îndreptăţirea la reconstituirea dreptului de proprietate
| Comentarii |
|
Tribunalul PRAHOVA Decizie nr. 65 din data de 29.03.2017
DECIZIA CIVILĂ NR. 65
Data: 29.03.2017
Autor : Nineta Călin
Domeniu asociat: fondul funciar
Titlu: Îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate
Prin plângerea formulată în baza legilor fondului funciar și înregistrată pe rolul Judecătoriei Văleni de Munte sub nr. 438/331 din 20 februarie 2009 petentul XXX a chemat în judecată pe intimații Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar XXX, Comisia Județeană de aplicare a legilor fondului funciar Prahova, Y , Z, U si T, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. XXX din 8 decembrie 2008 emis de Comisia Județeană Prahova, pentru suprafețele de 0,1851 ha. ce se regăsește în titlu în XXX si 0,3044 ha. ce se regăsește în titlu în tarla 29, parcela 2965/1.
În motivarea plângerii petentul a arătat că s-a emis titlu de proprietate la propunerea Comisiei Locale XXX intimaților la data de 8 decembrie 2008, în timp ce el avea actele depuse la Comisia Locală XXX și Comisia Județeană Prahova. A mai susținut că suprafețele menționate mai sus fac parte aproape în întregime din terenul reconstituit de la autorul său. De asemenea, petentul a arătat că intimaților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,45 ha. pe raza comunei XXX, prin hotărâre judecătorească care nu-i este opozabilă, Comisia locală le eliberează două procese verbale de punere in posesie : XXX pentru suprafața de 1,19 ha. și nr. 2089 din 19 febr.2008 pentru suprafața de 1,09 ha. Mai precizează petentul că procesul verbal nr. XXX a fost anulat de Comisia Locală la data de 3 aprilie 2008, dar in final Comisia Județeană Prahova a emis titlul de proprietate, motiv pentru care solicită admiterea plângerii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. III din Legea 169/1997 și Legea 18/1991, pct.1 lit. a si c.
A depus alăturat plângerii, în copie, înscrisuri.
La data de 17 martie 2009 intimații Y , Z, Uși T, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea plângerii (filele 136-139).
In drept, au invocat dispozițiile art. 115 cod procedură civilă și dispozițiile legilor fondului funciar.
Au depus alăturat, în copie, înscrisuri.
Deși legal citate, intimatele Comisia Locală XXX și Comisia Județeană Prahova, nu au formulat întâmpinare, însă au răspuns la solicitările instanței și au înaintat documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul intimatelor Comisia Locală XXX și Comisia Județeană Prahova si s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topografice.
Expertiza tehnică topografică a fost efectuată de expert Irimescu Nicolae și depusă la dosar.
În urma analizei actelor și lucrărilor dosarului, instanța a pronunțat sentința civilă nr.702 din 23 martie 2010 prin care a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe petentul a declarat recurs și prin decizia civilă nr. 1116 din 13 octombrie 2010 Tribunalul Prahova a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Primindu-se dosarul la această instanță a fost înregistrat sub același număr și s-a acordat termen la data de 4 ianuarie 2011.
În urma administrării probelor cu înscrisuri, interogatorii și expertiză și în urma excepțiilor invocate, instanța prin sentința civilă nr. 712 din 19 aprilie 2011 a respins excepția prematurității cererii introductive, a respins exceptai lipsei calității procesuale active, a admis excepția autorității de lucru judecat si pe fond a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe petentul a formulat recurs și prin decizia civilă nr. 1125 din 14 septembrie 2011 Tribunalul Prahova a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Primindu-se dosarul la Judecătoria Vălenii de Munte a fost înregistrat sub același număr și s-a acordat termen la data de 12 martie 2012.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, au fost audiați martori și s-a dispus efectuarea de expertize tehnice de specialitate.
Expertiza tehnică a fost întocmită si depusă la dosar de expert Simaciu Vasile.
Prin sentința civilă nr. 313/15.02.2016, Judecătoria Vălenii de Munte a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de petentul Manolache I Teodor Puiu, în contradictoriu cu intimații Y , Z, T, Comisia Locală de Fond Funciar XXX, prin primar Comisia Județeană de Fond Funciar Prahova, prin Prefect, a luat act că pârâții vor solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.XXX/08.12.2008 emis pe numele moștenitorilor defunctului XXX, privind suprafața de 1.851 m.p. situată în intravilanul comunei XXX, pct.Acasă și suprafața de 3.044 m.p. situată în extravilanul aceleași comune, pct.XXX.
Din cuprinsul documentației comunicată de comisiile de fond funciar a rezultat că autorul reclamantului figura înscris în registrele agricole cu suprafața de 3,29 ha dar i-a fost recunoscut dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,32 ha, potrivit adeverinței de reconstituire a dreptului de proprietate nr.1471/26.03.1998, deși autorul reclamantului a intrat în C.A.P. cu suprafața de 3,09 ha.
S-a constatat că inițial s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991 și ulterior, la datele de 22.09.2005 și 28.09.2005 reclamantul și sora sa XXXau formulat, în temeiul Legii nr.247/2005, cererile înregistrate sub nr.236 și nr.237, prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețe suplimentare.
Din cuprinsul cererii nr.13/03.01.2007 a rezultat că reclamantul a solicitat o completare adusă cererii de reconstituire nr.1267/28.03.2006, prin care a precizat că terenurile solicitate în baza Legii nr.247/2005 reprezintă diferențe de teren și nu fac parte din reconstituirile aprobate în anul 1991, nefiind înregistrate în registrul agricol.
Cererea nr.236, prin care s-a solicitat suprafața de 0,19 ha teren curți-construcții a fost propusă spre validare la Comisia Județeană de Fond Funciar Prahova și invalidată prin Hotărârea nr.6494/18.12.2008.
Cererea nr.237 a fost propusă spre validare pentru suprafața de 0,8146 ha teren și a fost înaintată comisiei județene, fiind amânată spre soluționare la ședința din 18.12.2008. La dosarul cauzei nu a fost depus vreun înscris din care să rezulte modalitatea de soluționare a acesteia.
Drept urmare, s-a constatat că pentru suprafețele suplimentare solicitate și care fac obiectul prezentei cauze reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate, dovada intrării în CAP și dovada înscrierii în registrul agricol. Acesta a inițiat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.247/2005 dar nu a finalizat această procedură în termenele stabilite prin lege, astfel că instanța nu poate să analizeze cazurile de nulitate prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997.
Pe de altă parte, autorul pârâților, respectiv defunctul XXX figurează în registrul agricol cu suprafața de 1,21 ha, teren cu care s-a înscris în CAP. I s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit titlului nr.XXX/2008 pentru o suprafață mai mică de 1,19 ha. La baza emiterii titlului de proprietate au stat evidențierea agricolă, actele de proprietate și cererea de înscriere în CAP, precum și sentința civilă nr.1085/07.09.2005, potrivit căreia comisiile de fond funciar au fost obligate să emită titlul de proprietate corespunzător. Din conținutul documentației rezultă că punerea în posesie efectivă și identificarea terenurilor s-a făcut numai după deplasarea în teren a autorităților și numai după efectuarea măsurătorilor propriu-zise și stabilirea amplasamentelor corecte.
