contestatie la executare. Jurisprudență Bunuri şi valori imobiliare
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 10386/2013 din data de 10.10.2013
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10386/2013
Ședința publică din ……… 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE : ……..
GREFIER : ………
*****
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de contestatoarea ……….. în contradictoriu cu intimații .., intervenient în nume propriu ………, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei , după care :
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut la data de …….2013, când părțile prezente au pus concluzii, consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru ……….2013.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de …….2012, contestatoarea …… în contradictoriu cu intimații …….., intervenient în nume propriu ……. a solicitat anularea procesului verbal încheiat la data de ……2012, a formelor de executare silită întreprinse de Societatea de Executori Judecătorești ……………. în dosar execuțional …….(privind pe debitorul …..) și a raportului de evaluare efectuat de evaluatorul autorizat ANEVAR ………...
În motivare se arată că la data de ……. Banca …SA - Sucursala ….. a acordat debitorului … un crredit imobiliar în valoare de 70.000 euro pe o perioadă de 30 de ani, conform contractului de credit imobiliar nr….. din data de ……...2008, garantat cu contractul de ipotecă nr. …….. din aceeași dată, autentificat de Biroul Notarului Public ………. contract în baza căruia s-a solicitat înscrierea în CF ….., nr. cadastral ….. a ipotecii de rang I în sumă de 70.000 euro precum și înscrierea interdicțiilor de grevare și înstrăinare în favoarea Băncii …..……………….SA- Sucursala ……, până la sfârșitul perioadei de creditare. Imobilul care face obiectul garanției creditului imobiliar este achiziționat din credit și constă din apartament compus din 4 camere și dependințe, suprafața utilă 71,06 mp, situat în ……a, Bd. ……. județul Bihor, înscris în CF ….. Oradea, nr. topo ……., evaluat conform raportului de evaluare …….., întocmit de evaluator autorizat ….., la o valoare de evaluare de 70.000 euro și reevaluat conform raportului de evaluare ……. la 63,300 euro. Mai arată că valoarea de vânzare a imobilului din litigiu, respectiv suma de 26.000 euro cu un grad de amenajare deosebit este foarte mică și neserioasă în condițiile în care un astfel de apartament se tranzacționează la o valoare minimă de 148.750 lei, echivalentul a 35.000 euro conform expertizei de evaluare întocmită de Camera Notarilor Publici Bihor. Valoarea de 26.000 euro nu acoperă nici pe departe valoarea creditului acordat de Banca … SA - Sucursala ……., în sold la data de …….2012 în sumă de 83.813,36 euro. Neanularea procesului verbal din …….2012, a formelor de executare silită și nerefacerea raportului de evaluare aduce un grav prejudiciu băncii, având în vedere că suma obținută din vânzarea imobilului supus executării în baza sentinței civile ……. pronunțată de Judecătoria ….. Au fost ignorate ipoteca și interdicțiile de înstrăinare și grevare legal înscrise în favoarea băncii, care garantează un credit personal al debitorului ……, acordat pentru achiziționarea acestui imobil.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Prin cererea de intervenție în interes propriu depusă la fila 38, intervenientul ….. a solicitat respingerea contestației la executare formulată de contestatoarea Banca ………SA - …… și menținerea tuturor actelor de executare, inclusiv a ordonanței de adjudecare.
În motivare se arată că imobilul care a făcut obiectul executării silite constituie proprietatea sa, dobândit cu titlu de adjudecare la licitație publică în baza actului de adjudecare din dosar execuțional …….. emis de Societatea de Executori Judecătorești ….., ceea ce îi conferă interes procesual și care are ca obiect desființarea exact a actului de adjudecare prin care a devenit proprietarul imobilului din litigiu. Din dosarul execuțional amintit nu se desprinde nici un aspect de nelegalitate a executării silite, care s-a făcut corect și legal.
În drept au fost invocate prevederile art.49 alin.2 și art. 52 cod procedură civilă.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interesul contestatoarei numitul ……, solicitând admiterea contestației la executare și pe cale de consecință, anularea actelor de executare reprezentând procesul verbal încheiat la data de ……….2012 precum și a actelor de executare subsecvente.
