Partaj bunuri comune. Jurisprudență Partaj
| Comentarii |
|
Judecătoria HUŞI Sentinţă civilă nr. 383 din data de 02.06.2014
Dosar nr. 2099/244/2012 -partaj bunuri comune-
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA HUȘI- JUDEȚUL VASLUI
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 383/2014
Ședința publică de la 02 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Grefier G. A.
Pe rol judecarea pronunțării ,cauzei minori și familie ,privind pe reclamanta-pârâtă M. N., domiciliată în sat ----, județul Galați și cu domiciliul procedural ales în municipiul Galați,str.---,jud.Galați și pe pârâtul D.A., domiciliat în loc. Tg.Bujor,str.,județul Galați, având ca obiect "partaj bunuri comune";.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare,lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 19 mai 2014, au fost consemnate în încheierea din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, la cererea apărătorului reclamantei-pârâtei care solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise, amână cauza pentru termenul de astăzi.
Instanța lasă cauza în pronunțare, după deliberare dându-se sentința
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr.2099/244/2012, reclamanta-pârâtă M.N., cu domiciliul procedural la sediul Cabinetului Individual de Avocatură P. G. din mun. Galați, strada ---iud. Galați, l-a chemat în judecată pe pârâtul-reclamant D. A., CNP - , domiciliat în Tg. Bujor, strada---, jud. Galați, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța în cauză, să dispună partajarea bunurilor dobândite de părți în timpul căsătoriei. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta-pârâtă a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul de la 2 februarie 1985 până în anul 2009. Părțile s-au separat în fapt în iunie 2009, iar prin sentința civilă nr. 872 pronunțată la data de 19.11.2009 de Judecătoria Târgu Bujor, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților. Pe parcursul căsătoriei, părțile au dobândit următoarele bunuri comune:
- casă de locuit formata din parter și etaj și teren în suprafață de 1000 mp situat în Tg Bujor, str. ….. de spațiu comercial, situate în Tg. Bujor, strada----, jud. Galați,
- bunuri mobile.
Reclamanta a precizat că, în ceea ce privește bunul imobil casa de locuit si teren aferent situat in Tg Bujor, str. ----, cota de contribuție a fiecărui soț este de 50%, dar pentru imobilul cu destinația de spațiu comercial, solicită o cotă de 80 %.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 673 și urm. Cod pr. Civilă, art. 992 Cod civil. În dovedirea cauzei a solicitat proba cu înscrisuri, martori, expertiză tehnică în construcții, expertiză topometrică.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională și a arătat că este de acord cu partajul, însă, deși desfacerea căsătoriei a avut loc in anul 2009 despărțirea în fapt între părți a intervenit încă din luna februarie a anului 2007 de când el, a început sa se gospodărească singur. Este adevărat ca in timpul căsătoriei părțile au edificat împreuna un imobil casa de locuit, insa acest imobil a fost edificat pe un teren in suprafața de 1000 m.p. situat in Tg. Bujor, str. ---- proprietatea exclusiva a pârâtului-reclamant, atribuit prin Ordinul Prefectului nr. 853 / 5.09.1996. Din simpla lecturare a acestui înscris se poate foarte ușor observa ca acest teren a fost atribuit in exclusivitate pârâtului ca urmare a cererii sale, nefăcând parte din masa bunurilor de impartit fiind sub incidența disp. art 31 din Codul familiei, in vigoare la momentul dobândirii bunului.
Pârâtul a arătat că nu are obiecțiuni, in ceea ce privește elementele de individualizare ale casei de locuit insa trebuie sa completeze acțiunea prin aducerea la masa bunurilor a îmbunătățirilor la imobil, îmbunătățiri efectuate din banii lui proprii după plecarea reclamantei din domiciliul comun, astfel: a turnat șapă beton, schimbat prize și întrerupătoare, gletuit și văruit pereți, montat parchet pe hol, schimbat și montat uși hol, 5 uși interioare, a efectuat lucrări pentru aducțiunea apei potabile de la rețeaua orașului; a montat uși exterioare și 3 geamuri termopan, a izolat termic ½ din imobil cu polistiren expandat, după care a executat glet, a construit magazie pe beci și fântână arteziană, a achiziționat panou gard. De asemenea in casa exista o singura soba dubla ce face legătura intre bucătărie si dormitor si nu 2 sobe separate cum a fost eronat trecut in cadrul acțiunii introductive de instanța.
