Conflict negativ de competenţă. Jurisprudență Conflict negativ de competenţă
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 178 din data de 23.09.2015
Domeniul: Litigii cu profesioniști. Aspecte de drept procedural
Conflict negativ de competență, instanța competentă să soluționeze cauza având ca obiect contestație la executare.
Potrivit articolului 712 alin. 2 Cod procedură civilă "în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu.
Potrivit articolului 650 alin. 2 Cod procedură civilă, competența de soluționare a unei astfel de cereri aparține instanței de executare.
Potrivit articolului 650 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află biroul executorului judecătoresc care face executarea.
- Articolul 712 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă;
- Articolul 650 alin. 1 , alin. 2 Noul Cod de procedură civilă;
- Articolul 135 Noul Cod de procedură civilă;
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A CIVILĂ,
DECIZIA CIVILĂ NR.178 din 23.09.2015)
Prin sentința civilă nr. 2430/03.03.2015 pronunțată în dosarul nr. 8579/300/2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București s-a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu. A fost declinată competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare - încetare executare silită privind pe contestatoarea D.A.G., în contradictoriu cu intimata V.R. S.A., la Tribunalul București - Secția a VI - a Civilă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Conform art. 94 C.proc.civ., judecătoria judecă în primă instanță doar categoriile de acțiuni civile expres și limitativ enumerate la punctul 1, în competența sa materială neintrând și acțiunile civile evaluabile în bani peste 200.000,00 lei, precum cele privind nulitatea clauzelor cuprinse la art. 8.1 lit. a liniuța 2 și 3, lit. c și d, art. 10.1, art. 10.2 din condițiile generale ale contractului de credit nr. 0164248/01.10.2008, obligarea pârâtei să convertească creditul CHF în lei la un curs cu 10% mai mare decât cel de la data semnării convenției de credit și să aplice dobânda curentă aplicată celorlalte produse de creditare similare la data pronunțării hotărârii, obligarea pârâtei să revoce măsura declarării scadenței anticipate a creditului și să continue derularea convenției de credit.
Astfel, raportat la valoarea creditului de 213.000,00 de CHF, respectiv la valoarea aproximativ dublă a sumei totale de restituit conform planului de rambursare, coroborat cu cursul oficial al BNR privind paritatea leu - CHF de la data introducerii acțiunii, judecătoria nu este competentă material să judece pricina, competența sa fiind limitată la acele cereri evaluabile până în 200.000,00 lei.
Este adevărat că, fiind evaluabile în bani sub 200.000,00 lei, pentru o parte din pretențiile principale ale reclamantului, precum cele privind nulitatea clauzelor abuzive din contractul de credit nr. 0164248/01.10.2008 privind comisionul de risc și restituirea sumelor reținute în mod abuziv de către pârâtă cu titlu de comision de risc, este incidentă competența materială a judecătoriei în temeiul art. 94 pct. 1 lit. j C.proc.civ. Totodată, pentru primul capăt de cerere privind contestația la executare este incidentă competența materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București în temeiul art. 650 alin. 1 C.proc.civ., având în vedere că atât domiciliul debitorului, cât și imobilul executat silit se află în sectorul 5, însă ori de câte ori se formulează mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun, competența materială de soluționare a tuturor capetelor se determină în funcție de pretenția care atrage competența instanței de grad mai înalt, așa cum o arată prevederile art. 99 alin. 2 C.proc.civ.
Prin sentința civilă nr.3612/23.06.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București. S-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta D.A.G., în contradictoriu cu pârâta V.R. SA, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență. A fost înaintată cauza către Curtea de Apel București în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Astfel cum reiese din acțiunea principală, reclamanta a înțeles să-și intituleze cererea ca fiind contestație la executare. De asemenea, prin cererea precizatoare depusă la data de 10.06.2015 (f. 8), a învederat în mod expres că solicită constatarea caracterului abuziv al clauzelor contestate, obligarea pârâtei la restituirea unor sume de bani, la convertirea creditului din CHF în lei, la revocarea măsurii scadenței anticipate, în cadrul contestației la executare, iar nu pe calea unei acțiuni separate.
Conform art. 9 alin. 2 NCPC, obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.
Având în vedere aceste prevederi legale, precum și manifestarea de voință expresă și neechivocă a reclamantei, exprimată atât prin cererea inițială, cât și prin cea precizatoare, conform căreia a înțeles să formuleze doar contestație la executare, în cadrul căreia să își valorifice toate solicitările indicate, tribunalul reține că sunt incidente prevederile art. 713 alin. 1 NCPC (în varianta în vigoare la data înregistrării cererii), conform cărora contestația la executare se introduce la instanța de executare.