În cauză s-a dispus efectuarea raportului de expertiză topo, așa cum s-a dispus prin decizia de casare, prin care au fost stabilite și obiectivele lucrării.
Potrivit raportului de expertiză a rezultat că reclamantul a încercat să prezinte o situație de fapt diferită decât cea reală, prin susținerea că terenul din pct.Acasă este mai mare decât cea care i s-a reconstituit, fără să precizeze suprafața de teren stăpânită de sora sa, teren care provine de la același autor. S-a încercat o nouă reconstituire pentru suprafața provenită de la același autor comun, care fusese atribuită numitei Berciu Liliana.
Din verificările actelor de proprietate a rezultat că suprafața totală deținută de autorul XXX a fost de 3.200 m.p., compusă din 2.700 m.p. arabil și 500 m.p. curte, teren care a fost solicitat potrivit Legii nr.18/1991 de către toți moștenitorii și recunoscut potrivit adeverinței de reconstituire a dreptului de proprietate.
Din măsurători a rezultat că suprafața din pct.Acasă, deținută de moștenitorii autorului reclamantului este de 4.056 m.p., mai mare decât cea pentru care s-a făcut dovada proprietății, compusă din 3.406 m.p. aflată în posesia reclamantului și 650 m.p. aflată în posesia numitei XXXși a soțului acesteia.
În privința terenului din pct.XXX (XXX lui Berciu), din verificările efectuate în registrul agricol rezultă că pârâții au figurat în acest punct cu trei terenuri iar prin titlul de proprietate li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafețele de 3.700 m.p., 3.044 m.p., 120 m.p., suprafețe regăsite în teren și identificate pe planul de situație.
Reclamantul a figurat în registrul agricol pentru anii 1959-1961 cu suprafața de 0,25 ha pct. lui Berciu, suprafață pe care a solicitat-o prin cererea din 18.03.1991 împreună cu mama sa și sora s.
Ulterior, prin cererea din 22.05.2005, în baza Legii nr.247/2005, reclamantul și sora sa au mai solicitat o suprafață în plus față de cea de 0,25 ha, fără să prezinte vreun titlu de proprietate, fără înscriere în registrul agricol și fără dovada preluării de către stat.
Expertul a identificat în planul de situație terenurile proprietatea pârâților din pct.XXX, care corespund acelor de proprietate depuse, dar și suprafața de 3.590 m.p., solicitată de reclamant potrivit Legii nr.247/2005, în care este inclusă suprafața de 2.500 m.p. deja reconstituită reclamantului potrivit Legii nr.18/1991.
Din coroborarea probelor administrate în cauză a rezultat că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafețele suplimentare solicitate, nu a făcut dovada intrării în CAP cu suprafețele solicitate și nu a justificat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate emis pe numele pârâților.
Drept urmare, față de considerentele expuse mai sus, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată și a luat act că pârâții au precizat că vor solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, petentul XXX, criticând soluția de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Soluția din sentința civilă 313/15.02.2016, comunicată în data de 14 februarie 2016 este identică cu cea din Sentința 702/23.03.20 ,fia 337 vol. I, sentință casată de Tribunalul Prahova prin Decizia 1116/13.10.2010.
În ambele sentințe., în mod eronat, instanța a reținut ca terenurile aflate în litigiu ar fi fost solicitate de acesta la Lg. 247/2005 prin cereri rămase nesoluționate.
În cererea introductivă (fila 2) sunt menționate ca înscrisuri, adeverința de proprietate (fila 73) și adresa C 282/2008 a Prefecturii Prahova (fila 282 vol. I) din care a rezultat că s-a plâns forurilor superioare deoarece i s-a refuzat punerea în posesie.
În mod eronat instanța a reținut că cererile depuse de acesta în baza legii 247, care nu au legătură cu amplasamentele în litigiu nu au fost soluționate.
Cu privire la cererea 236/2005, care se referă la teren curți construcții, deci evident nu este teren în litigiu, instanța a fost informată prin concluziile scrise, fila 88 vol. III și prin notele scrise de la fila 65 vol. III, că terenul în suprafață de 1057 mp, invalidat inițial de Comisia Județeană de fond funciar prin Hot. 6494/2008, a fost câștigat prin Decizia 272/2010 a Tribunalului Prahova filele 66,67,68 vol. III și apoi validat prin Hot. nr. 10053/2015 a Comisiei Județene. S-a eliberat adeverința de proprietate nr. 1683/24.03.2016. Instanța a reținut numai partea cu "invalidat" și a scos din calcul 1057 mp.
Așa cum s-a arătat și la recursul din 2010,fila 4, cererea 237/2005, fila 27 se referă la diferențe de teren neproductiv sau împădurit in puncte diferite, Ursoaia, Meri, XXX Chili. Aceste terenuri nu au legătura cu cele in litigiul din prezenta cauza, dosar 438/331/2009 In punctul XXX, Comisia Județeană a validat la Lg 237 o suprafața de 130 ha teren conform adeverinței de proprietate nr 713/2009, (fila 224, vol. I) .
În privința suprafeței de 0,8146 mp teren neproductiv, situat în diferite puncte, aceasta a fost trimisă spre validare Comisiei județene de fond funciar și prin urmarea fost dovedită în fața comisiei locale ca drept de proprietate. Comisia județeană nu a invalidat propunerea. A solicitat Comisiei locale, conform înscrisului de la fila 849 , poziția 3, vol. II, plan de situație și schița de încadrare. Chiar dacă Primăria XXX nu s-a achitat de sarcină, instanța a primit informația din partea expertului Irimescu. Acesta, în punctul XXX, a identificat terenul solicitat la Legea 247/2005, fără acte, dar legal, pe baza declarațiilor de martori, a întocmit planul de situație (fila 81 vol. III ) și schița de încadrare fila 82 voi IUI. Acesta nu s-a suprapus peste terenul în litigiu. A rezultat logic că terenul validat în 1991 este obiectul litigiului.
S-a demonstrat astfel că terenurile care au constituit obiectul litigiului au fost reconstituite în baza legii 18/1991, și fac parte din adeverința de proprietate (fila 73 vol.I)
Aceste terenuri sunt învecinate cu terenuri neproductive și, pentru a intra în posesia acestora din urmă, a fost obligat să formuleze cerere conform legii 247/ (pentru diferențele de teren neproductiv). A dovedit cu martori, vecini de răzor proprietari, probă admisă prin art. 11 din Lg 18/1991, întreaga suprafața de teren, inclusiv cea reconstituită în 1991.