Pârâtul a arătat că el a achitat in exclusivitate si impozitul pentru imobil in valoare de 1.005 lei O afirmație eronata sau rău intenționata privește si imobilul cu destinație de spațiu comercial la care se solicita a se constata o contribuție a reclamantei la dobândirea acestuia de 80%, acesta fiind dobândit de părți in cote de 50% pentru fiecare. Imobilul a fost cumpărat de către AF DAB ce a fost înființata de către pârât, ambii soți fiind asociați, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 248/12.02.2003.
Masa bunurilor de partajat este completata si de un credit pentru nevoi personale cu ipoteca pe imobilul in litigiu contractat in anul 2006 când nu intervenise despărțirea in fapt, in valoare de 18.258 franci elvețieni la care se adaugă dobândă, din care pârâtul a achitat in exclusivitate suma de 8.867(după despărțirea in fapt) rămânând de achitat suma de 25.188 lei la data primului termen de judecată.
În ceea ce privește modalitatea de partajare a imobilului din str.-----, pârâtul a solicitat să-i fie atribuit în natură in integralitatea lui chiar si numai pentru faptul ca imobilul este ipotecat la banca pentru creditul pe care el il plătește, urmând să plătească sultă reclamantei după scăderea contravalorii împrumutului comun achiziționat de la Raiffeisen Bank, pe care l-a achitat din februarie 2007 și până în prezent cât și a pasivului ce urmează a fi achitat în cuantum de 25.188 franci elvețieni la care se adaugă îmbunătățirile aduse imobilului de domiciliu, după o corectă egalizare valorică.
La concluziile pe fondul cauzei, reclamanta-pârâtă a făcut următoarele precizări:
Cu privire la bunul imobil casa de locuit si teren aferent situat in Tg Bujor, str.-----, acesta are calitatea de bun comun, aspect recunoscut de ambele părți. Cota de contribuție a fiecăruia fiind de 50%. Conform dispozițiilor legale, partajul se va face in natura, proporțional cu cota parte a fiecărui proprietar. Numai in cazul in care bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face prin atribuire către unul din coproprietari. Astfel, având in vedere rapoartele de expertiza întocmite in cauza, este evident ca imobilul casa de locuit este comod partajabil in natura, motiv pentru care solicită instanței sa dispună atribuirea lotului 1 paratului D. A. si a lotului 2 către reclamanta M. N. In ceea ce privește îmbunatatirile efectuate de parat nu ii conferă acestuia cota mai mare de contribuție ci doar un drept de creanța ce urmează a fi avut in vedere la stabilirea sultelor.
In ceea ce privește achitarea ratelor aferente creditului contractat la Raiffaisen Bank SA, aceste rate au fost achitate împreună de cei doi coproprietari, Astfel, după plecarea reclamantei din domiciliu, respectiv dupa divorț, aceasta a contribuit la achitarea ratelor lunare întrucât sumele obținute din închirierea spațiului comercial» sume ce au calitatea de bun comun fiind fructele civile ale unui bun comun, au fost destinate achitării ratelor, Chiar si după ce banii au fost încasați de parat si de unul dintre fii, banii din chirie au continuat sa aibă aceeași destinație. Mai mult decât atât, din banii obținuți din credit, paratul a constituit in timpul căsătoriei un depozit la BCR, banii din acest depozit urmând a fi utilizați pentru plata utilităților si a ratelor lunare. Pentru viitor, cei doi in calitate de coproprietari si codebitori, vor achita împreuna, in cote egale creditul contractat la Raiffeisen Bank SA.
Susținerea paratului ca ar fi fost ajutat de fratele sau care ii trimite bani din străinătate, nu are corespondent in realitate, deoarece, așa cum a recunoscut si la interogatoriu, paratul este cel care achita impozitul si celelalte cheltuieli aferente imobilelor deținute de fratele sau in localitatea Tg Bujor. In atare situație, este evident ca sumele trimise din străinătate nu au rolul de a contribui la achitarea ratelor, având o cu totul alta destinație. In ceea ce privește sumele obținute cu titlul de subvenții de la APIA, precizam ca acestea au o destinație speciala, neputând fi folosite decât pentru lucrările agricole aferente terenurilor in folosința. Utilizarea lor in alt scop poate constitui infracțiune, astfel încât este clar ca paratul nu le-a folosit nici pentru imbunatatiri, nici pentru plata ratelor.
