Contestaţie Ia executare. Iniţierea de acţiuni pentru realizarea creanţei, în cadrul procedurii legale de executare de către lichidatorii bancari. Admisibilitate
| Comentarii |
|
Legea nr. 83/1998, art. 10, art. 11
Potrivit dispoziţiilor art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bancar, modificată, dintre principalele atribuţii ale lichidatorilor bancari se desprinde atribuţia acestora de a administra societatea aflată în lichidare şi de a realiza finalitatea lichidării prin iniţierea şi coordonarea în numele instituţiei de credit debitoare a oricărei acţiuni sau proceduri legale, în aşa fel încât renunţarea la o cerere de ordonare a vânzării prin executorii bancari (vânzarea la licitaţie a imobilului ipotecat fiind deja încuviinţată printr-o încheiere a aceluiaşi tribunal) să nu reprezinte un impediment în continuarea procedurii legale de executare.
C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 881 din 12februarie 2002
(B.J. - bază de date)
Notă: Legea nr. 83/1998 a fost abrogată în temeiul art. 65 din O.G. nr. 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit (M. Of. nr. 84 din 30 ianuarie 2004).
Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 2037 din 7 noiembrie 2000, a respins contestaţia la executare formulată de contestatorii S.B. şi B.D. în contradictoriu cu intimaţii Bankoop SA Cluj, prin lichidatori SC R.V.A. SA şi SC P.M.C. SRL Cluj.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin decizia nr. 220 din 8 martie 2001, a respins ca nefondat apelul contestatorilor confirmând soluţia şi motivarea primei instanţe.
Contestatorii au declarat recurs pentru motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru încălcarea dispoziţiilor art. 156 şi art. 372 C. proc. civ., precum şi pentru aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 83/1998 şi O.U.G. nr. 186/1999.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 156 C. proc. civ., instanţa nu poate da decât un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivat, iar în faţa instanţei de fond, nu contestatorii au formulat o atare cerere, ci apărătorul acestora, cu motivarea că are alte cauze, astfel încât, faţă de caracterul dispozitiv al normei invocate, cererea a fost soluţionată corect de instanţa de fond prin respingere.
Prin art. 11 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, astfel cum a fost modificată, sunt fixate principalele atribuţii ale lichidatorului.
Lichidatorii, în general, au atribuţia de a administra societatea aflată în lichidare şi de a realiza finalitatea lichidării, împărţirea activului între asociaţi după plata creditorilor, scop în care art. 11 din Legea nr. 83/1998 conferă lichidatorilor bancari atribuţia iniţierii şi coordonării în numele instituţiei de credit debitoare a oricărei acţiuni sau proceduri legale.
în scopul realizării creanţei, constatate prin sentinţa civilă nr. 1278 din 12 octombrie 1998, investită cu formulă executorie, tribunalul a pronunţat încheierea nr. 925/C/1999, definitivă, prin care s-a încuviinţat vânzarea la licitaţie a imobilului ipotecat. Renunţarea la o altă cerere de ordonare a vânzării prin executori bancari în dosarul nr. 6337/2000 al Tribunalului Cluj nu reprezintă un impediment în continuarea procedurii încuviinţate prin încheierea nr. 925/1999 a aceluiaşi tribunal, câtă vreme aceasta nu a fost desfiinţată ca urmare a exercitării unei căi de atac.
în speţă, titlul executoriu nu-1 constituie încheierea nr. 925/1999 a Tribunalului Cluj, ci sentinţa civilă nr. 1278/1998, pronunţată tot de această instanţă, şi a cărei executare se realizează în modalitatea stabilită prin încheierea invocată.
în consecinţă, Curtea, în raport cu dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., a respins recursul ca nefondat.
| ← Antecontract de vânzare-cumpărare. Rezoluţiune. Imobil ipotecat | Contract de credit. Garanţii imobiliare. Condiţii de... → |
|---|