Referitor la obligația de a finaliza procedura de restituire a dreptului de proprietate, pe care instanța, în Sentința 313/2016 a considerat că nu a îndeplinit-o, aceasta este o atribuțiune exclusivă a comisiilor de fond funciar. A încercat inițial pe cale amiabilă punerea efectivă în posesie. Dovada este adresa 282/2008, fila 282 vol. I Legea 165/2013 l-a obligat să solicite prin instanță, ca respectivele comisii să fie obligate să-și îndeplinească atribuțiunile, dosar 3184/331/2015. Instanța de fond din dosarul 3184/2015, la sesizarea intervenientului Y a constatat că parte din vechile amplasamente pentru care a cerut punere în posesie fac parte din titlul lui de proprietate, atacat prin dosar 438/2009 și a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dos. 438/2009.
Din considerentele sentinței 313/2016, care cuprinde multe erori, a constatat că prezentul dosar este greu de analizat. Este voluminos, cuprinzând o mulțime de înscrisuri, depuse de Primăria XXX. care nu au legătură cu obiectul plângerii și împiedică înțelegerea cauzei.
A încercat să facă o descriere a litigiului, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, pornind de la cauză la efect:
În anul 1991, Comisia locală de fond funciar XXX, poate din eroare, a trimis spre validare Comisiei județene de fond funciar Prahova, o suprafață de teren, mult mai mare (2,28 ha) decât cea pe care numitul Y o solicitase prin cererea de reconstituire (1,58 ha.).
În anul 2005, Y a solicitat prin instanță suprafața de 1,45 ha teren, suprafață ce putea fi dovedită cu registrele agricole: 1*21 ha teren agricol si 0,25 ha teren forestier. A obținut o sentință favorabilă. Comisia locală însă a încheiat două procese verbale de punere în posesie, pentru suprafața de 1,19 ha.fila 110, respectiv 1,09 ha, fila 129 vol I. Un total de 2,28 ha. Procesul verbal pentru 1,19 ha care a inclus și 0,35 ha teren arabil aflat pe raza satului Gogeasca, comuna Cărbunești, a fost trimis la Comisia județeană de fond funciar Prahova și s-a eliberat titlul de proprietate atacat, XXX/2008, fila 3. Procesul verbal pentru 1,09 ha nu a fost înaintat Comisiei județene de fond funciar deocamdată. Vechile amplasamente situate în satul Târlești nu au fost suficiente pentru punerea în posesie pentru 1,19 ha. dat fiind că 0,35 ha sunt situate în satul Gogească (reg.agr. fila 135). Au fost ocupate și amplasamente aparținând altor proprietari, respectiv acestuia. S-au născut astfel conflicte care nu au putut fi rezolvate decât în instanță.
Când a deschis acțiunea în instanță, a avut în vedere art. III din Legea 18/1991, introdus prin Legea 169/1997 și actualizat prin Legea 247/2005. în principal punctul 1 litera a). "Sunt lovite de nulitate absolută (ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege Cart. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată; g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
Conform acestui articol de lege a trebuit să dovedească că a solicitat terenul în termen legal, că terenurile în litigiu sunt vechi amplasamente ale autorului acestuia și că terenurile erau libere la data solicitării.
Că s-a depus cerere în termen legal, fila 229 vol. I, nu este contestat.
Că terenurile sunt vechi amplasamente, a dovedit cu acte proprii și acte ale vecinilor de răzor însoțite de declarații de recunoaștere a vecinătății. A solicitat proba testimonială unde a adus ca martori vecinii de răzor ai terenurilor în litigiu și a solicitat expertiza topo. Nu au fost aduse dovezi contrare cu forță probatorie mai mare.
Că terenurile erau libere la data solicitării nu e contestat. Punerea în posesie s-a făcut în anul 2008 iar solicitarea a făcut-o în 1991.
Sentința civilă 313/2016, în motivarea ei, nu s-a raportat la aceste trei elemente printr-o analiză riguroasă. A indus ideea eronată, că terenurile în litigiu au fost solicitate suplimentar prin cererile nr.236/2007 și 237/2005, depuse la Legea 247/2005, rămase nesoluționate. Pentru a motiva soluția de respingere a cererii introductive, instanța a afirmat eronat că nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate suplimentar și prin urmare nu s-a justificat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate emis pe numele pârâților.
În ceea ce privește pe pârâți, instanța nu a analizat punctual dreptul lor de proprietate asupra amplasamentelor în litigiu, cu trimitere la probe, ci s-a referit la generalități aplicabile oricărui amplasament
Suprafețele de teren solicitate la Legea 247/2005 (punctul XXX), contrar concluziilor instanței, au fost aprobate de Comisia locală de fond funciar, conform unor înscrisuri aflate la dosar( proces verbal nr 186/20.03.2998, fila 867 vol. II), dar pe care instanța nu le-a remarcat. Pentru parte din terenuri s-a eliberat chiar și adeverință de proprietatea fila224 vol. I). Dar nu acestea au fost obiectul cauzei așa cum eronat s-a reținut.
În ceea ce îi privește pe pârâți aceștia nu au depus la dosar nici un act de proprietate care să dovedească vechile amplasamente. Actul lor de proprietate este titlul atacat. Actele de proprietate privind vechile amplasamente, și declarațiile de vecinătate îi aparțin și probabil că instanța, dată fiind asemănarea de nume, a considerat că aparțin pârâtului. Intimații nu au depus nici o declarație de recunoaștere din partea vecinilor de răzor. Martorii în instanță aduși de pârâți nu au depus declarații în favoarea lor (filele 517 și 518 vol. II). Sentința civilă nr. 1085/2005 (fila 107,108,109 vol. I) nu a avut nimic comun cu titlul de proprietate (fila 2), nici ca suprafață, nici ca nume de autor al terenului , nici ca amplasamente. Neavând în motivare nici o expertiză, sau punctual numele unui amplasament, a fost folosită doar ca pretext sugerând, celor care n-o citesc, că s-a acționat în numele ei.
Punerea efectivă în posesie a pârâților, conform înscrisurilor depuse la dosar, s-a făcut exclusiv pe baza declarațiilor lui Y filele 118, 175 vol. I, 779, 781,786, 778.
A considerat că dosarul 438/331/2009 conține suficiente informații pentru ca o instanță nepărtinitoare să se pronunțe:
Informații din dosar privind dreptul de proprietate al pârâților raportat la legile fondului funciar: cererea de reconstituire a pârâților, fila 130, vol. I, este pentru 1,33 ha teren agricol, din care, conform notei adăugate, 0,22 nu sunt înscriși în registrul agricol. A rezultat , logic, că au solicitat 33-0,22= 1,11 ha înscrise în registrul agricol.
Pentru 0,22 ha au lipsit din dosar dovezile de proprietate cerute de art. 11 din Lg 18/1991 și prin urmare, legal, nu pot fi aprobate.
Registrul agricol 1959-1963 a prezentat ștersături, modificări, adăugiri nejustificate, comparativ cu registrul anterior 1956-1958. Filele 133 și 135 vol. I
Pârâții au deținut 0,35 ha teren agricol pe raza satului Gogeasca, corn. Cărbunești. Fila 135. Autorul pârâților a vândut teren, prin act autentic micșorând proprietatea. Fila 308 vol. I.