Cu privire la spațiul comercial ce a fost achiziționat de părți in timpul căsătoriei, solicita instanței sa constate ca reclamanta are o contribuție de 80% la dobândirea acestui spațiu si solicita atribuirea acestuia către reclamanta, cu obligarea sa la plata sultei aferente cotei de 20%, respectiv 8.711,22 lei. Prezumția ca soții au contribuit in mod egal la dobândirea bunurilor comune operează numai in lipsa unor probe din care sa rezulte ca aportul unuia dintre soți a fost mai mare. De aceea, in ipoteza existentei unui probatoriu care atesta împrejurarea ca unul a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune, cum este cazul in speța, instanța trebuie sa stabilească in beneficiul acestuia o cotă corespunzătoare contribuției sale.
Din actele depuse la dosar,conjugat cu recunoașterea pârâtului la interogatoriu,reiese că reclamanta a avut o contribuție majoritară la dobândirea spațiului comercial. Astfel,în perioada în care a fost achiziționat spațiul,achiziție efectuată la insistențele reclamantei,pârâtul nu realiza venituri,fiind student șa Facultatea de Drept,locuri cu taxă,în perioada 2000-2004.În aceste condiții, reclamanta, din veniturile obținute din activitatea comercială desfășurată,a fost cea care a achitat în exclusivitate ratele la creditul contractata la CEC Bank ,pentru achiziția spațiului comercial,cât și taxele aferente studiilor pârâtului.
Faptul că reclamanta a achitat la timp toate ratele aferente creditului contractat la CEC Bank este întărit și de împrejurarea că banca creditoare a fost de acord cu ridicarea ipotecii instituite asupra imobilului casă de locuit înainte de achitarea integrală a creditului. Cu privire la bunurile mobile,având în vedere faptul că părțile s-au înțeles,vă solicită să dispună potrivit acestei înțelegeri. La concluziile pe fondul cauzei, pârâtul-reconvenient a adus următoarele precizări:în ce privește modalitatea de partajare a imobilului din str.Combinei, solicită să-i fie atribuit în natură în integralitatea lui,deoarece locuiește acolo de 7 ani,a făcut îmbunătățiri,a achitat singur ratele la bancă deși creditorul era comun, iar reclamanta s-a stabilit în Italia:propune ca spațiul comercial să fie atribuit reclamantei. De asemenea,solicită să se aibă în vedere cheltuielile efectuate după ce reclamanta a părăsit domiciliul,conform depozițiilor celor doi martori din ianuarie 2007:asigurarea imobilului,impozit pe teren și imobil perioada 2007-2012,rate achitate de către el,deși împrumutul era comun,în perioada 2007-2014,debit la Banca Raiffeisen ce urmează a fi achitat.
Solicită să se aibă în vedere și latura psihologică privind dezmembrarea imobilului din str. Combinei nr.25,doi soți care au trecut printr-un divorț,care și-au spus lucruri urâte,care s-au acuzat reciproc,care s-au separat pentru că nu se mai puteau suporta,nu mai pot trăi sub același acoperiș. De asemenea,solicită să se aibă în vedere precizarea expertului F. G. de la pct. 7,2. și 7,3 prin care partajarea imobilului și terenului nu poate fi efectuată până la achitarea creditului contractat. O eventuală lotizare nu ar fi favorabilă nici uneia dintre părți deoarece creditul ar deveni scadent iar imobilul scos la vânzare .Întrucât pârâtul a achitat din venituri proprii după despărțirea în fapt-re4spectiuv anul 2007-atât cheltuielile curente cât și ratele la bancă,a timbrat atât suma achitată cât și debitul rămas de achitat, solicită să-i fie atribuit imobilul chiar și pentru faptul că aceste sume depășesc jumătate din masa partajabilă,respectiv 100.000 lei. Reclamanta este rea platnică deoarece la ora actuală are foarte multe datorii: (la Consum Coop Tîrgu Bujor are un debit de 4094 lei, la Finanțele Publice - peste 10.000 lei. Direcția de Sănătate a solicitat înființarea sechestrului asigurător pentru suma de 2200 lei, lipsă la mijloace fixe după ce a predat gestiunea în1996, în valoare de 2.048.165 lei ROL). O eventuală atribuire a unei părți din credit reclamantei, ar determina banca să scoată tot imobilul la vânzare.
