabilind că nulitatea actelor la care se referă alin. (1) poate fi invocată "și de alte persoane care justifică un interes legitim";, art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, nu face altceva decât să transpună, într-un caz particular, acela al actelor emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar, regula de drept comun potrivit căreia nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, respectiv fie de părțile actului juridic și avânzii - cauză ai părților, fie de terți care se pretind prejudiciați prin actul atacat, fie de organele expres prevăzute de lege.

Pe planul dreptului procesual, regula enunțată justifică legitimare procesuală activă în acțiunile în constatarea nulității absolute întemeiate pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, în privința oricărei persoane care justifică un interes legitim, indiferent dacă aceasta a fost sau nu parte în procedura legii speciale a fondului funciar în care au fost emise actele atacate";.

Așadar, este fără putință de tăgadă împrejurarea că, în speță, reclamanta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților justifică un interes legitim în promovarea prezentei acțiuni, interes care rezidă tocmai în atribuțiile acestei instituții în ceea ce privește finalizarea procedurii de soluționare a dosarelor întocmite în temeiul legilor din domeniul restituirii proprietăților, având atribuții de coordonare și control cu privire la modul de aplicare și interpretare a legislației din domeniul proprietății funciare, urmărind aplicarea unitară a acesteia, context în care va fi respinsă și excepția lipsei de interes a reclamantei.

Pe fondul cauzei, tribunalul constată că, pe calea prezentei proceduri judiciare, reclamanta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, YYY (în prezent, decedată) și ZZZ, constatarea nulității absolute a H.C.J. Prahova nr.XXX/19.05.2006 cu privire la validarea poziției nr.1 înscrisă în Anexa nr.42 și a tuturor actelor subsecvente acesteia cu privire la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată la Primăria or. XXX sub nr.12969/14.10.2005, precum și anularea titlului de proprietate nr.XXX emis în favoarea pârâților - persoane fizice de Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră.

În esență, s-a menționat că, urmare a verificărilor efectuate de reclamanta A.N.R.P. cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, la sesizarea Primăriei com. Provița de Jos, a rezultat că, în anul 2006, Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor a validat, în mod nelegal, reconstituirea dreptului de proprietate pentru pârâții YYY și ZZZ, deși nu erau îndreptățiți, potrivit legii, la astfel de reconstituiri pentru următoarele motive: nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului și cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost soluționată de o comisie de fond funciar necompetentă.

Astfel, se constată, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar că, potrivit copiei certificatului de naștere N h nr.875370 și a pașaportului (f.19, 24 - dosar Judecătoria Câmpina), pârâta s-a născut la data de 03.02.1932, având ca părinți pe----, și a decedat, conform certificatului de moștenitor nr.17/ 28.03.2014, la data de 28.07.2008, fiind cunoscută și sub numele de -- și, respectiv ---, de pe urma acesteia rămânând ca moștenitori legali acceptanți ----(f.217).

Tatăl pârâtei, respectiv ---, cunoscut și sub numele de ---care a fost căsătorit cu Nicola - Maria - Elena, s-a născut la data de 01.10.1875 și a decedat, conform certificatului de deces nr.771/ 24.08.1967, la data de 22.08.1967 (f.22 - dosar Judecătoria Câmpina).

Potrivit certificatului de naștere nr.144/18.02.1948, pârâtul s-a născut la data de 17.02.1948, având ca părinți pe ---, ceea ce înseamnă că pârâta a fost soră cu ---, decedat la data de 22.11.1983.

Prin cererea înregistrată la Primăria or. XXX sub nr.12969/14.10.2005, pârâții --, în calitate de fiică și, respectiv nepot ai lui ---, decedat la data de 22.08.1967, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, în limitele prevăzute de Legea nr. 247/2005, cu privire la terenul - pădure situat pe raza localității XXX, jud. Prahova, în suprafață de 1.423,85 ha. și teren cu destinație fâneață, izlaz, în suprafață de 343,91 ha. (f.14 - dosar Judecătoria Câmpina).