Primăria XXX a trimis spre validare Comisiei Județene de fond funciar suprafața de 1,58 ha teren agricol pe raza comunei XXX și 0,70 ha pădure. Deci pârâții au cerut 1,11 ha teren agricol, din care 035 ha în Gogească si Primăria XXX în loc de 1.11-0.35= 0,76 ha pe raza comunei XXX au trimis spre validare 1.58 ha teren agricol.
Diferența de suprafață de 1,58-0,76= 0,82 ha teren agricol nu a avut acoperire nici în registrele agricole, nici în acte de proprietate, nici în recunoaștere din partea vecinilor de răzor si nici alt înscris acceptat de legile fondului funciar.
Punerea efectivă în posesie pe raza comunei XXX s-a făcut pe suprafața de 2,28 ha conform proceselor verbale de punere în posesie nr.2088/2008 pentru 1,19 ha teren agricol (fila 110 vol. I) și 2089/2008 pentru 1 ,09 ha teren forestier (fila 129).
În punctul XXX, registrul agricol al pârâților, fila 133 ca și fila 135 s-au menționat numai două puncte, 3700 mp fâneață și 1300 mp pășune și nu trei cum a reținut instanța.
Suprafața de 1300 mp pășune a fost transformată în pădure prin Hot.2672/03.10.2002. a rămas ca teren agricol în punctul XXX numai suprafața de 3700 mp și nu 6874 mp.
Pentru a da sentința în favoarea pârâților, instanța a ignorat probe punctuale ca: plan cadastral pentru punctele în litigiu Acasă, fila 779 vol II și XXX 3044 mp fila 781 vol II, unde Comisia de fond funciar a specificat: " Terenul a fost măsurat pe răzoare fie arătate de Y conform declarației pe care a anexat-o aici în copie xerox nr 181/16.01.2006". Declarația, fila 18, vol I, a menționat că " punctele aprobate coincid cu suprafețele pe care le-a prezentat Comisiei pentru punere în posesie și nu a afectat proprietățile altor persoane ". S-a dovedit o declarație mincinoasă.
Procesele verbale de punere în posesie provizorie nr. 1054 pentru punctul Acasă, fila 786 vol II și nr. 1056 pentru punctul XXX, fila 788 vol II, care au făcut parte integrantă din documentația ce trebuia să stea la baza eliberării titlului de proprietate nu au fost semnate de vecinii de răzor.
Adresa OCPI Prahova nr 615/303.2014, fila 835 vol II, a menționat că planul cadastral în baza căruia a fost emis titlul de proprietate nr. XXX/2008 nu a fost însușit prin semnătură și ștampilă de Comisia locală de aplicare a legilor proprietății XXX.
Nota Corpului de Control al Ministerului Agriculturii,(fila 37 vol I) care s-a deplasat la sesizarea sa din București la XXX și a constatat că în punctul XXX, conflictul a fost generat de conducerea Primăriei XXX " cu privire la amplasamentul măsurat în 2003, conducerea Primăriei, prin membrii Comisiei de aplicare a fondului funciar se deplasează și schimbă amplasamentul parcelei de 3900 mp din punctul"Odăile cu o parcelă similară cererea în folosința petentului încă din 1991, creând astfel o stare conflictuală între dvs. și Y .""""
Procesul verbal de analiză nr. 186 din data de 20.03.2008, al Comisiei locale de fond funciar, fila 867 vol II, prin care s-a aprobat în baza legii 247/2005, în punctul XXX 3996 mp.
Declarația olografa, fila 19 vol I, a numitei Zidaru Georgeta, persoană care a deținut titlu de proprietate pentru un teren învecinat cu terenul în litigiu din punctul XXX, martor în proces și care a confirmat vecinătatea cu acesta.
Declarațiile, în fața instanței, ale martorilor, vecini de răzor ai terenurilor aflate în litigiu, filele 515 și 516 vol II care au confirmat dreptul său de proprietate.
Procesul verbal de punere în posesie definitivă 2089/2008, fila 129 vol I, care a arătat că suprafața reconstituită pârâților nu este de numai 1,19 ha, așa cum a reținut instanța, ci de 1,19+1,09 = 2,28 ha.
Registrul agricol 1956-1958 al pârâților filanl35 vol 1 din care a rezultat că punctul Acasă, 0,20 ha se află în satul Gogească. Legea a prevăzut nulitatea titlului de proprietate în caz de transfer dintr-o localitate în alta. Legea a dat posibilitatea reconstituirii acolo unde se află terenul.
De menționat este și faptul că aceeași instanță a mai încercat o dată soluționarea cauzei în favoarea pârâților, prin admiterea excepției autorității de lucru judecat, Sentința 712/2011, a fost casată prin Decizia 1125/2011 a Trib. Prahova, fila 36 dosar 438/331/2009*
Informații din dosar. privind dreptul său de proprietate, care au contrazis concluziile instanței: pentru punctul Acasă: 3200 mp fac parte integrantă din 3,28 ha menționate în adeverința de proprietate nr 5005/2005, fila 48 și 225 au fost trecuți ca punct în registrul agricol 1959-1963, fila 205; 1057 mp teren aferent casei de locuit, obținuți prin Decizia 272/2010, fila 66 vol III nu au nici o legătură cu terenul în litigiu.
A menționat că a dovedit cu acte, în instanță, că acest teren nu a fost inclus în cei 3200 mp care au făcut obiectul adeverinței de proprietate. S-a eliberat adeverința de proprietate nr. 1683/2016. Total: 4257 mp reconstituiți și nu în curs de reconstituire.
Expertul Simaciu a poziționat pe schița de plan un amplasament de numai 3406 mp.(fila 679 vol II) Spre est e menționat terenul în litigiu cu o latură de 18,28 m. Expertul Simaciu nu a fost lăsat de intimați să măsoare terenul. Anterior însă, expertul Irimescu a măsurat acest teren și 1-a poziționat pe plan, fila 292 vol I. Suprafața rezultată la măsurătoare, S 10,a,6,7,8,9,10 are 526 mp. A rezultat la măsurătoare 3406 + 526=3932 mp, suprafață apropiată de cea aprobată 3200+1057=4257 mp.
Terenul de 1057 mp aferent casei de locuit a fost identificat prin expertiză și nu s-a suprapus peste terenul în litigiu. A rezultat logic că terenul în litigiu a fost parte din 3200 mp cuprinși în adeverința de proprietate 5005/2005, respectiv 1471/1998, fila 73.
Pentru punctul XXX: 2500 mp au făcut parte integrantă din adeverința de proprietate. Au fost trecuți în registrul agricol 3996 mp teren neproductiv, a fost aprobat cu 7 voturi și o abținere, prin procesul verbal nr. 186 din data de 20.03.2008, fila 867.
Instanța a reținut, eronat, din raportul de expertiză privitor la punctul XXX următoarele: "expertul a identificat în planul de situație terenurile proprietatea pârâților din punctul XXX care corespund actelor de proprietate depuse dar și suprafața de 3590 mp solicitată de reclamant potrivit legii nr 247/2005 în care este inclusă suprafața de 2500 mp. deja reconstituită reclamantului potrivit Legii nr 18/1991"
În raportul de expertiză, fila 79 vol III, privitor la pârâți, expertul scrie însă altceva :"; "Conform TP nr.XXX din 18.12.2008, în pct. XXX intimaților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru următoarele suprafețe: 3700 mp pășune în T 29/P 2965/4 - 3044 mp pășune în T29/P2965/1, -120mp pășune în T29/P2965/10";.