În motivare se arată că este proprietarul imobilului situat în Oradea, ……., județul Bihor, înscris în CF ……. Oradea, cumpărat prin credit ipotecar, conform contractului de credit ……. Având în vedere situația economică din ultimii 4 ani, mare parte a veniturilor sale au fost direcționate către plata ratelor bancare, acumulând restanțe la întreținere, motiv pentru care Asociația de proprietari a solicitat executarea silită a apartamentului din litigiu, cu toate că acesta este ipotecat în favoarea contestatoarei Banca …… SA - Sucursala ………n a procedat la vânzarea la licitație a apartamentului pentru o sumă mult inferioară valorii de piață a acestuia, respectiv 26.000 euro. Numai valoarea investițiilor efectuate la apartament de ridică la suma de 15.000 euro (instalația electrică, geamuri, 5 uși termopan la interior, rigips, gresie, faianță, parchet laminat, instalații sanitare, balcon închis).
Intimata creditoare ……… a depus întâmpinare prin care a solicitat anularea executării silite pornite de către Asociația de ….. în dosarul execuțional …… al Societății de Executori Judecătorești .., admiterea contestației la executare formulată de Banca ……….SA - Sucursala …….., ca legală și temeinică; anularea tuturor actelor și formelor de executare silită realizate în dosarul execuțional ……….. privind vânzarea imobilului înscris în CF ….., nr. cadastral ……., reprezentând în natură apartament tip C, compus din 4 camere și dependințe, având suprafața utilă 71,06 mp, situat în Oradea, Bd……., proprietatea lui ……., CNP ……… întrucât este notată în favoarea SC …………….. somația de plată pentru suma de 71.772,45 lei RON și ipoteca în favoarea Băncii ……….pentru suma de 70.000 euro.
În motivare se arată că SC ………SA a solicitat instanței investirea cu formulă executorie a biletului la ordin ………. emis la data de ………….., scadent la data de ………….2010, în valoare de 65.000 lei RON, BO avalizat de persoana fizică …….., CNP ……….., care are calitatea de administrator al SC ………….
La data de 5 noiembrie 2011, prin încheierea de Judecătoria ….., a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite împotriva debitoarei și a avalistului persoana fizică ……..
Consideră că vânzarea la licitație a imobilului nu poate fi dispusă fără acceptul expres al băncii și al societății SC ……… nu poate fi dispusă la prețul de pornire de 47.946 euro, în condițiile în care valoarea unui astfel de bun la ora actuală, pe piață, este mult mai mare.
În drept au fost invocate prevederile art. 399 și urm cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, aplecându-se cu prioritate asupra excepției tardivității parțiale a acțiunii, excepție invocată din oficiu, instanța reține următoarele:
Prin cererea introductivă din data de …………..2013 contestatoarea a arătat că formulează contestație la executare împotriva procesului verbal încheiat în data de …….2012 în dosarul execuțional …… al S……., dar apoi atât în petit cât și în motivarea în fapt a solicitat anularea ca netemeinice și nelegale nu numai a actului susmenționate ci și a formalităților de executare silită întreprinse de S.E.J ……. și a raportului de evaluare efectuat de evaluatorul autorizat A.N.E.V.A.R. ………..
Potrivit art. 401 alin. 1 lit. a) Cod proc civ. "contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă"; b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.";
Contestatoarea a mai formulat anterior o contestație la executare împotriva formalităților de executare și a raportului de evaluare, contestație care a făcut obiectul dosarului …………. și care a fost respinsă.
Mai mult din cuprinsul dosarului execuțional rezultă că executarea silită a fost pornită la începutul anului 2011, în cursul lunii martie 2011 a fost deja notată în cartea funciară somația imobiliară, iar la dosarul cauzei se regăsesc dovezile de comunicare către toate părțile din cauză a tuturor actelor de executare subsecvente (evaluarea, procesele verbale de licitație, etc.)
Prin urmare nu numai debitorul ……. (intervenientul în interesul contestatoarei) ci și contestatoarea aveau cunoștință de pornirea executării și despre fiecare act de executare.
Pentru aceste motive pentru care instanța urmează să admită excepția tardivității cu privire executarea silită propriu-zisă pornită în dosarul execuțional ………. al S.E.J …… și cu privire toate actele de executare efectuate peste termenul prevăzut în art. 401 alin. 1 lit. a) cod proc civ. (deci actele efectuate sau/sau despre a căror efectuare comunicarea către părți s-a făcut cu mai mult de 15 zile anterior sesizării instanței), urmând a analiza pe fond numai actele de executare cu privire la care dreptul la acțiune a fost exercitat în termen.