Din analiza și coroborarea probelor administrate în cauză: înscrisuri, sentința civilă nr. 872 pronunțată la data de 19.11.2009 de Judecătoria Târgu Bujor, Decizia nr. 218 din 24.08.1990 emisă de Primăria Târgu Bujor, Ordinul Prefectului județului Galați nr. --- din 05.09.1996, Autorizația pentru executare lucrări construcții nr. 4094 din 11.01.1991 emisă de Primăria Târgu Bujor, depoziții de martori, concluziile expertizei tehnice în construcții și ale celei topometrice, instanța reține următoarea situație de fapt:
M. N. a fost căsătorită cu D. A. de la 02.02.1985 până în anul 2009. Prin sentința civilă nr. 872 pronunțată la data de 19.11.2009 de Judecătoria Târgu Bujor, s-a dispus desfacerea căsătoriei prin acordul părților (fila 75 dosar).
Potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, reclamanta-pârâtă M. N. și pârâtul-reclamant D.A. au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune:
- 1. un imobil casă de locuit si teren aferent în suprafață de 1000 mp (suprafață reală 1141 mp) situat în Tg Bujor, str. ----, jud. Galați. Terenul a fost dobândit prin Ordinul Prefectului județului Galați nr. ----din 05.09.1996 (fila 19 dosar), iar casa a fost dobândită prin accesiune, fiind construită în baza Autorizației pentru executare lucrări construcții nr. 4094 din 11.01.1991 emisă de Primăria Târgu Bujor, (fila 20 dosar).
- 2. un imobil cu destinația de spațiu comercial, situate în Tg. Bujor, strada -----jud. Galați. Imobilul a fost dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 248 din 12.02.2003 de BNP G.E.
Potrivit art. 339 din Noul cod civil ,,Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților";. Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită, așa cum rezultă din dispozițiile art. 343 din Noul Cod Civil.
Potrivit art. 357 din Noul Cod Civil, până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune.
În speță bunurile fiind dobândit în timpul căsătoriei, fac parte din comunitatea legală de bunuri.
Instanța nu poate primi apărările pârâtului precum că terenul în suprafață de 1000 mp ar fi bun propriu deoarece i-ar fi fost atribuit in exclusivitate prin Ordinul Prefectului județului Galați nr. … din 05.09.1996, ca urmare a cererii sale, nefăcând parte din masa bunurilor de impartit fiind sub incidența disp. art 31 din Codul familiei, in vigoare la momentul dobândirii bunului. Acest teren a fost atribuit lui D. A., de fapt familiei D., prin Decizia nr. 218 din 24.08.1990 emisă de Primăria Târgu Bujor pentru construcția unei locuințe, inițial în concesiune (folosință), pe toată durata existenței construcției (fila 80 dosar). Ulterior, prin Ordinul Prefectului județului Galați nr. --- din 05.09.1996 terenul a fost atribuit în proprietate pârâtului, dar terenul este primit ca ajutor pentru familiile fără locuință, nu a aparținut anterior autorilor pârâtului, acesta nu a făcut dovada că ar avea vreun drept exclusiv asupra acestuia, că ar face parte din categoria bunurilor proprii.
Reclamanta a arătat că soții au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune, numai pentru imobilul spațiu comercial ea a solicitat cotă majorată de 80 %, pârâtul a solicitat ca instanța să constate cote de contribuție egale pentru ambii soți.