În registrul agricol 1959-1963, în pct. XXX au fost specificate următoarele suprafețe: "0,37 ha fâneață O,13 ha pășune."
Prin cererea din 22.09.2005, petentul și XXXau solicitat în baza legii 247/2005 suplimentarea reconstituirii dreptului de proprietate în punctul XXX lui Berciu cu următoarele suprafețe:: 0,15 ha pășune, 0,30 ha teren neproductiv și 0,49 ha pășune împădurită.
Suprafața totală revendicată în punctul XXX a fost prezentată în Planul de situație -Anexa nr.l, fiind delimitată de punctele 5,6,7,8,9,14,13,12,10,11,5. Suprafața totală de 6634 mp cuprinde suprafața de 3590 mp și suprafața de 3044 reconstituită intimaților conform TP nr.XXX din 18.12.2008 .
Petentul și-a justificat revendicarea pe baza recunoașterii de către vecini și a faptului că Procesul verbal nr. 1056 din 04.01.2008 prin care intimații au fost puși în posesie provizorie pentru terenul în suprafață de 3044 mp situat în T 29/P2965/4 nu este semnat de vecinii de hotar. "
Contrar concluziei instanței, din expertiză a rezultat că proprietatea pârâților din punctul XXX nu corespunde actelor de proprietate depuse. Suprafața din titlu, 3700 mp+3044 mp +120 mp= 6864 mp, a fost mai mare decât cea rezultată din registrul agricol 3700 mp (ceilalți 1300 mp fiind reconstituiți ca pădure în T29/P 2961, în plan, rest proprietate intimați). Pentru suprafața de 3044 mp nu a existat nici o dovadă depusă de pârâți, acceptată de legea 18/1991 actualizată. Mai mult, expertul a adus la cunoștință instanței că procesul verbal nr. 1056/04.01.2008, prin care intimații au fost puși în posesie provizorie pentru terenul în suprafață de 3044 mp situat în T 29/P2965/4 nu a fost semnat de vecinii de hotar.
Fila 175 vol I cuprinde un proces verbal din 4.01.2008 în care Comisia locală de fond funciar XXX a cosemnat că punerea în posesie a fost făcută în baza declarațiilor lui Y și că acesta a refuzat să obțină semnătură de recunoaștere a vecinătății pe procesul verbal de punere în posesie.
Privitor la acesta, ca reclamant, expertul a consemnat că prin cererea depusă la Legea 18/1991 a solicitat reconstituirea în pct. XXX a 2500 mp fâneață și la Legea. 247/2005 a cerut suplimentarea reconstituirii cu 0,15 ha pășune și 0,30 ha teren neproductiv. Ceea ce nu a știut expertul este faptul că urmare a măsurătorilor preliminarii făcute, Comisia locală de fond funciar i-a aprobat numai 3996 mp față de 4500 solicitați (fila 867 vol II).
Suprafața totală revendicată, prezentată în Planul de situație este de 6634 mp.
Suprafața totală, apreciată de Comisia locală, este apropiată, 2500+3996 = 6496 mp.
Suprafața care, din punct de vedere al categoriei de teren, a corespuns celei solicitate la Legea 247/2005 a fost identificată în parcela cu suprafață de 3590 mp din plan. A rezultat că cei 2500 mp fâneață și restul de teren neproductiv solicitat se află situat în parcela de 3044 mp. Aprecierea instanței că parcela de 3590 mp include suprafața de teren aprobată la Legea 18/1991 (2500 mp) și cea aprobată la Legea 247/2005 (3996 mp) nu a fost reală. 3590<2500 + 3996.
Expertul a consemnat că petentul a justificat revendicarea suprafeței de 3044 mp și pe baza recunoașterii de către vecinii de răzor. S-a referit la procesul verbal de punere în posesie provizorie nr.805/2005, fila 18 vol I, declarația dată de Zidaru Georgeta în fața primarului fila 19 vol I, și declarația de vecinătate fila 48 vol I.
În punctul XXX, a considerat că, expertul Irimescu a răspuns obiectivelor trasate pe linia de casare a Deciziei 1116/2010, pag 8 fila 50 verso, dosar de recurs) deoarece a determinat vechile amplasamente ale autorului său, ca fiind în suprafață de 6634 mp, Ie-a măsurat, le-a poziționat pe plan și a arătat că pârâții au fost puși în posesie pe 3044 mp din ei (fila 81 vol III.
Pentru punctul Acasă, expertul Simaciu, datorită refuzului pârâților de a permite accesul pe teren, refuz încuviințat în final de instanță, nu a determinat întreaga suprafață care a rezultat din actele autorului său. A constatat că instanța nu s-a conformat art. 129 alin 5 C.pr. civ. pe care Tribunalul Prahova l-a menționat, ad literam, în Decizia 1116/2010.
Totuși, expertiza Simaciu, fila 697 vol II, coroborată cu expertiza Irimescu ( fila292 vol I) a determinat aproape întreaga suprafață solicitată 3200+ 1000 mp și a arătat că pârâții au fost puși în posesie pe 526 mp aparținând autorului său.
Sunt lovite de nulitate absolută: transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului.
Suprafața de teren care a făcut obiectul litigiului este de 3044 mp în punctul XXX și 526 mp rezultați din expertiză în punctul Acasă. Un total de 3570 mp.
Suprafața de teren transferată ilegal din satul Gogească, în satul Târlești este de 0,10+0,20+0.05 = 0,35 ha = 3500 mp.
Acești 3500 mp transferați din satul Gogească în satul Târlești, pe amplasamente sensibil echivalente, fac parte integrantă din Titlul de proprietate XXX/2008 și sunt loviți de nulitate absolută conform articolului de lege mai sus menționat.
Admiterea sentinței 313/02.2016, a echivalat cu aprobarea prin instanță ca unei persoane, care dovedește prin înscrisuri, un drept real de 0,76 ha pe raza comunei XXX, să i se recunoască de către puterea judecătorească un plus nejustificat de 0,82 ha teren agricol. Punerea în posesie pentru plusul de 0,82 ha provenite din transfer ilegal de teren și constituire ilegală de proprietate s-a făcut parțial și pe terenul meu.
Pentru toate aceste considerente s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate și pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulata. Cu cheltuieli de judecată.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.304, alin 1, pct.7,8,9 vechiul C.p.c.
În raport de motivele de recurs, intimații Y , T, Z au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, pentru următoarele considerente:
Toate criticile formulate împotriva soluției pronunțate în fond după casare de către instanța de fond sunt neîntemeiate, fără corespondent în probatoriul administrat și în dispozițiile reglementatoare din materia fondului funciar.