Cu privire la fondul cauzei instanța reține următoarele:
Intervenientul în interesul contestatoarei …….. a deținut un apartament proprietate personală situat în Oradea, B………….. jud. Bihor, înscris în CF 73492 Oradea sub nr. cad. ……... Asupra acestui apartament intervenientul, care a contractat în trecut un credit imobiliar de la contestatoarea BANCA ……….. SA, a constituit o garanție reală imobiliară (ipotecă de rang I pentru suma de 70.000 Euro).
Întrucât ….. a acumulat debite restante la plata cheltuielilor comune datorate intimatei creditoare ASOCIAȚIA DE PRORPRIETARI …….. aceasta a introdus o acțiune împotriva sa obținând un titlu executoriu (sentința civilă nr. …… pronunțată în dosarul nr. …… al Judecătoriei ……) și mai apoi a pornit executarea silită imobiliară împotriva debitorului ……. În cadrul procedurii au fost încunoștințați despre începerea executării și contestatoarea, dar și intimata SC ……….. SA.
În concret instanța constată că, deși imobilul a mai fost evaluat anterior de către contestatoare pentru sume care nu au nicio relevanță în cauză (fiind vorba de expertize extrajudiciare care au stabilit valoarea la momentul respectiv), în cadrul procedurii de executare silită imobilul a fost evaluat de evaluatorul autorizat A.N.E.V.A.R. ……. la valoarea de 47.946 euro, sumă sensibil apropiată de valoarea de 47.470 euro indicată în raportul de expertiză judiciară făcută de d-l. expert …….. (concluzii la fila 83).
Deși așa cum s-a arătat mai sus contestatoarea a mai formulat anterior o contestație la executare, în prezenta cauză se vor analiza pe fond exclusiv contestația împotriva procesului verbal de adjudecare (pentru executarea silită propriu zisă sau restul actelor de executare fie s-a pronunțat deja o instanță fie dreptul la acțiune nu s-a exercitat în termenul legal).
După ce la primul termen de licitație nu s-a adjudecat imobilul la prețul de evaluare, licitația a fost amânată pentru alte două termene succesive (la care prețul de pornire a fost de 75% din prețul de evaluare), fără ca imobilul să fie vândut.
La al patrulea termen de licitație, cel din 20.03.2012, s-a strigat din nou prețul de 75% din valoarea de evaluare (35.676,22 euro), fără să ca vreunul dintre cei trei participanți să formuleze vreo ofertă. Apoi executorul a făcut strigări succesive, la preț diminuat ajungându-se până la 31.000 euro fără să existe ofertanți. Apoi, văzând că niciunul dintre cei trei participanți nu formulează vreo ofertă, a început strigarea de la prețul cel mai mare oferit de cei prezenți și anume suma 15.000 euro oferită de intervenientul în nume propriu ……. ……. Pornind în sus de la acest preț a început licitația propriu-zisă ajungându-se după oferte succesive până la suma de 26.000 euro, preț oferit de intervenientul în nume propriu …..
Ulterior licitației adjudecatarul ….. a încheiat și separat un acord autentic cu creditoarea ASOCIAȚIA DE ……. cu privire la achitarea creanței debitorului cele două părți susmenționate susținând că această creanță ar fi fost achitat de către adjudecatar creditoarei separat de prețul de adjudecare (preț care ar fi fost folosit exclusiv pentru achitarea cheltuielilor de executare și pentru îndestularea, e drept parțială, a celorlalți creditori). Exceptând chestiunea privitoare la încheierea acordului, celelalte susțineri nu au fost dovedite cu certitudine și oricum nu sute relevante asupra legalității procesului verbal de adjudecare. Astfel, chiar de ar fi adevărat faptul că adjudecatarul a fost de acord să plătească suplimentar față de prețul de adjudecare, acest aspect nu ar putea fi invocat de adjudecatar sau creditoarea urmăritoare pentru a le aduce vreun avantaj față de celelalte părți.
Contestatoarea BANCA ………….. și intervenientul în interesul contestatoarei ………. (debitorul contestatoarei și implicit persoana executată silit) au solicitat anularea procesului verbal de adjudecare din data de 20.03.2013 pe motiv că atât prețul de adjudecare (26.000 euro) cât mai ales prețul de pornire a licitației (15.000 euro) ar fi fost neserioase, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 1660 cod civil (care reiau prevederile art. 1303 Codului civil din 1864). Contestatoarea a depus la dosar practică judiciară în acest sens.
Cu privire la practica judiciară depusă, aceasta nu constituie izvor de drept astfel că instanța nu este scutită de obligația de a analiza temeinicia susținerilor invocate de contestatoare în prezenta cauză.