Instanța nu poate primi solicitările reclamantei, cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune nu se constată pe fiecare bun în parte, ci pentru totalitatea bunurilor, în funcție de aportul mai mare sau mai mic al soților la dobândirea acestora, instanța urmând a reține că unul sau altul a avut o contribuție mai mare, deci o cotă majorată. În concret este și greu de stabilit la momentul achiziționării fiecărui bun dacă soții lucrau sau nu, au fost ajutați sau nu de părinți. O eventuală contribuție mai mare la un moment dat, pentru un anumit bun a vreunuia dintre soți, determină stabilirea per ansamblu a unei cote majorate la dobândirea sau modernizarea unui bun, nu pentru bunul respectiv. Eventual se poate solicita un drept de creanță al soțului cu aport majoritar pentru bunul respectiv, dar nu cotă majorată pentru bunuri individuale.
În speță, analizând probele administrate de părți, instanța constată că soții au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune. Astfel, ambii soți au avut serviciu, nu au primit ajutoare bănești sau de altă natură de la părinți. Chiar dacă o perioadă pârâtul a urmat cursuri de specialitate, el a avut serviciu și se compensează micile sale cheltuieli pentru studii cu cheltuielile suportate exclusiv de pârât, cu întreținerea imobilului, după anul 2007, când reclamanta a plecat din locuința comună și toate cheltuielile de întreținere ale casei au rămas în sarcina pârâtului. Tot el este cel care a achitat impozitul pentru casă și teren după 2007. Aceste cheltuieli nu vor fi acordate de instanță sau reținute în pasivul comun, ci vor compensa și vor egaliza valoric diferențele datorate perioadei de studii ale pârâtului.
Pentru acestea, instanța va admite în parte acțiunea, va admite în parte cererea reconvențională și va constata că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune.
Martorii E. V. și A. G. au confirmat că reclamanta s-a mutat în anul 2007 la părinții ei. Aceeași martori au arătat că după 2007 pârâtul a efectuat mai multe lucrări de îmbunătățire la imobilul casă de locuit dobândit de părți în timpul căsătoriei, a turnat șapă beton, schimbat prize și întrerupătoare, gletuit și văruit pereți, montat parchet pe hol, schimbat și montat uși hol, 5 usi interioare, a efectuat lucrări pentru aducțiunea apei potabile de la rețeaua orașului; a montat uși exterioare și 3 geamuri termopan, a izolat termic ½ din imobil cu polistiren expandat, după care a executat glet, a construit magazie pe beci și fântână arteziană, a achiziționat panou gard.
Conform expertizelor efectuate în cauză de expert F. G. și B. A., imobilul casă de locuit si teren aferent în suprafață de 1000 mp (suprafață reală 1141 mp) situat în Tg Bujor, str.---------, jud. Galați, are valoarea actuală de circulație a imobilului este de 173.616 lei, iar imobilul cu destinația de spațiu comercial, situate în Tg. Bujor, strada .----jud. Galați, are valoarea actuală de circulație de 43.561 lei.
Conform acelorași expertize, valoarea îmbunătățirilor efectuate de pârâtul-reclamant D. A. cu mijloace proprii, la imobilul casă de locuit si teren aferent este de 17.659 lei. Acesta fiind aportul exclusiv al pârâtului, în ceea ce privește casa de locuit, din masa bunurilor comune face parte doar diferența de 155.957 lei (173.616-17.659 lei).
Valoarea totală a bunurilor comune ale părților este de 199.518 lei (155.957 lei casa + 43.561 lei, spațiul comercial).
Instanța va lua act că părțile au renunțat la partajarea bunurilor comune mobile în instanță, ele au depus un proces-verbal de partajare a acestora, în mod amiabil , fila 174 dosar.
Cotele de contribuție ale părților sunt de 50% pentru reclamanta-pârâtă și 50% pentru pârâtul-reclamant, fiecare parte având dreptul la suma de 99.759 lei.
Din actele depuse la dosar, contractul de credit nr. RFI03742810803 din 28.12.2006, rezultă că M. N. și D. A. au contractat în timpul căsătoriei, la Raiffeisen Bank SA, Sucursala Galați, un credit în valoare de 18.258 franci elvețieni CHF, la care se adaugă dobânzi și alte costuri, creditul având valoarea totală de 20.406,39 CHF, echivalentul a 73.250 lei, care reprezintă datorie comună potrivit art. 351 lit. b din Codul civil.