Petentul-recurent XXX a formulat critici împotriva soluției pronunțate într-o forma amalgamată și necoerentă, situație care generează o complicare inutilă și o înțelegere greoaie a cauzei supusa examinării instanțelor de judecată.
Cererea de chemare în judecată formulată de către petentul-recurent Manolache I. Teodor Puiu împotriva Comisiilor de Fond Funciar și a pârâților - persoane fizice a privit solicitarea constatării nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. XXX/08.12.2008 pentru suprafața de 1851 mp din T9 P7, pct. "acasă" și pentru suprafața de 3044 mp din T29 P2965/1 din pct. "XXX/XXX lui Berciu"
În raport de petitul cererii de chemare în judecată și de temeiul juridic invocat, resp. art. III din Lg. 169/1997, instanțele de judecata aveau de lămurit dacă există sau nu vreo cauză de nulitate a titlului de proprietate nr. XXX/08.12.2008 emis în favoarea pârâților-intimați Y , s.a. ca moștenitori ai proprietarului inițial -XXX (zis Gheorghe).
Cauza a fost complicată în mod inutil prin depunerea multor înscrisuri, care nu au nici-un fel de legătură cu prezenta pricina, prin formularea unor cereri nepertinente și fără legătură cu obiectul cererii de chemare în judecată, având drept scop imposibilitatea unei examinări corecte și aplicate a cauzei, a abaterii atenției de la aspectele esențiale.
Astfel:
1. Autorul pârâților-intimați - def. XXX a figurat în registrul agricol anii 1959-1963 cu o suprafață de 1,21 ha, respectiv: acasă - 0,12 ha arabil; la XXX - 0,37 ha fâneață; la XXX - 0,13 ha pășune; la izvor - 0,04 ha pășune; la Andreescu - 0,10 ha pășune; la gogească - 0,10 ha pășune; acasă-0,20 ha livada; la Gogeasca - pe gârla - 0,05 ha livada; curte - 0,02 ha; la Andreescu - 0,04 ha livada; la Andreescu - 0,04 ha livada.
XXX - tatăl intimaților s-a înscris În CAP cu suprafața de 1,21 ha.
Prin titlul de proprietate nr. XXX/2008, moștenitorilor acestuia, respectiv intimaților din prezenta cauza, li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafața totala de 1,19 ha, adică o suprafața mai mica decât aceea cu care figurase În evidențierea agricolă și cu care intrase în CAP.
Terenul de 1851 mp T9 P7 s-a inclus în terenurile de la pct. "acasă" înscrise în registrul agricol anii 1959-1963, respectiv: 0,12 ha arabil, 0,20 ha livada, 0,02 ha curte.
Terenul de 3044 mp din T29 P2965/1 a inclus terenurile de la pct. la XXX și izvor înscrise în registrul agricol în anii 1959-1963, respectiv: 0,37 ha fâneață, 0,13 ha pășune, 0,04 ha pășune.
Față de cele menționate a rezultat că emiterea titlului de proprietate nr. XXX/2008 contestat s-a făcut având în vedere evidențierea agricolă, actele de proprietate, cererea de intrare în CAP, aspecte obligatorii, avându-se în vedere că se vorbește de o reconstituire a dreptului de proprietate în baza unei legi speciale.
Mai mult, prin sentința, civilă nr. 1085/07.09.2005 Comisiile de Fond Funciar au fost obligate să emită titlul de proprietate moștenitorilor def. XXX, adică pârâților-intimați din prezenta cauză, iar reconstituirea dispusă prin dispozitivul acestei hotărâri judecătorești privea o suprafață mai mare - de 1,45 ha, însă la momentul întocmirii titlului de proprietate nr. XXX/2008 și a-1 punerii în posesie efectivă, această suprafața s-a diminuat la 1,19 ha.
Din documentația comunicată de către Comisia Locală de Fond Funciar a comunei XXX a rezultat că punerea în posesie și identificarea terenurilor reconstituite în titlul de proprietate nr. XXX/2008 s-a făcut numai după deplasarea în teren a autorităților avizate, inclusiv a reprezentanților primăriei și prefecturii și numai după efectuarea măsurătorilor propriu-zise și stabilirea amplasamentelor corecte.
Autorul petentului reclamant-recurent, def. XXX a figurat în registrul agricol anii 1959-1963 cu suprafața totală de 3,29 ha, respectiv: acasă-0,28 ha arabil; la XXX - Ivanari - 0,50 ha fâneață; la XXX - Ivanari - 0,15 ha fâneață; la ursoaia - 0,08 ha fâneață; la XXX /Berciu - 0,25 ha fâneață; la chilii - 1,25 ha pășune; la chilii- 0,50 ha pășune; la meri - 0,04 ha pășune; la XXX - Ivanari - 0,20 ha pășune; curte - 0,05 ha pășune;
Prin Adeverința nr. 1471/26.03.1998 Comisia Locala de Fond Funciar XXX a stabilit dreptul de proprietate pentru moștenitorii def. XXX și XXX (părinții petentului) pentru suprafața totală de 3,32 ha (terenurile înscrise în reg. agricol anii 1959-1963 + 0,03 ha dovedit cu martori și 0,60 ha pădure).
Conform cererii de înscriere În CAP, XXX, tatăl petentului, s-a înscris cu următoarele suprafețe: 0,27 ha arabil; 0,98 ha fâneață; 1,29 ha pășune; 0,50 ha livezi; 0,05 ha neproductiv, adică cu un total de 3,09 ha.
În raport de cele arătate, a rezultat că prin adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 1471/1998 s-a dispus reconstituirea pentru o suprafață de 3,32 ha, adică pentru o suprafață de teren mai mare decât aceea pe care a avut-o în rolul agricol înainte de colectivizare și decât suprafața cu care a intrat în CAP.
Inițial, a fost formulată o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii. 18/1991, ulterior la data de 22.09.2005 si 28.09.2005 petentul-recurent împreună cu sora sa XXXau formulat cererea 236 și respectiv 237 în temeiul Lg. 247/2005 prin care aceștia au arătat ca solicită suprafețe suplimentare față de cele deja solicitate în baza Lg. 18/1991.
Practic, petentul-recurent din prezenta cauză a încercat să obțină suplimentar față de terenurile pe care le-a solicitat inițial în baza Lg. 18/1991 alte terenuri pentru care nu a deținut evidențiere agricolă, nu a făcut dovada intrării în CAP, nu a făcut dovada dreptului de proprietate.
De altfel, dacă petentul-recurent ar fi fost proprietarul acestor terenuri, nimeni nu l-a împiedicat că la momentul formulării cererii inițiale de reconstituire în baza Lg. 18/1991 să le solicite și pe acestea.
În realitate, acesta folosind diferite artificii juridice și formulând numeroase cereri ulterioare și demersuri complicate, a încercat să se împosedeze cu suprafețe suplimentare, care nu au fost niciodată proprietatea lui sau a autorului sau, ci sunt terenuri proprietatea intimaților-pârați cărora in mod legal le-a fost emis titlul de proprietate.