Instanța, în consens cu intervenientul în nume propriu apreciază că seriozitatea prețului este o condiție esențială a vânzării atunci cât aceasta se încheie voluntar prin acordul comun al cumpărătorului și al vânzătorilor, condiție bazată pe ideea de echilibru contractual, dar că aceste prevederi nu sunt însă aplicabile în materia vânzării silite.
Dimpotrivă vânzarea la licitație din cadrul executării silite se face la cererea creditorilor urmăritori, în interesul acestora de a-și îndestula cât mai repede și cât mai mult creanța, în interesul adjudecatarului cumpărător de a cumpăra un bun la prețul cel mai mic, și de ce nu, în interesul executorului de a finaliza cât mai repede procedura de executare și de a-și încasa onorariul. Întotdeauna însă, vânzarea silită la licitație se face în contra voinței debitorului proprietar și mai ales în contra interesului său de a păstra în proprietate bunul (chiar dacă acesta are dreptul de a primi eventuala diferență în plus dintre valoarea urmărită compusă din creanță și cheltuielile de executare).
Mai trebuie arătat și că scoaterea unui bun la vânzarea la licitație nu înseamnă că bunul și/sau prețul acestuia sunt suficient de atractive pentru a găsi măcar ofertanți (persoane interesate) și cu atât mai mult nu garantează vânzarea, mai ales ținând cont de riscul asumat de adjudecatar ca vânzarea să fie desființată pe calea executării silite și disconfortul creat de litigii.
Pe de altă parte este adevărat că vânzarea rapidă, la un preț atractiv (mai mic decât valoarea de circulație a bunului de la momentul vânzării) este întotdeauna favorabilă adjudecatarului, dar nu e neapărat favorabilă și celorlalte părți implicate putând exista situația în care prețul de adjudecare (indiferent că este mai mic sau egal cu prețul de evaluare și/sau valoarea de circulație a bunului) să nu acopere nici măcar cheltuielile de executare, creditorii să nu fie îndestulați deloc sau numai în parte, iar debitorul se afle în postura de a fi în continuare urmărit pentru alte bunuri/venituri (în măsura în care acestea ar exista).
Date fiind numărul mare de persoane implicate în această procedură și pozițiile contrare, tocmai pentru a asigura un echilibru între interesele acestora și pentru ca executarea silită să se desfășoare în condiții de deplină transparență, legiuitorul a prevăzut expres și în detaliu toate etapele procedurii de vânzare la licitație, așa cum rezultă implicit din prevederilor legale speciale referitoare la vânzarea silită a bunurilor imobile (art. 488-524 cod por civ.),
Așa cum s-a arătat și mai sus procedura în sine nu numai că oferă garanții de reușită a vânzării și cu atât mai mult garanții de îndestulare a creditorilor, dar mai trebuie subliniat și că este și anevoioasă, de durată, în principiu în 15 zile de la somație trebuind solicitate date de la B.C.P.I., identificați și apoi, anunțați titularii eventualelor drepturi reale asupra imobilului și ceilalți creditori, mai apoi trebuie dispusă și efectuată evaluarea, apoi trebuie întocmită publicația de vânzare și efectuată procedura de afișare, de așteptat cel puțin 30 de zile până la primul termen (toate cu prealabila anunțare a persoanelor interesate și acordarea unor termene rezonabile și ținând cont și pe durata necesară comunicării).
La primul termen de licitație, potrivit prevederilor art. 509 Cod proc. civ. (din 1864 aplicabil în raport de data începerii executării silite) în cazul în care nu este oferit prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicație (cu întocmirea unui proces verbal și efectuarea unei noi publicații de vânzare și comunicările corespunzătoare tuturor persoanelor implicate).
Pentru al doilea termen al licitației sunt aplicate prevederile art. 509 alin. 5 cod proc civ. potrivit cărora "La acest termen licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația.";
Potrivit art. 510 cod proc civ. "(1) Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitație, a oferit prețul de vânzare potrivit dispozițiilor art. 509. La preț egal va fi preferat cel care are un drept de preemțiune asupra bunului urmărit.";
Din analiza art. 509 și 510 alin 2 cod proc civ. care fac referire la sintagma "cel mai mare preț oferit"; se observă că legiuitorul nu a făcut o referire expresă la aplicabilitatea art. 1660 cod civil (respectiv art. 1303 Codului civil din 1864). Prin urmare, practica invocată de petentă se bazează exclusiv pe o adăugare la lege (o interpretare dată de unele instanțe asupra a ceea ce au considerat că legiuitorul ar fi vrut să prevadă).