În cererea sus - menționată, pârâții au arătat că li s-a reconstituit dreptul de proprietate, în baza Legii nr.1/2000, asupra terenului - livadă în suprafață de 40 ha. și 10 ha. pădure, potrivit proceselor - verbale de punere în posesie atașate.

Potrivit adresei nr.2615/24.08.2000 emisă de Ministerul Agriculturii și Alimentației - Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova înaintată Primăriei or. XXX, din verificările efectuate în arhiva O.C.A.O.T.A. Prahova, rezultă că, în tabelul nominal cu expropriații, la nr. curent 336, figurează proprietarul C. B. XXX cu suprafața de teren - păduri expropriată de 1.433,85 ha. și 40 ha. teren arabil și diverse terenuri, în baza Decretului - Lege nr.83/1949 (f.125 - dosar Judecătoria Câmpina).

La rândul său, adresa nr.2568/21.03.1949 eliberată de Ministerul Agriculturii - Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova înaintată Ministerului Agriculturii - Direcția Circulației Bunurilor Statului atestă că "terenurile proprietatea C. B. XXX din comuna XXX, au fost preluate pe baza Decretului Prezidial No. 83/1949"; (f.26 - dosar Judecătoria Câmpina).

Conform Procesului - Verbal întocmit la data de 27.10.2005 de Comisia constituită în baza Legii nr.247/2005, în urma analizării cererii formulate de pârâții YYY și ZZZ, înregistrată sub nr.12969/14. 10.2005, cerere prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul - pădure în suprafață de 1.423,85 ha. situat în XXX și teren cu destinație "fâneață, izlaz"; în suprafață de 343 ha., s-a menționat că respectiva cerere este susținută prin comunicarea transmisă Primăriei or. XXX nr.2615/2000 din care rezultă că C. B. XXX a fost expropriat, în baza Decretului - Lege nr.83/1949, cu 40 ha. teren arabil și pădure de 1.433,85 ha., situație care rezultă și din adresa nr.2568/1949 care face referire la proprietățile preluate prin Decretul Prezidențial nr.83/1949, motiv pentru care s-a propus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele în litigiu, respectiv 1.423,85 ha. pădure (diferența între 1.433,85 ha. preluată de stat și 10 ha. reconstituită în baza Legii nr.1/2000), votându-se în unanimitate aprobarea cererii (f.28 - dosar Judecătoria Câmpina).

Potrivit "Tabelului nominal cu persoanele ale căror cereri au fost admise de Comisia Locală XXX pentru aplicarea Legii fondului funciar nr.247/2005";, la poz.2 figurează moștenitorii defunctului --- care, în baza Legii nr.247/2005, prin cererea nr.12969/14.10.2005, au solicitat restituirea suprafeței de teren - pădure de 1.423,85 ha. (f.32 - dosar Judecătoria Câmpina), prin adresa nr.12969/29.11.2005 Primăria or. XXX comunicând solicitanților că a fost aprobată, cu unanimitate de voturi, reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul agricol în suprafață de 10 ha. și 1.423,85 ha. teren forestier (f.33 - dosar Judecătoria Câmpina).

Conform Memoriului justificativ înregistrat la Primăria or. XXX - Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar sub nr.12969/29.03.2006, petiționarii au calitatea de moștenitori ai defunctului XXX care a avut în proprietate suprafața de 1.433,85 ha., moștenitorilor acestuia fiindu-le reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren forestier în suprafață de 10 ha. și, raportat la dispozițiile art.24 din Legea nr.1/2000, republicată, au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere pentru diferența dintre suprafața primită și cea avută în proprietate, împrejurare în care comisia, cu unanimitate de voturi, a propus reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 1.423,85 ha. teren forestier (f.37 - dosar Judecătoria Câmpina), sens în care a fost întocmită Anexa nr.37 din care rezultă suprafața terenurilor forestiere avută în proprietate - 1.433,85 ha., suprafața acceptată de comisie - 1.423,85 ha., suprafața atribuită, conform Legii nr.1/2000 - 10 ha. și diferența de suprafață care urmează a fi restituită, potrivit Legii nr.247/2005 - 1.423,85 ha. (f.38 - dosar Judecătoria Câmpina).