Datoriile comune se impart similar cotei stabilite de instanță la dobândirea bunurilor comune, astfel că înstanța va constată că din datoria comună, fiecare parte are obligația de a suporta o cotă de 50 %, respectiv, fiecare soț trebuie să suporte câte 36.625 lei.
Din chitanțele depuse la dosar, instanța reține că, până la data pronunțării sentinței, ratele aferente acestui credit au fost achitate exclusive de pârâtul-reclamant D. A.
În baza art. 357 din Noul Cod civil va dispune stării de devălmășie a părților.
Potrivit art. 673^5 Cod pr. civilă:
,,Dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.";
În baza art.357 din Noul Cod civil instanța va dispune lichidarea comunității de bunuri a părților și va atribui pârâtului-reclamant D. A. imobilul casă de locuit si teren aferent în suprafață de 1000 mp (suprafață reală 1141 mp) situat în Tg Bujor, str. -----, jud. Galați, cu valoarea actuală de circulație de 173.616 lei, iar reclamantei-pârâte M. N. imobilul cu destinația de spațiu comercial, situate în Tg. Bujor, strada --- jud. Galați, cu o valoare actuală de circulație de 43.561 lei.
La atribuirea imobilului casă de locuit, instanța a avut în vedere următoarele aspecte:
- această casă a reprezentat locuința pârâtului în ultimii 7 ani, el a investit aici și bani și muncă fizică, a efectuat mai multe lucrări de îmbunătățire, este singura lui locuință, de care s-a atașat și psihic,
- reclamanta a plecat din locuință în anul 2007 la părinți, anterior mult divorțului, nu este atașată de locuință, a ales singură alt domiciliu, nu a fost forțată să plece,
- pârâtul nu are alte posibilități locative, casa în litigiu reprezintă singura sa opțiune de a avea domiciliu stabil, reclamanta deja locuiește în altă parte de 7 ani, are toate lucrurile personale în alt spațiu de locuit cu care este deja obișnuită, la părinții săi,
- pârâtul a achitat toate cheltuielile de întreținere și impozitul aferent, ratele la imobil, urmează a le achita în continuare, el este interesat în mod direct să achite ratele în continuare și să nu-și piardă locuința,
- este inutil să se fragmenteze locuința în două loturi, ar tulbura, de asemenea, echilibrul și stabilitatea psihică a părților, dând naștere unor conflicte și discuții ce pot fi evitate,
- pârâtul are posibilități materiale să achite sultă și rate, reclamanta nu.
Pentru compensarea valorică a cotelor, pârâtul-reclamant D. A. va fi obligat să achite reclamantei-pârâte M. N. 56.198 lei cu titlu de sultă (99.759 lei la care avea dreptul - 43.561 lei primit efectiv).
Instanța va stabili în sarcina pârâtului-reclamant D. A. datoriile comune ale soților, respectiv suma de 20.406,39 CHF, echivalentul a 73.250 lei, care reprezintă contravaloarea creditului acordat părților în baza contractului de credit nr. RFI03742810803 din 28.12.2006 încheiat cu Raiffeisen Bank SA, Sucursala Galați.
Reclamanta - pârâtă M. N. va achita pârâtului - reclamant D. A. suma de 36.625 lei reprezentând cota sa de 50% din datoria contractată de soți împreună în timpul căsătoriei. Așa cum a primit teoretic și scriptic jumătate din bunuurile commune, așa trebuie să suporte jumătate din datoriile contractate de soți împreună, bani cu care s-au achiziționat aceste bunuri comune și care trebuie restituiți băncii de partea pârâtă, conform celor de mai sus.
În baza art. 274 Cod pr. civilă va obliga pârâtul- reclamant D.A. să achite reclamantei-pârâte M. N. 2.897 lei cheltuieli de judecată, conform cotei de 50 % ce revine fiecărui soț din bunuri, la fel suportă și cheltuielile cu taxe de timbru, onorarii apărători aleși și onorarii experți.
În temeiul art. 54 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 și art. 91 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 emis de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, un exemplar din prezenta hotărâre se va comunica din oficiu, Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vaslui, în termen de 3 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta-pârâtă M. N., cu domiciliul procedural la sediul Cabinetului Individual de Avocatură P.G. din mun. Galați, strada ----iud. Galați, împotriva pârâtului-reclamant D.A, CNP - , domiciliat în Tg. Bujor, strada----, jud. Galați.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant D. A. împotriva reclamantei-pârâte M. N.