Argumente în sensul că, prin excepție de la regula privind cerința seriozității prețului de vânzare, textul legal susmenționat reflectă cu exactitate voința reală a legiuitorului ca imobilul să fie vândut la cel mai mare preț indiferent care ar fi acela, se regăsesc prin analiza comparativă a altor prevederi legale referitoare la vânzarea silită.
O situație în care legiuitorul a prevăzut implicit aplicarea condiției seriozității prețului de adjudecare este cea prevăzută în art. 510 alin. 2 cod proc. civ. de unde rezultă clar că, în toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienți nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preț mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Din prevederea într-o situație aparte a unei condiții referitoare la prețul final (pe bună dreptate pentru a evita fraudele prin supraexecutare adică o preluare a bunului la un preț mic cu continuarea executării pentru diferență), printr-o interpretare per a contrario se poate trage concluzia că această condiție nu este cerută e legiuitor în cazul în care adjudecarea se face de către alte categorii de adjudecatari.
O altă situație o reprezintă procedura de vânzare la licitație prevăzută în O.G. nr. 92/2003 (privind Codul de procedură fiscală) în care dacă care nu se oferă prețul stabilit pentru vânzare la termene succesive, acesta scade de la 100% la 75% și apoi la 50 % (cu mențiunea că acesta este prețul minim la care se poate face adjudecarea).
Mai mult decât atât, în cadrul procedurii corespunzătoare din Noul cod de procedură civilă se prevede din nou că în cazul în care nu se oferă prețul de evaluare la prima licitație, pentru a doua prețul este diminuat la 75 %, pentru a treia la 50% și dacă " nu se va obține nici acest preț, bunurile vor fi vândute, la același termen, la cel mai mare preț oferit, chiar și atunci când la licitație s-a prezentat un singur ofertant."; Prin urmare, în noua reglementare nu numai că legiuitorul nu "remediat"; pretinsa scăpare referitoare la seriozitatea prețului, ci dimpotrivă a reglementat expres scăderea prețului de pornire la 50 % la a treia licitație.
În concluzie în situațiile în care legiuitorul a înțeles să prevadă limite minime referitoare la preț acesta a prevăzut expres condițiile în care prețul putea fi scăzut și prețul minim de adjudecare, prin urmare, sub rezerva nerespectării altor prevederi legale referitoare la executarea silită, adjudecarea la un preț sub valoarea de evaluare sau sub prețul de pornire nu reprezintă prin ea însăși un motiv de nulitate a acestui act de executare.
Mai trebuie arătat că chiar dacă interpretarea contestatoarei ar fi fost corectă și s-ar fi impus cerința seriozității prețului și în cadrul procedurii executării silite, chiar și atunci prețul la care ar fi trebuit să se raporteze este cel de vânzare de 26.000 Euro (peste 54 % din prețul de evaluare) și nu prețul de 15.000 Euro inițial oferit (așa cum nici în cadrul vânzării de comun acord nu contează decât prețul din contract nu și ofertele de preț vehiculate în cadrul negocierilor prealabile încheierii contractului).
Mai mult în speța de față valoarea globală urmărită (adică suma tuturor creanțelor deținute de creditori și accesoriile, dobânzi, cheltuielilor de judecată, cheltuieli de executare, onorarii etc.) depășește dublul valorii de circulație actuale a imobilului. Prin urmare este evident faptul că este obiectiv imposibil (sau cel puțin improbabil) ca din vânzarea la licitație a acestui bun să se obțină un preț care să asigure îndestularea tuturor creditorilor.
În aceste împrejurări, a condiționa vânzarea de acordul tuturor creditorilor, sau de îndestularea tuturor creditorilor (așa cum s-a arătat în practica invocată) înseamnă de fapt a bloca la nesfârșit executarea, ceea ce doar ar încuraja debitorul să acumuleze alte creanțe.
Intervenientul în interesul contestatoarei, debitorul urmărit …….. și intimata SC ……….. au invocat argumente proprii în sprijinul admiterii contestației la executare.
Debitorul intervenient în interesul contestatoarei …… a contestat valoarea evaluată (din raportul de evaluare judiciară) raportat la valoarea îmbunătățirilor aduse imobilului.