În Anexa nr.42 au fost preluate mențiunile anexei anterior indicate atât în ceea ce privește persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate - XXX YYY și ZZZ, cât și suprafața validată de Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor - 1.423,85 ha. (f.40 - dosar Judecătoria Câmpina).

Conform Procesului - verbal al ședinței Comisiei Județene Prahova de fond funciar din data de 19.05.2006, Memoriul nr.12969/2006 trimis spre analiză cuprinde o propunere de validare a Anexei nr.42 - poz.1 - cu suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră (Bibescu XXX Brancoveanu Constantin), propunere care a fost validată în unanimitate (f.166 - dosar Judecătoria Câmpina).

În aceste condiții, pârâta Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Agricole și a celor Forestiere a emis H.C.J. nr.XXX din 19. 05.2006 prin care a fost validată propunerea Comisiei Locale XXX înscrisă în Anexa nr.42, poz.1 - Bibescu XXX Familia XXX Constantin pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră, în baza Memoriului nr.12969/2006 (f.72 - dosar Judecătoria Câmpina).

La data de 23.08.2006, între Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică Ploiești - Ocolul Silvic Sinaia, pe de o parte, și Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate privată asupra Terenurilor Agricole, Forestiere și punerea în posesie a proprietarilor, pe de altă parte, a intervenit Protocolul prin care Regia, în calitate de deținător actual al terenurilor forestiere care fac obiectul retrocedării, a pus la dispoziția comisiei locale suprafața de 1.423,85 ha. teren forestier, în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptățite, conform Legii nr.1/2000, modificată și completată prin Legea nr.247/2005, suprafața de teren care a făcut obiectul protocolului fiind validată prin H.C.J. Prahova nr.XXX din 19.05.2006 (f.74 - dosar Judecătoria Câmpina)

Conform Procesului - verbal de punere în posesie nr.934/23.08.2006 - Anexa nr.57, s-a procedat la punerea în posesie a moștenitorilor defunctului, respectiv pârâții cu suprafața totală de teren cu vegetație forestieră de 1.423,85 ha. (f.102 - 108, dosar Judecătoria Câmpina).

Ulterior, la data de 29.11.2006, pârâta Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor a eliberat moștenitorilor defunctului --, respectiv pârâților --, titlul de proprietate nr.52 pentru suprafața totală de 1.423 ha. și 8.500 mp. teren cu vegetație forestieră situat pe raza localităților Adunați, Talea, Provița de Jos și Provița de Sus, jud. Prahova (f.109 - 112, dosar Judecătoria Câmpina).

Aceasta este situația - premisă de la care trebuie pornit în analizarea temeiniciei demersului judiciar inițiat de reclamanta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților vizând, în contradictoriu cu pârâții Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, YYY (în prezent, decedată) și ZZZ, constatarea nulității absolute a H.C.J. Prahova nr.XXX/19.05.2006 cu privire la validarea poziției nr.1 înscrisă în Anexa nr.42 și a tuturor actelor subsecvente acesteia referitor la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată la Primăria or. XXX sub nr.12969/14.10.2005, precum și anularea titlului de proprietate nr.XXX emis de Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor în favoarea pârâților - persoane fizice, pentru suprafața de 1.423,85 ha. teren cu vegetație forestieră, în principal, două fiind motivele care stau la baza acestei solicitări, și anume: nu s-ar fi făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului restituit și cererea de reconstituire a dreptului de proprietate ar fi fost soluționată de o comisie de fond funciar necompetentă.