În concret, cu referire la terenul de 1851 mp, pct. Acasă, reconstituit in titlul de proprietate nr. XXX/2008 intimaților-pârați, acesta nu a fost niciodată în patrimoniul autorului petentului-recurent.
Așa cum s-a arătat punctual, autorul petentului-recurent a deținut în locația "acasă" suprafața de 3200 mp (compusa din 0,28 ha arabil - acasă si 0,05 ha curte), teren pe care 1-a solicitat în baza Lg. 18/1991 și care a fost reconstituit prin adeverința inițială de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prin urmare, nu a fost posibil a se reconstitui o suprafață excedentară celei de 3200 mp, deoarece recurentul-petent XXX nu a făcut dovada că autorul său ar fi deținut în proprietate o suprafață mai mare de 3200 mp deja recunoscută la Legea 18/1991.
Prin expertiza topometrică efectuată în prezenta cauză, Simaciu Vasile a identificat pe aliniament și amplasament, suprafața reală aflata în posesia actuală a moștenitorilor def. XXX, respectiv în stăpânirea petentului-recurent XXX și a surorii sale - Berciu Liliana.
Expertul a identificat o suprafață de 4056 mp (compusă din SI 3406 mp folosită de către petent și S2 1438 mp - din care 650 mp provine de la XXX -stăpânită de sora acestuia).
Față de această situație, a rezultat că petentul și sora acestuia au deținut oricum suprafața excedentară față de aceea pe care a avut-o în proprietate autorul lor (4056 mp față de 3200 mp).
Cu referire la decizia civilă nr. 272/25.02.2010 pronunțata de Trib. Prahova în dosarul nr. 467/331/2009, pe care recurentul-petent XXX o invocat-o drept justificare a dreptului de proprietate pentru terenul din pct. "acasă", s-au făcut următoarele precizări:
Așa cum s-a arătat în mod punctual expertul Simaciu Vasile în lucrarea întocmită, respectiv în completarea la raportul de expertiza din 07.10.2013, terenul de 1057 mp menționați în decizia civilă nr. 272/2010 au aparținut tatălui petentului-recurent și se regăsesc în totalul suprafeței de 3,28 ha aprobată la Lg. 18/1991, respectiv în suprafața de 3200 mp din pct. "acasă".
Expertul Simaciu este acela care a efectuat raportul de expertiză și cu ocazia pronunțării dec. civ. nr. 272/25.02.2010, motiv pentru care în prezenta cauza, fiind desemnat din nou ca expert judiciar, a fost în măsură să facă aprecieri și să expună un punct de vedere corect și lămuritor asupra amplasamentului și situației juridice a terenului de 1057 mp.
În realitate, petentul-recurent XXX a încercat să adauge la suprafața de 3200 mp reconstituită în baza Legea 18/1991 și suprafața de 1057 mp, care potrivit tuturor probelor administrate se regăsește în interiorul terenului de 3200 mp.
De altfel, în schița plan anexă a raportului de expertiză a rezultat că oricum reclamantul-recurent a deținut în pct. "Acasă" 3406 mp, în loc de 3200 mp cât ar fi trebuit să stăpânească în mod corect.
Acesta a fost motivul care a determinat ca o reconstituire suplimentară să genereze suprapunere peste terenul reconstituit în mod valabil intimaților - pârâți prin titlul de proprietate nr. XXX/08.12.2008;
De altfel, s-a învederat că decizia civilă nr. 272/25.02.2010 a fost obținută după ce se inițiase acțiunea de față și petentul-recurent constatase că nu este posibilă reconstituirea în mod valabil a unei suprafețe excedentare decât aceea pentru care autorul său a deținut acte de proprietate, a făcut dovada evidențierii agricole și intrării în CAP.
Prin acest artificiu juridic, recurentul-petent XXX a încercat să obțină o suprafață suplimentară, fără a avea în vedere că la momentul emiterii titlului de proprietate Comisiile de Fond Funciar au obligația de a stabili în mod corect și analizând toate actele din procedura funciară, dacă terenul de 1057 mp menționat în decizie se regăsește sau nu în interiorul suprafeței de 3200 mp deja recunoscută în procedura Lg. 18/1991.
Având în vedere că prezenta pricină a privit numai anularea absolută parțială a titlului de proprietate nr. XXX/2008 și nu a privit și emiterea titlului de proprietate și punerea în posesie pentru recurentul-petent Manolache I. Teodor Puiu, ca moștenitor al defunctului XXX, instanțele de judecată nu au putut să examineze și să dispună cu privire la acest aspect, punerea în posesie fiind atributul exclusiv al Comisiei Locale de Fond Funciar, situație care va fi rezolvată în cadrul dosarului nr. 3184/331/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte.
În ceea ce privește terenul de 3044 mp (T29 P 2965/1) din titlul de proprietate nr. XXX/2008, cu privire la care s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale, acesta s-a regăsit în pct. "XXX/XXX lui Berciu" și a fost corect reconstituit pârâților-intimați.
Intimații - pârâți dețin în pct. "XXX" T 29 P2965/4 ~ 3700 mp și P2965/1 - 3044 mp, iar petentul-recurent deține între cele două parcele ale pârâților-intimați terenul de 3590 mp.
Recurentul-petent a solicitat prin cererea din 18.03.1991 formulată împreună cu XXX - mama sa și XXX- sora sa, în baza Lg. 18/1991 suprafața de 0.25 ha fâneață în pct. "XXX lui Berciu", cu care de altfel a figurat în registrele agricole, cerere care îi este acceptată.
Ulterior, prin cererea din 22.02.2005 formulată în baza Lg. 247/2005, petentul-recurent și sora sa au solicitat o suprafață excedentară celei de 0,25 ha cerută inițial, fără însă a prezenta vreun act de proprietate, fără a avea evidențiere agricola, fără a face dovada preluării de către fostul stat comunist.
Cu ocazia măsurătorilor efectuate de către expertul Simaciu a avut dreptul la numai 2500 mp.
Prin procesul verbal nr. 188/03.04.2008 Comisia Locala de Fond Funciar XXX, în urma măsurătorilor și deplasării în teren, în pct. "XXX" a găsit suprafața de 3996 mp, care a corespuns terenului de 3590 mp identificat de către expertul Simaciu Vasile, arătând că în acesta a fost inclusă și suprafața de 2500 mp reconstituită la Lg. 18/1991.
Comisia Locala de Fond Funciar XXX a propus să se aprobe pe Lg. 247/2005 diferența de teren de 1496 mp in pct. "XXX lui Berciu", rezultată din suprafața de 3996 mp stăpânită faptic de către petentul-recurent și suprafața de 2500 mp pe care acesta o are deja reconstituită pe Lg. 18/1991.
Prin urmare, actul de reconstituire la care a făcut trimitere recurentul-petent în motivele de recurs s-a referit tocmai la această diferență de teren de 1496 mp, cu care Comisia Locala de Fond Funciar XXX a fost de acord să îl pună in posesie și să procedeze la întocmirea titlului de proprietate.