Instanța de executare a fost definită de art. 650 alin. 1 NCPC (în varianta în vigoare la data introducerii cererii) ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. De asemenea, alineatul 2 al aceluiași text de lege prevede că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe sau organe.
Așadar, în materia contestațiilor la executare, codul de procedură civilă cuprinde dispoziții derogatorii de competență, nemaifiind aplicabile normele prevăzute la art. 94-95 NCPC și, implicit, nici criteriul valoric. Indiferent de valoarea cererii, atât timp cât obiectul acesteia îl reprezintă contestația la executare, competența materială aparține judecătoriei, nu tribunalului.
Faptul că în cadrul contestației la executare au fost formulate și alte solicitări în afară de anularea executării, precum constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, nu este de natură a schimba calificarea cererii, realizată în mod expres și neechivoc de către reclamantă, și nici să atragă modificarea competenței. În realitate, formularea unor astfel de solicitări în cadrul contestației la executare este permisă în mod expres de dispozițiile art. 712 alin. 2 NCPC (în varianta în vigoare la data introducerii cererii), conform cărora în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. De asemenea, art. 719 alin. 1 NCPC enumeră printre soluțiile pe care le poate pronunța instanța în cadrul unei contestații la executare și pe cea de anulare a titlului executoriu.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarelor din perspectiva conflictului negativ de competență ivit în condițiile articolului 135 Cod procedură civilă, urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 2 București având în vedere următoarele considerente:
Conform cererii de chemare în judecată și precizărilor făcute, reclamanta a înțeles să formuleze pe calea contestației la executare, împotriva executării silite efectuată de B.E.J.A. C. T. și I, în dosarul de executare nr.1060CM/2014, pornită în baza titlului executoriu reprezentat de convenția de credit nr.0164248/01.10.2008, pentru ca în urma probelor ce se vor administra, în temeiul art. 712 alin. (2) și urm. Cpc, să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună:
1. Anularea tuturor formelor de executare și încetarea executării, restituirea taxei judiciare de timbru, în baza art. 45 alin. (1) lit. f) din OUG 80/2013, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri;
2. Să se constate caracterul abuziv, în sensul dispozițiilor art. 4 din Legea nr.193/2000, cu obligarea pârâtei să elimine clauzele contractuale incluse în Convenția de Credit nr. 0164248/01.10.2008, cuprinse la:
- art. 5.1. lit. (a) din Condiții Speciale;
- art. 3.5, art. 8.1. lit. a) liniuța 2 și 3, lit. c) și d), art. 10.1, art. 10.2 din Condițiile Generale;
3. Obligarea pârâtei la restituirea către petentă a comisionului de risc achitat până la pronunțarea hotărârii în prezenta cauză;
4. Obligarea pârâtei, pentru păstrarea echilibrului contractual, să convertească creditul din CHF în lei, în baza art. 4.2. din condițiile generale, la un curs cu 10% mai mare decât cel de la data semnării convenției de credit și să aplice dobânda curentă aplicată celorlalte produse de creditare similare la data pronunțării hotărârii;
5. Obligarea pârâtei să revoce măsura declarării scadenței anticipate a creditului și să continue derularea convenției de credit, conform modificărilor dispuse prin hotărârea din prezenta cauză;
6. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
Totodată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București s-a formulat și cerere de suspendare a executării până la soluționarea contestației la executare, în temeiul articolului 718 Cod procedură civilă - executare efectuată de către BEJA C. T. și I.în dosarul de executare nr. 1060 CM/2014 pornită în baza titlului executoriu reprezentat de convenția de credit nr. 0164248/01.10.2008 .
Din toate aceste împrejurări și din actele depuse la dosar, rezultă că manifestarea expresă de voință a reclamantei - este în sensul că aceasta tinde să-și valorifice solicitările pretinse pe calea contestației la executare, fiind indicat expres temeiul de drept al cererii ca fiind articolul 712 alin. 2 Cod procedură civilă.
Potrivit articolului 712 alin. 2 Cod procedură civilă: "În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
În acest caz titlul executoriu îl constituie convenția de credit în temeiul căreia s-a început executarea silită.
Potrivit articolului 650 alin. 2 Cod procedură civilă, competența de soluționare a unei astfel de cereri aparține instanței de executare. Potrivit articolului 650 alin.1 Cod procedură civilă, instanța de executare este Judecătoria în a cărei circumscripție se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în acest caz sediul BEJA C. T. și I. se află în raza Sector 2 București ( București str. Delea Veche nr. 16-18, parter, ap.2, sector 2).
Pentru toate aceste considerente, Curtea în temeiul articolului 135 Cod procedură civilă a stabilit competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamanta D.A.G., în contradictoriu cu pârâta V. R. SA, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
| ← Contracte de credit bancar. Noţiunea de obiect principal al... | Instanţa competentă să soluţioneze întregul dosar în caz... → |
|---|