Referitor la alegația reclamantei în sensul că, în speță, nu s-ar fi făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului solicitat a fi restituit de pârâții YYY și ZZZ, se constată că, din adresa nr.2615/24. 08.2000 emisă de Ministerul Agriculturii și Alimentației - Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Județul Prahova înaintată Primăriei or. XXX, din verificările efectuate în arhiva O.C.A.O.T.A. Prahova, a rezultat că, în tabelul nominal cu expropriații, la nr. curent 336, figurează proprietarul C. B. XXX cu suprafața de teren - păduri expropriată de 1.433,85 ha. și 40 ha. teren arabil și diverse terenuri, în baza Decretului - Lege nr.83/1949 (f.125 - dosar Judecătoria Câmpina), iar adresa nr.2568/21.03.1949 eliberată de Ministerul Agriculturii - Direcția Agricolă Județeană - Serviciul Agricol Prahova înaintată Ministerului Agriculturii - Direcția Circulației Bunurilor Statului atestă că "terenurile proprietatea C. B. Familia XXX din comuna XXX, au fost preluate pe baza Decretului Prezidial No. 83/1949"; (f.26 - dosar Judecătoria Câmpina).

La rândul său, înscrisul intitulat "Tabloul proprietarilor expropriați pe baza Legei și Regulamentului Reformei Agrare N0.187/945 și Decret lege N0.83/949 din fostul Jud. Prahova (f.115 - dosar Judecătoria Câmpina) - poz.336, atestă că, în anul 1949, autorul pârâților C. B. Familia XXX mai deținea în proprietate, în fosta Plasă Sinaia, suprafața de teren de 1.433,85 ha., actul normativ care a stat la baza preluării, respectiv Decretul Prezidențial nr.83/1949 pentru completarea unor dispoziții din Legea nr.187/1945 aplicându-se ca urmare a verificării situației juridice a proprietății constatată la data de 23 august 1944 - reglementare cuprinsă în această lege.

Pe cale de consecință, este evident că, prin coroborarea mențiunilor din înscrisurile menționate în precedent, solicitanții XXX YYY și ZZZ au făcut, pe deplin, dovada dreptului de proprietate al autorului lor C. B. XXX asupra suprafeței de teren de 1.433,85 ha. pădure care a fost expropriată în baza actelor normative speciale de preluare a imobilelor în proprietatea statului și, deși, în susținerea acestei critici, reclamanta A.N.R.P. susține că, în adresele nr.2615/24.08.2000 și, respectiv nr.2568/21.03.1949, nu s-ar preciza suprafața de teren expropriată și nici categoria de folosință a terenului, se constată că, dimpotrivă, în cuprinsul primei adrese se menționează, în mod expres, proprietarul de la care s-a preluat teren - XXX din localitatea XXX, precum și suprafața de teren expropriată, în baza Decretului - Lege nr.83/1949, respectiv 1.433,85 ha. având categoria de folosință "păduri"; (f.25 - dosar Judecătoria Câmpina).

Nici susținerea reclamantei A.N.R.P. înserată în cuprinsul acțiunii, în sensul că, din demersurile întreprinse de instituție, s-ar fi constatat că, la nivelul anilor 1930 - 1934, C. B. XXX ar fi înstrăinat diverse suprafețe de teren cu vegetație forestieră din Moșia XXX (trupurile de pădure "Valea Morii"; și "Coada feței";), astfel încât, nu s-ar fi verificat și clarificat situația juridică a pădurii solicitate de pârâții XXX YYY și ZZZ nu poate fi avută în vedere, câtă vreme, potrivit proceselor - verbale întocmite la data de 03.06.1919 și, respectiv 26.09.1919 de Comisiunea Locală de Expropriere a Moșiei XXX - Comuna XXX de Sus - Județul Prahova (f.123 - 128, dosar Judecătoria Câmpina) rezultă că mențiunile privind exproprierea nu fac referiri la terenuri având categoria de folosință "pădure";, ci la teren - izlaz, poiană și alte terenuri neproductive.

Cu privire la motivele invocate la pct.2 din acțiune - cererea de reconstituire a dreptului de proprietate ar fi fost soluționată de o comisie de fond funciar necompetentă, respectiv de Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, tribunalul reține că, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului - pădure în litigiu a fost depusă de solicitanții XXX YYY și ZZZ la Comisia Locală de fond funciar XXX, fiind soluționată de această comisie, pe baza documentelor din care rezultă că, pe raza acestei localități, s-a expropriat suprafața de 1.433,85 ha. și, din acest motiv, comisia locală a propus reconstituirea dreptului de proprietate, conform anexei nr.37 (devenită, ulterior, anexa nr.42), punerea în posesie a pârâților realizându-se, în baza H.C.J. Prahova nr.XXX/19.05.2006 transmisă de Comisia Județeană Prahova comisiei locale, pe amplasamentul predat de Ocolul Silvic Sinaia, conform Protocolului încheiat în data de 23.08.2006.