În concluzie, recurentul-petent și pentru aceasta locație a beneficiat de un plus de suprafața de 1496 mp față de terenul pe care autorul său 1-a deținut în mod valabil și cu care a intrat în CAP (terenul de 2500 mp solicitați și restituiți în baza Lg. 18/1991).
Nici-una din criticile formulate de către recurentul-reclamant nu s-au circumscris motivelor de nulitate a titlului de proprietate contestat.
Reclamantul-recurent XXX a avut obligația procedurală să demonstreze că este proprietarul terenurilor reconstituite prin titlul de proprietate nr. XXX/08.12.2008.
Recurentul-reclamant nu numai că nu a reușit să dovedească, că are dreptul la reconstituirea suprafețelor de 1851 mp și respectiv 3044 mp, dar din probatoriile administrate a rezultat că, în prezent, acesta deține suprafețe de teren în plus față de cele pentru care a făcut dovada dreptului de proprietate și a parcurgerii procedurii legii funciare și a cerințelor obligatorii impuse de această reglementare specială.
În realitate, recurentul-reclamant a încercat prin formularea unor cereri noi, întemeiate pe dispozițiile Legii 247/2005, precum și prin obținerea deciziei civile nr. 272/25.02.2010, să obțină în mod nemeritat suprafețe de teren suplimentare celor la care era îndreptățit.
Față de toate aspectele menționate, s-a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond în fond după casare, ca legală și temeinică.
S-au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Obiectul plângerii formulate de petent îl constituie solicitarea acestuia de constatare nulitate absolută a titlului de proprietate nr. XXX din 8 decembrie 2008 emis de Comisia Județeană de Fond Funciar Prahova, referitor la suprafețele de teren de 0,1851 ha ce se regăsesc în titlu în XXX și 0,3044 ha ce se regăsește în titlu în T 29, P 2965/1, întrucât susține acesta că a titlul de proprietate a fost emis la propunerea Comisiei Locale XXX, în timp ce avea actele depuse la Comisia Locală XXX și Comisia Județeană Prahova, iar suprafețele menționate fac parte aproape în întregime din terenul reconstituit autorului său. Intimaților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 1,45 ha pe raza comunei XXX, prin hotărârea judecătorească ce nu-i este opozabilă. Comisia Locală emite două procese verbale de punere în posesie, unul pentru suprafața de 1,09 ha și unul pentru 1,19 ha. Procesul verbal nr. 2088/19 februarie 2008 pentru 1,19 ha a fost anulat la data de 3 aprilie 2008 de Comisia Locală dar, Comisia Județeană Prahova a emis titlul de proprietate, considerent pentru care a solicitat admiterea plângerii.
Critica recurentului în sensul că în mod eronat instanța de fond a reținut că cererile depuse de acesta în temeiul Legii 247/2005, care nu au legătură cu amplasamentele în litigiu nu au fost soluționate este nejustificată întrucât, din înscrisurile depuse la dosar reiese că au fost formulate cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, dar și în temeiul Legii 247/2005, cereri înregistrate sub nr. 236 și nr. 237. Prin aceste cereri formulate în baza Legii 247/2005 s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețe suplimentare dar, pentru că petentul nu a făcut dovada dreptului de proprietate, privind intrarea în CAP, a înscrierii în registrul agricol, acțiunea a fost respinsă în mod corect de instanța de fond.
Într-adevăr, petentul a inițiat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prin formularea cererii în temeiul Legii 247/2005 pentru suprafețe de teren suplimentare, dar nu a finalizat această procedură în termen așa încât solicitarea sa nu poate fi avută în vedere.
Faptul ca a inițiat această procedură și nu a finalizat-o rezultă în mod cert, întrucât acesta nu a făcut dovada modului de soluționare a cererilor formulate, cereri înregistrate la comisiile de fond funciar cu nr. 236 și 237.
Susținerea petentului în sensul că instanța de fond nu analizează punctual dreptul de proprietate asupra amplasamentului în litigiu, în ceea ce îi privește pe pârâți, cu trimitere la probe, ci se referă la generalități aplicabile oricărui amplasament, că aceștia nu au depus la dosar nici un act de proprietate care să dovedească vechile amplasamente, actul lor de proprietate fiind chiar titlul atacat, este nejustificată.
Autorul intimaților Manolache Gh. Ion s-a înscris în CAP cu suprafața de teren de 1,21 ha, prin titlul de proprietate nr. XXX/08.12.2008 a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.19 ha, respectiv o suprafață de teren mai mică decât cea cu care se înscrisese în CAP.
Susținerea petentului în sensul că intimații nu au depus la dosar niciun act de proprietate care să dovedească vechile lor amplasamente, singurul act fiind titlul de proprietate atacat este nejustificată, având în vedere că la baza emiterii titlului de proprietate au stat adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate și toată documentația depusă de aceștia în dovedirea dreptului de proprietate al autorului lor.
Pe de altă parte în raportul de expertiză efectuat la fond de expert Simaciu Vasile se arată că în urma măsurătorilor a rezultat că suprafața din punctul Acasă, deținută de moștenitorii autorului reclamantului este de 4.056 mp, mai mare decât cea pentru care s-a făcut dovada proprietății, compusă din 3.406 mp aflată în posesia reclamantului și 650 mp aflată în posesia numitei XXXși a soțului acesteia.
Așa cum a rezultat din actele de proprietate, petentul a figurat în registrul agricol pentru anii 1959-1961 cu suprafața de 0,25 ha în punctul XXX, suprafață pe care a solicitat-o împreună cu sora sa XXXla data de 18.03.1991 și care i-a fost reconstituită,
În raportul de expertiză este menționat faptul că terenurile proprietatea pârâților din punctul XXX corespund actelor de proprietate depuse de aceștia, precum și suprafața de teren de 3590 mp solicitată de petent în temeiul Legii 247/2005, în care este inclusă și suprafața de 2500 mp, deja reconstituită acestuia în temeiul Legii 18/1991.
Recurentul petent deține în punctul Acasă suprafața de teren de 3406 mp și nu 3200 mp cât rezulta din acte, iar solicitarea unei suprafețe de teren de 1057 mp în plus fața de ceea ce deține și contrar susținerilor acestuia în sensul că are dreptul și la această suprafață este nejustificată, întrucât acest teren se regăsește în suprafața de teren de 3200 mp. De altfel, expertiza a fost efectuată de același expert atât în dosarul în care a fost pronunțată decizia civilă nr. 272/2010 cât și în cauza de față.
Cât privește suprafața de teren de 3044 mp care figurează în titlul de proprietate nr. XXX/2008 pentru care se solicită constatarea nulității absolute parțiale, tribunalul constată că petentul deține suprafețe mai mari decât are dreptul, cererea sa fiind neîntemeiată.
Având în vedere că recurentul petent beneficiază deja de reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafețe de teren mai mari decât avea dreptul și decât autorul său a deținut, criticile acestuia sunt nefondate, considerent pentru care tribunalul urmează să respingă recursul ca nefondat potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
Instanța va lua act că act că intimații își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
| ← Partaj. Jurisprudență Partaj | Nesocotirea principiului disponibilităţii de către prima instanţă → |
|---|