Constată că reclamanta-pârâtă M.N. și pârâtul-reclamant D. A. au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune:
- un imobil casă de locuit si teren aferent în suprafață de 1000 mp (suprafață reală 1141 mp) situat în Tg Bujor, str. ---, jud. Galați, Valoarea actuală de circulație a imobilului este de 173.616 lei, conform expertizelor efectuate în cauză de expert F. G. și B. A.,
- un imobil cu destinația de spațiu comercial, situate în Tg. Bujor, strada----, jud. Galați, cu o valoare actuală de circulație de 43.561 lei.
Constată că valoarea îmbunătățirilor efectuate de pârâtul-reclamant D. A. cu mijloace proprii, la imobilul casă de locuit si teren aferent este de 17.659 lei. Acesta fiind aportul exclusival pârâtului, în ceea ce privește casa de locuit, din masa bunurilor comune face parte doar diferența de 155.957 lei (173.616-17.659 lei).
Valoarea totală a bunurilor comune ale părților este de 199.518 lei (155.957 lei casa + 43.561 lei, spațiul comercial).
Ia act că părțile au renunțat la partajarea bunurilor comune mobile în instanță.
Cotele de contribuție ale părților sunt de 50% pentru reclamanta-pârâtă și 50% pentru pârâtul-reclamant, fiecare parte având dreptul la suma de 99.759 lei.
Constată că M. N. și D. A. au contractat în timpul căsătoriei, la Raiffeisen Bank SA, Sucursala Galați, în baza contractului de credit nr. RFI03742810803 din 28.12.2006 un credit în valoare de 18.258 franci elvețieni CHF, la care se adaugă dobânzi și alte costuri, creditul având valoarea totală de 20.406,39 CHF, echivalentul a 73.250 lei, care reprezintă datorie comună potrivit art. 351 lit. b din Codul civil.
Constată că din datoria comună, fiecare parte are obligația de a suporta o cotă de 50 %, respectiv, fiecare soț trebuie să suporte câte 36.625 lei.
Constată că până la data pronunțării sentinței, ratele aferente acestui credit au fost achitate exclusive de pârâtul-reclamant D. A..
În baza art. 357 din Noul Cod civil dispune stării de devălmășie a părților.
Atribuie reclamantei-pârâte M. N. imobilul cu destinația de spațiu comercial, situate în Tg. Bujor, strada---, jud. Galați, cu o valoare actuală de circulație de 43.561 lei.
Atribuie pârâtului-reclamant D. A. imobilul casă de locuit si teren aferent în suprafață de 1000 mp (suprafață reală 1141 mp) situat în Tg Bujor, str. ----, jud. Galați, cu valoarea actuală de circulație de 173.616 lei.
Obligă pârâtul-reclamant D. A. să achite reclamantei-pârâte M. N. 56.198 lei cu titlu de sultă (99.759 lei la care avea dreptul - 43.561 lei primit efectiv).
Stabilește în sarcina pârâtului-reclamant D. A. datoriile comune ale soților, respectiv suma de 20.406,39 CHF, echivalentul a 73.250 lei, care reprezintă contravaloarea creditului acordat părților în baza contractului de credit nr. RFI03742810803 din 28.12.2006 încheiat cu Raiffeisen Bank SA, Sucursala Galați.
Obligă reclamanta-pârâtă M. N. să achite pârâtului-reclamant D.A. suma de 36.625 lei reprezentând cota sa de 50% din datoria contractată de soți împreună în timpul căsătoriei.
În baza art. 274 Cod pr. civilă obligă pârâtul- reclamant D. A. să achite reclamantei-pârâte M. N. 2.897 lei cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 54 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 și art. 91 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 emis de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, un exemplar din prezenta hotărâre se va comunica din oficiu, Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vaslui, în termen de 3 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C.D. A.G.
C.D./A.G.
4 ex./ 7.07.2014
| ← Contestatie la executare. Jurisprudență | Actiune posesorie → |
|---|