Așadar, este evident că, în speță, în procedura de verificare a actelor depuse în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și, implicit, în soluționarea cererii cu care a fost investită, pârâta Comisia Locală XXX pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor nu a încălcat competența Comisiei Județene Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, prin transmiterea către aceasta a memoriului, anexelor și a documentelor, iar aceasta din urmă, în exercitarea competențelor conferite de lege, în sensul verificării și validării dreptului, a adoptat o hotărâre valabilă.

Pentru a conchide, titlul de proprietate nr.XXX a cărui nulitate se solicită a se constata pe calea prezentului demers judiciar, fiind emis de o autoritate publică - Comisia Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor - în urma analizării pertinenței actelor de proprietate depuse de pârâții XXX YYY și ZZZ, beneficiază de prezumția de legalitate, ceea ce înseamnă că, îndatorirea prezentării dovezilor pentru orice pretenție formulată în justiție, ca și pentru orice susținere care nu este o simplă negare a pretențiilor celeilalte părți, revine reclamantului (actori incumbit probatio), probă care nu a fost făcută în cauza dedusă judecății.

Prin urmare, în virtutea competențelor conferite de Regulamentul nr.890/2005 privind procedura de constituire, atribuțiile în funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietăților, pârâta Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor avea obligația de a verifica veridicitatea actelor depuse de pârâții XXX YYY și ZZZ și, urmare a acestor verificări, a emis H.C.J. Prahova nr.XXX/19.05.2006 cu privire la validarea poziției nr.1 din Anexa nr.42 și titlul de proprietate nr.52/29.11.2006, ocazie cu care a fost avută în vedere întreaga documentație depusă de Comisia Locală XXX care, prin propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate, propunere care a și fost, de altfel, validată de comisia județeană, a recunoscut, pe cale administrativă, calitatea pârâților de titulari ai dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.

Pentru considerentele expuse în precedent, tribunalul constată că, în speță, nu există și, cu atât mai puțin, nu au fost dovedite pretinsele motive invocate de reclamanta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților care ar fi de natură să afecteze legalitatea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului XXX - pârâții YYY și ZZZ - prin prisma actelor emise în derularea procedurii.

Nu în ultimul rând, se constată că, în cauza Toșcuță și alții vs. România (cererea nr.36900/ 03), cu efect obligatoriu pentru instanța de drept național, potrivit art.11 din Constituția României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, anularea de către instanțele judecătorești a titlurilor de proprietate prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate, în baza Legii nr.18/1991, motivată de fapte imputabile exclusiv autorităților, fără a se reține vreo culpă în sarcina beneficiarilor și fără a li se acorda alte terenuri sau despăgubiri, constituie o încălcare a art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenție, chiar și în cazurile în care s-ar dovedi existența unor cauze de interes public care să justifice anularea.

Pentru considerentele expuse în precedent, tribunalul constatând că acțiunea formulată de reclamanta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților este neîntemeiată, urmează să o respingă ca atare.

← Nesocotirea principiului disponibilităţii de către prima instanţă		Contractul de credit încheiat la distanţă; caracterul de... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

1. cerere de intervenţie la cererea de înregistrare în registrul comerţului 1. contestaţia la măsura administratorului judiciar de respingere a declaraţiei suplimentare ca tardiv formulată Contestaţie act administrativ fiscal. Jurisprudență Contractul de credit încheiat la distanţă; caracterul de titlu executoriu Nesocotirea principiului disponibilităţii de către prima instanţă îndreptăţirea la reconstituirea dreptului de proprietate Partaj. Jurisprudență Partaj