Intimata SC N………..SA. a susținut că vânzarea la licitație ar fi nelegală întrucât prețul de evaluare /vânzare nu garantează îndestularea tuturor creditorilor, că s-ar fi făcut fără acordul prealabil al său și al contestatoarei și s-ar fi încălcat interdicția de înstrăinare și grevare instituită în favoarea contestatoarei, dar și că, în baza unui bilet la ordin avalizat de ……. pentru suma de 71.772,45 lei din care (65.000 lei creanța) , SC ……… SA. ar fi demarat executarea silită împotriva acestuia intimata insinuând (fără a avea însă temei legal) că ar avea o preferință pe motiv că ar fi început executarea înaintea creditoarei urmăritoare și că prin învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin și încuviințarea executării silite instanțele ar fi "acceptat"; pretențiile sale.
Nici una dintre aceste susțineri nu este întemeiată.
Astfel deși prin raportul de evaluare judiciară dispus în cauză s-a stabilit valoarea investițiilor efectuate de ……… (intervenientul în interesul contestatoarei) la suma de 10.690 euro (considerabil inferioară sumei de 15.000 euro indicată de acesta), această sumă nu se adaugă la valoarea evaluată de 47.470 euro. Chiar dacă expertul nu a indicat expres la capitolul concluzii, din capitolul privind stabilirea valorii imobilului rezultă că în procesul de evaluare s-au luat în calcul și îmbunătățirile (prin aplicarea de coeficienți de majorare pentru gradul de finisare, geamurile termopan etc.).
În ce privește susținerile intimatei, trebuie arătat că interdicția de înstrăinare și grevare incumbă numai debitorului și operează numai cu privire la actele de transmisiune/grevare voluntară, nu și actelor de transmisiune involuntară, nefiind astfel opozabilă creditorilor urmăritori și că legea permite pornirea și efectuarea în paralel a mai multor executări cu privire la același debitor (art. 3734 și 563 cod proc civ.). Mai mult, ordinea de preferință a creditorilor la împărțirea prețului este stabilită de legiuitor (art. 563 cod proc. civ.) în funcție de categoria de creditori și tipul de creanță, iar în cazul creanțelor cu același rang de preferință împărțirea se face proporțional cu creanța, fără a se ține cont de data începerii executării.
În concluzie, în speța de față instanța reține că la vânzarea la licitație din 20.03.2013 în special (ca și în procedura de vânzare la licitație în ansamblul ei), s-au respectat întocmai prevederile legale aplicabile, contestația la executare și cererea de intervenție în interesul contestatoarei urmând a fi respinse.
Pe de altă parte, pentru aceleași motive, cererea intervenientului în nume propriu ……., care urmărește în contradictoriu cu celelalte părți o confirmare a dreptului său de proprietate asupra bunului adjudecat, va fi admisă.
Cu privire la cheltuielile de judecată, potrivit art. 274 cod proc. civ. partea căzută în pretenții poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată avansate de celelalte părți, evident cu condiția dovedirii lor. La dosarul cauzei se regăsesc numai dovezi ale cheltuielilor de judecată efectuate de contestatoare privind avans și diferență onorariu expertiză, taxă timbru și timbru judiciar mobil (cu privire la care, în calitate de parte căzută în pretenții nu poate solicita rambursarea), dar nu și dovezi ale cheltuielilor făcute de celelalte părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității acțiunii formulate de contestatoarea …….- prin Sucursala ……….., jud. Bihor, cod ………., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J ……. având ca obiect contestație la executare, cu privire executarea silită propriu-zisă pornită în dosarul execuțional ………. și cu privire la toate actele de executare cu privire la care comunicarea s-a efectuat cu mai mult de 15 zile anterior sesizării instanței.
Respinge ca neîntemeiate cererea având ca obiect contestație împotriva procesului verbal de adjudecare din data de …. și a actelor de executare subsecvente întocmite în dosarul execuțional ….. formulată de contestatoarea BANCA ………. și cererea de intervenție în interesul contestatoarei formulată de intervenientul ……. cu domiciliul în Oradea, str. ……, jud. Bihor, ambele în contradictoriu cu intimații SEJ …… cu sediul în Oradea, str. ……….. județul Bihor, …….cu domiciliul în Oradea, B-dul …………..cu sediul social în ………, județ Bihor, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ……. și având Cod fiscal ………., Primăria Municipiului ……….județ Bihor.
Admite cererea formulată de intervenientul în nume propriu T………., cu domiciliul în Oradea, …………, județ Bihor și domiciliu procesual ales în Oradea, str. …… jud. Bihor, la Cabinet …….
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de a declara recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică la ……. 2013.
Președinte Grefier
………..
| ← contestaţie la executare. Jurisprudență Bunuri şi valori... | pretenţii. Jurisprudență Bănci. Operaţiuni bancare.... → |
|---|
